DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal

Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior pot trimite sau primi temporar din străinătate mărfuri care se încadrează în obiectul lor de activitate, în cazurile prevăzute de Codul vamal.

Trimiterile sau primirile temporare de mărfuri din străinătate, implicind plati de orice fel, se autoriza de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, care stabilește și termenul de încheiere a operațiunilor. Pentru alte operațiuni, termenele se stabilesc de organele vamale, în raport de scopul și natura activității pentru care se solicita trecerea temporară, fără a depăși 2 ani.

Termenele stabilite pot fi prelungite de organele care au autorizat operațiunile, la cererea justificată a celor interesați. Prelungirea operațiunilor peste termenul de 2 ani se poate aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Mărfurile care fac obiectul primirii temporare din străinătate pot fi utilizate numai în scopul înscris în declarația vamală. Dacă mărfurile sînt primite pentru prelucrare, cu sau fără adaugare de materiale indigene sau străine, se va face aceasta mențiune pe declarația vamală. Titularii operațiunilor sînt obligați sa declare organelor vamale modificarea scopului sau destinatarului inițial. Operațiunile temporare realizate de un titular pot fi transferate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a organelor vamale, numai dacă titularul care preia operațiunile îndeplinește condițiile pentru realizarea lor.

Pentru primirea temporară de mărfuri care nu sînt exceptate de taxe vamale prin Tariful vamal, titularii vor menționa în declarația vamală valoarea în vama și cuantumul taxelor vamale. Organele vamale pot cere declarantilor vamali depunerea de liste specificative, documentație tehnica, fotografii, prospecte și pot lua și alte măsuri necesare pentru identificarea mărfurilor.

Declarația vamală pentru primirea sau trimiterea temporară de mărfuri pe care organele vamale au acordat liberul de vama constituie titlu executor pentru încasarea taxelor vamale aferente, în cazul în care operațiunea nu a fost încheiată în termenul acordat.

Este permisă trimiterea sau primirea temporară a următoarelor bunuri, fără depunerea de declarații vamale

Operațiunile de trimitere sau primire temporară se încheie prin: a) înapoierea în țara a mărfurilor trimise temporar sau exportul acestora, potrivit normelor legale

Operațiunile de primire sau trimitere temporară se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operațiunii sau pentru o parte din acestea. Organele vamale și titularii operațiunilor sînt obligați sa țină evidenta primirilor sau trimiterilor temporare de mărfuri pînă la încheierea totală a acestor operațiuni.

Cînd operațiunile de trimitere sau primire temporară nu se încheie în termen, organele vamale încasează taxele vamale în termen de 30 de zile de la constatare, dacă acestea se datorează și le depun în consemnare pe o durată de cel mult 30 de zile. Dacă la expirarea acestui termen operațiunea temporară nu este încheiată, sumele se fac venit la bugetul de stat și operațiunea se scoate din evidenta de organele vamale. Organele vamale comunică Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale operațiunile de trimitere sau primire temporară de mărfuri autorizate care nu au fost încheiate în termen. În celelalte cazuri, organele vamale sesizează Ministerul Finanțelor.

Pentru încheierea operațiunilor de trimitere sau primire temporară de mărfuri declarantul vamal este obligat să prezinte declarația vamală cu care s-a efectuat primirea sau trimiterea temporară, împreună cu documentele necesare identificarii mărfurilor. În cazul în care operațiunea se încheie prin alta unitate vamală, aceasta este obligată sa transmită documentul vamal, în termen de 15 zile, unității vamale prin care operațiunea a fost inițial efectuată.

La introducerea sau scoaterea temporară din țara de bunuri, în afară activității de comerț exterior, fără efectuarea de plati de orice fel, persoanele juridice sînt obligate sa confirme în scris ca bunurile sînt necesare pentru realizarea obiectului lor de activitate. Pentru aceste operațiuni este obligatorie garantarea plății taxelor vamale, cînd sînt datorate asemenea taxe. Termenele pentru operațiunile prevăzute în prezentul articol se stabilesc de organele vamale în raport de durata activității pentru care bunurile au fost scoase sau introduse temporar.

Bunurile pentru dotarea și întreținerea sediilor reprezentantelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine nu pot face obiectul operațiunilor de introducere temporară în țara, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 151.

Valorificarea mărfurilor trimise temporar în străinătate de unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior și comercializarea în țara a mărfurilor primite temporar de aceste unități se aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Prevederile alin. 1 se aplică și bunurilor scoase sau introduse temporar de persoanele juridice în afară activității de comerț exterior.

Mărfurile străine pot fi eliberate în custodie vamală, pe bază de proces-verbal de predare-primire, pe un termen stabilit de organele vamale, cu garantarea taxelor vamale. Încheierea acestor operațiuni se face potrivit normelor cuprinse în prezenta secțiune.

Bunurile străine pot fi depozitate temporar sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale. Pentru aceste bunuri se datorează taxe de antrepozitare, care se percep de unitățile deținătoare ale spațiilor de depozitare, potrivit tarifului stabilit conform normelor legale privind prețurile și tarifele.

Cererile unităților autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior pentru antrepozitarea bunurilor se prezintă spre avizare Direcției Generale a Vamilor și spre aprobare Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Antrepozitarea bunurilor care nu fac obiectul activității de comerț exterior se aproba de organele vamale. Prin aprobarea de antrepozitare se poate autoriza ca bunurile aflate în antrepozit să fie sortate, condiționate, ambalate, marcate, testate sau supuse unor operațiuni similare. Termenul de păstrare a bunurilor în antrepozit se stabilește prin aprobarea de antrepozitare. Prelungirea termenului se acordă de organele care au aprobat antrepozitarea, la cererea justificată a titularilor.

În cazul scoaterii mărfurilor din antrepozit, titularul operațiunii este obligat să depună, în termen de 5 zile, documentele necesare în vederea întocmirii formalităților vamale corespunzătoare noii destinații. Declarația vamală de antrepozitare constituie titlu executor pentru urmărirea taxelor vamale datorate.

Titularii de antrepozit sînt obligați sa țină evidenta bunurilor antrepozitate. Organele vamale au dreptul sa verifice, oricînd considera necesar, evidentele privind antrepozitarea și mărfurile antrepozitate.

Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naționale ori teritoriale ale Republicii Socialiste România se supun regimului de antrepozitare.

Transbordarea bunurilor aflate sub regim vamal se poate face direct dintr-un mijloc de transport în altul ori prin depozitarea temporară a bunurilor.

Operațiunile de transbordare se efectuează sub supraveghere vamală, în incinta unităților vamale. Organele vamale pot aproba, în caz de necesitate, transbordarea bunurilor și în alte locuri. Transbordarea se face în baza unui permis eliberat de organele vamale.

În stațiile de cale ferată în care este organizată transbordarea bunurilor în vagoane cu ecartament diferit, transbordarile se fac fără permis, sub supraveghere vamală. Transportatorul răspunde de felul și cantitatea mărfurilor transbordate.

În caz de forta majoră sau defectiuni tehnice ale mijloacelor de transport, transbordarea se poate efectua și în locurile unde nu funcționează organe vamale, în prezenta organelor de militie sau ale administrației locale de stat. Transportatorul este obligat sa certifice pe documentele de transport felul și cantitatea bunurilor transbordate, sa sigileze mijloacele de transport și să le prezinte la cea mai apropiată unitate vamală în vederea întocmirii noilor documente vamale.

După efectuarea transbordarii, potrivit art. 121, documentele vamale și de transport se modifica în mod corespunzător și se vizează de organele vamale, care vor lua măsuri de sigilare a mijloacelor de transport.

Bunurile nevamuite la intrarea în țara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul Republicii Socialiste România sub supraveghere vamală, între doua unități vamale, cu garantarea taxelor vamale potrivit prezentului regulament. Mărfurile vamuite la export în interiorul tarii se considera în tranzit vamal pînă la frontiera.

Vamuirea bunurilor în tranzit consta în controlul vamal exterior al mijloacelor de transport și în verificarea concordanței documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare. În caz de suspiciuni, organele vamale efectuează și controlul vamal al bunurilor în tranzit.

Titularii de tranzit sînt transportatorii bunurilor. Aceștia sînt obligați să prezinte organelor vamale, direct sau prin reprezentanții lor, o declarație vamală de tranzit. Organele vamale pot cere ca declarațiile vamale de tranzit să fie însoțite de specificății sau facturi din care să rezulte valoarea bunurilor tranzitate. Declarațiile vamale de tranzit se vizează de organele vamale. Pentru bunuri de același fel aflate într-un singur mijloc de transport, cu mai multe documente de transport și cu un destinatar unic, se depune o declarație vamală de tranzit comuna. Datele înscrise în declarația vamală de tranzit trebuie să concorde cu cele din documentele de transport și din celelalte documente insotitoare.

Pentru mărfurile vamuite la export în interiorul tarii, tranzitul vamal se efectuează în baza declarației vamale de export, fără a fi supus confirmării organelor vamale de la frontiera.

Direcția Generală a Vamilor poate dispune scutirea de depunere a declarației vamale de tranzit pentru vagoanele complete, constituite în garnituri, a căror destinație este teritoriul unui alt stat și care circulă pe teritoriul Republicii Socialiste România fără modificarea compunerii garniturii. În cazurile prevăzute la alin. 1 documentul de transport, stampilat cu mențiunea "TRANZIT VAMAL", tine locul declarației vamale de tranzit și produce aceleași efecte.

Termenul pentru bunurile introduse în țara și transportate în tranzit se stabilește de unitățile vamale în funcție de felul mijlocului de transport și destinația mărfurilor, pînă la 45 de zile. În cadrul termenului stabilit, titularii de tranzit sînt obligați să prezinte bunurile, împreună cu declarația vamală de tranzit și documentele insotitoare, la unitatea vamală de destinație, care va confirma unității emitente primirea tranzitului, în termen de 15 zile.

Declarația vamală de tranzit constituie titlu executor pentru plata taxelor vamale, în cazul în care transportatorul nu prezintă bunurile la unitatea vamală de destinație în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri. În aceste situații, dacă nu exista documente atestind prețul, valoarea în vama se considera în toate cazurile a fi prețurile medii pe tona și grupe de mărfuri realizate în cadrul operațiunilor de import sau export de către unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior și care se comunică organelor vamale la cerere. Unitatea vamală care a emis declarația vamală de tranzit percepe taxele vamale devenite exigibile după ce a solicitat unității vamale de destinație informații cu privire la sosirea bunurilor tranzitate.

Tranzitarea se poate face și între o unitate vamală și sediul unităților beneficiare de import, pe baza aprobării și cu respectarea procedurilor stabilite de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.

Organele căilor ferate române sînt obligate să prezinte, la cerere, organelor vamale, evidentele și informațiilor necesare referitoare la tranzitele vamale.

Declarațiile vamale de tranzit internațional prevăzute în convenții și înțelegeri la care Republica Socialistă România este parte înlocuiesc și produc aceleași efecte ca și declarațiile vamale de tranzit.

Bunurile în tranzit care se valorifica pe teritoriul Republicii Socialiste România sînt supuse autorizării Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Sînt exceptate de la autorizare mărfurile vamuite la export, care pot fi valorificate direct dacă, în prealabil, s-a solicitat anularea declarației vamale.

Supravegherea vamală se organizează de fiecare unitate vamală în funcție de specificul și cerințele activității.

Supravegherea vamală se realizează, în principal, prin: a) stabilirea de posturi pentru supraveghere, permanente sau temporare, fixe ori mobile, pe mijloace de transport, la locurile de acces ale persoanelor în porturi și aeroporturi, la scara navelor sau aeronavelor, în depozite și în alte locuri unde se afla mărfuri și alte bunuri supuse vamuirii

Sînt supuse supravegherii vamale

Unitățile vamale care funcționează în porturi exercita supravegherea în incinta și în rada acestora, asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum și asupra bunurilor persoanelor care intra, ies sau își desfășoară activitatea în aceste porturi. Unitățile vamale care funcționează în punctele rutiere, aeroporturi și stațiile de cale ferată exercita supravegherea în aceste incinte. Pe cale ferată, supravegherea vamală se realizează și în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.

Unitățile vamale din interiorul tarii care funcționează în stațiile de cale ferată, în oficii poștale sau în incinte proprii își exercită atribuțiile de supraveghere în aceste locuri, precum și în alte locuri unde organele vamale se deplaseaza în vederea executării unor operațiuni vamale.

În porturile și zonele libere supravegherea vamală se poate efectua prin: a) organizarea de echipe vamale mobile în afară perimetrelor în care se efectuează operațiuni specifice porturilor și zonelor libere

Condițiile necesare bunei desfășurări a supravegherii și controlului vamal pentru porturile și zonele libere se asigura de administrațiile acestor porturi și zone, de comun acord cu organele vamale. Administrațiile porturilor și zonelor libere au obligația sa notifice, în scris, unităților vamale măsurile pe care le-au luat cu privire la bunurile prohibite aflate pe mijloacele de transport care urmează să efectueze operațiuni în porturile și zonele libere.

Bunurile aflate sub regim vamal se pun sub sigilii vamale, cu excepția transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a bunurilor antrepozitate și a celor care fac obiectul operațiunilor temporare de introducere sau primire. Sigiliile aplicate de persoane juridice române sau străine pot fi asimilate de Direcția Generală a Vamilor cu sigiliile vamale.

Sigiliile vamale se aplică la uși, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport. Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încît să se poată aplica sigiliul peste ambalaj și sa nu se poată pătrunde la conținutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lasă urme vizibile.

Mijloacele de transport și spațiile în care se afla bunuri sub regim vamal pot fi sigilate dacă îndeplinesc următoarele condiții