DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal

A. Tariful vamal pentru bunurile introduse în țara de persoanele fizice Felul bunurilor Taxe vamale % 1 2 1. Produse electrotehnice, inclusiv piese si accesorii pentru acestea 20 2. Vehicule: a) autoturisme, special adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor (cu conditia prezentarii la vama a certificatului medical) 50 b) alte vehicule 50 c) piese de schimb, parti componente si accesorii pentru vehicule 40 3. Articole si materiale sportive, jocuri si jucarii, inclusiv mecanice si electrice, precum si piese si accesorii 15 4. Produse textile si din piele sau blana, inclusiv bunuri confectionate din acestea: a) blana sintetica sau piele sintetica, inclusiv bunuri confectionate din acestea 30 b) altele 50 5. Produse industriale sau mestesugaresti, inclusiv piese si accesorii pentru acestea, altele decit cele de la pozitiile 1 - 4: a) aparate fotografice, de marit foto si de developat, filme fotografice, cinematografice si diafilme, benzi magnetice 20 b) ceasuri 20 c) articole de cosmetica sau parfumerie 40 d) altele 40 6. Produse alimentare, inclusiv cele preparate sau conservate, bauturi si produse din tutun: a) preparate alimentare 10 b) tutun si produse din tutun 40 c) bauturi alcoolice de orice fel 50 d) altele 20 7. Alte bunuri 30 Pentru celelalte bunuri, taxele vamale se plătesc în lei sau în valută. B. Tariful vamal pentru bunurile scoase din țara de persoanele fizice Pentru bunurile scoase din țara de persoanele fizice, taxa vamală este de 20% la valoare *).

NORME privind determinarea valorii în vama a bunurilor aparținînd persoanelor fizice 1. Valoarea în vama pentru bunurile introduse în țara se determina luînd în considerare nivelul prețurilor interne cu amănuntul stabilite pentru asemenea bunuri sau pentru bunuri avînd caracteristici apropiate, din producția interna sau importate. 2. Pentru bunurile a căror valoare în vama nu se poate stabili potrivit pct. 1, valoarea în vama se determina în baza prețurilor externe stantate sau imprimate pe bunurile de evaluat, iar în lipsa acestor prețuri, cele prevăzute în cataloage, prospecte sau alte documentații de prețuri externe stabilite pentru asemenea bunuri sau pentru bunuri avînd caracteristici apropiate. Aceste prețuri se transforma în lei potrivit prevederilor prezentei anexe. 3. Direcția Generală a Vamilor va întocmi liste de prețuri interne cu amănuntul sau, după caz, de prețuri prevăzute în cataloage, prospecte sau în alte documentații de prețuri externe, în vederea determinării de către organele vamale a valorilor în vama. Aceste liste vor conține prețul unor sortimente de bunuri introduse frecvent în țara. 4. Lista cataloagelor, prospectelor și a altor documentații de prețuri externe se aproba de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Direcția Generală a Vamilor poate revizui anual listele de prețuri potrivit modificărilor de preț intervenite pentru bunurile în cauza. Dacă unele categorii de bunuri nu sînt cuprinse în liste și bunurile nu pot fi asimilate, unitățile vamale informează Direcția Generală a Vamilor pentru rezolvarea cazului. În cazul unor bunuri care nu se comercializează în mod curent, organele vamale determina valoarea în vama în baza avizului organelor comerciale locale sau, după caz, în baza valorilor comunicate de unitățile socialiste care dețin astfel de bunuri. 5. Determinarea în lei a valorii în vama stabilită pe baza prețurilor externe se face la cursul pentru operațiuni necomerciale, în vigoare la 31 decembrie al anului precedent. Pentru valutele la care nu este stabilit un curs de operațiuni necomerciale, acestea se transforma în dolari S.U.A. la paritatile comunicate organelor vamale anual, de Banca Naționala a Republicii Socialiste România, după care se procedează la transformarea în lei la cursul pentru operațiuni necomerciale. 6. Cînd plata taxelor vamale se face în valută, iar valoarea în vama a bunurilor introduse în țara este stabilită potrivit pct. 2, se aplică taxa vamală prevăzută în tariful vamal. Cînd plata taxelor vamale se face în valută, iar valoarea în vama a bunurilor introduse în țara este determinata potrivit pct. 1, valoarea în lei se transforma în valută conform prevederilor pct. 5 alin. 1 sau 2, la care se aplică taxa vamală din tariful vamal. 7. În raport de intensitatea traficului și de volumul și gama sortimentala a bunurilor introduse în țara, ministerul comerțului exterior și cooperării economice internaționale poate stabili o procedură simplificata de evaluare, inclusiv aplicarea de valori în vama unice de produse sau grupe de produse, în scopul asigurării fără întîrziere a vamuirii bunurilor aparținînd persoanelor fizice. 8. Valoarea în vama a autoturismelor introduse în țara pentru care plata taxelor vamale se face în valută reprezintă prețul de vînzare cu amănuntul din țara de origine, din anul fabricației, prevăzut în catalogul de prețuri. În lipsa catalogului se ia în considerare prețul de factura pentru un autoturism nou. Valoarea în vama a autoturismelor adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor pentru care plata taxelor vamale se face în lei reprezintă prețul de la alin. 1 transformat în lei potrivit pct. 5 alin. 1 și majorat cu 100% . 9. Pentru bunurile introduse în țara de persoanele fizice, cheltuielile de transport, asigurare, ambalare și manipulare nu se includ în valoarea de vama și nu se tine seama de bonificatiile și rabaturile de orice fel. 10. Valoarea în vama a bunurilor scoase din țara reprezintă prețul intern cu amănuntul, stabilit potrivit reglementărilor legale. În lipsa facturilor sau bonurilor de cumpărare, ori dacă pentru bunuri nu sînt stabilite prețuri interne cu amănuntul, organele vamale determina valoarea în vama prin asimilare cu bunuri cu caracteristicile cele mai apropiate, care au preț intern cu amănuntul. Dacă valoarea în vama nu poate fi stabilită prin asimilare, persoanele fizice vor prezenta evaluări efectuate de unitățile de vînzare a mărfurilor în consignație, unitățile de anticariat sau ale Fondului Plastic, după caz. Valoarea în vama a bunurilor scoase din țara pentru care taxele vamale se plătesc în valută reprezintă prețul bunurilor prevăzut în facturile sau bonurile de cumpărare, cînd acesta este exprimat în valută sau prețul de cumpărare în lei transformat în valută la cursul prevăzut la pct. 5 alin. 1. La aceasta valoare în vama se aplică taxa din tariful vamal

NORME privind nomenclatura vamală și stabilirea originii bunurilor I. Nomenclatura vamală 1. Nomenclatura vamală folosită în tariful vamal de import cuprinde denumirea tuturor bunurilor care fac obiectul schimburilor internaționale, clasificate pe secțiuni, capitole și poziții, în funcție de natura materială, gradul de prelucrare, destinația și principiul de funcționare. 2. Titlurile secțiunilor și capitolelor din nomenclatura au numai o valoare indicativa. Încadrarea tarifara se determina în conformitate cu textul pozițiilor și notelor explicative ale secțiunilor și capitolelor din nomenclatura, pe baza regulilor generale prevăzute în prezentul capitol. 3. Un bun incomplet sau nefinit care prezintă caracteristicile esențiale ale bunului complet sau finit se încadrează la poziția din nomenclatura care se referă la acel bun. Aceste dispoziții se aplică corespunzător și bunului complet sau finit cînd acesta este în stare demontata sau nemontata. Mențiunile cu privire la o materie dintr-o poziție a nomenclaturii se referă la aceasta materie, fie în stare pura, fie amestecata sau asociata cu alte materii. Orice referire la un bun dintr-o anumită materie privește bunul construit în întregime sau parțial din aceasta materie. 5. Cînd bunurile pot fi încadrate la doua sau mai multe poziții sau subpozitii, încadrarea se face după cum urmează: a) poziția sau subpozitia cea mai specifică are prioritate asupra celor cu o sfera mai generală; ... b) bunurile din amestecuri și lucrările compuse din materii diferite, a căror încadrare nu poate fi facuta prin aplicarea regulii de la lit. a), se încadrează după materia sau produsul care le conferă caracterul esențial, atunci cînd este posibil să se facă aceasta determinare; ... c) în cazul în care regulile de la litera a) și b) indica mai multe poziții susceptibile sa cuprindă un bun, acesta se încadrează la poziția cu numărul cel mai mare. ... 6. Bunurile care nu pot fi încadrate în nomenclatura vamală după regulile prevăzute la pct. 3 - 5 se încadrează la poziția sau subpozitia aferentă celor mai asemănătoare bunuri. 7. Cînd specificăția bunurilor importate cuprinde un număr mare de poziții, importatorul poate propune, din considerente economice și cu avizul beneficiarilor, gruparea bunurilor la un număr restrîns de poziții tarifare. Propunerile se supun spre soluționare Direcției Generale a Vamilor. 8. Regulile de nomenclatura stabilite prin prezentul capitol se aplică în mod corespunzător și tarifului vamal pentru bunurile aparținînd persoanelor fizice. II. Stabilirea originii bunurilor 9. La stabilirea originii bunurilor importate se au în vedere următoarele criterii: a) criteriul "bunurilor produse în întregime într-o țara", atunci cînd numai o țara intră în considerare în atribuirea originii; ... b) criteriul "transformarii substanțiale", atunci cînd doua sau mai multe tari iau parte la producerea bunurilor. ... 10. Sînt considerate bunuri produse în întregime într-o țara, următoarele: a) produsele minerale și alte produse obținute din solul și subsolul acelei tari, inclusiv din apele teritoriale, precum și din solul și subsolul zonelor marine aflate sub jurisdicția sa naționala dincolo de limita apelor sale teritoriale; ... b) produsele vegetale recoltate în acea țara; ... c) animale născute și crescute în acea țara; ... d) produsele obținute de la animalele din acea țara; ... e) produsele obținute prin vinat sau pescuit în acea țara; ... f) produsele obținute din pescuitul maritim și alte produse extrase din mare de navele acelei tari, precum și produsele obținute la bordul navelor-uzina ale acelei tari; ... g) deșeurile și rebuturile provenind de la operațiile de fabricație și prelucrare, precum și bunurile care nu pot fi folosite, colectate în acea țara și care nu pot servi numai pentru recuperarea materiilor prime; ... h) bunurile obținute în întregime în acea țara din produsele prevăzute la lit. a) - g). ... Bunurile produse în întregime într-o țara se considera ca fiind originare din acea țara. 11. Bunurile produse în doua sau mai multe tari sînt considerate ca fiind originare din țara în care bunurile sînt supuse unor operații de fabricație și prelucrare substantiala, care le considera caracteristici de încadrare în tariful vamal la o poziție diferita de cea aferentă fiecărui material utilizat la obținerea bunului. 12. Fac excepție de la prevederile pct. 11: a) operațiunile de fabricație și prelucrare care, deși impun o schimbare a poziției tarifare, nu sînt considerate ca fiind substanțiale ori sînt considerate ca substanțiale numai în condiții speciale; ... b) operațiunile de fabricație și prelucrare care, deși sînt considerate ca substanțiale în condiții speciale, nu impun o schimbare a poziției de încadrare în tariful vamal. ... Stabilirea caracterului de operațiune substantiala se face de organele vamale, luindu-se în considerare operațiunea de fabricație care conferă articolului caracteristicile esențiale. 13. Accesoriile, piesele de schimb și sculele destinate a fi utilizate la o masina, aparat sau vehicul sînt considerate ca avînd aceeași origine cu masina, aparatul sau vehiculul cu care sînt importate și puse în vînzare în mod normal și corespund ca fel și număr unei echipari uzuale a acestora. 14. Bunurile importate în mai multe transporturi, în stare neasamblata, sînt considerate, în vederea stabilirii originii, ca un singur bun. 15. Ambalajele sînt considerate ca avînd aceeași origine cu bunurile pe care le conțin. În cazul în care ambalajele sînt declarate separat de bunuri, originea acestora va fi stabilită pe baza regulilor din prezentul capitol. 16. Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în considerare originea produselor energetice, instalațiilor, mașinilor și sculelor utilizate în fabricatia și prelucrarea bunurilor. 17. Sînt considerate "operațiuni substanțiale" operațiunile în care produsele neoriginare conferă produsului finit mai puțin de 50% din valoarea sa. 18. Nu sînt considerate "operațiuni substanțiale" și nu conferă caracterul de bun originar dintr-o țara, următoarele operațiuni: a) marcarea, etichetarea sau atasarea altor nume distinctive pe produse sau pe ambalajul lor; ... b) asamblarea pieselor unui produs pentru a se constitui produsul complet; ... c) taierea animalelor în abatoare; ... d) simpla amestecare a produselor, de feluri diferite sau nu, unde unul sau mai multe componente ale amestecului nu îndeplinesc condițiile legale de atribuire a originii; ... e) schimbarea ambalarii și împărțirii și constituirea partizilor de marfa; ... f) desprafuirea, cernerea sau ciuruirea, sortarea, clasificarea, imperecherea, spalarea, vopsirea și orice alte simple operațiuni de finisaj; ... g) ventilarea, aerisirea, uscarea, refrigerarea, sortarea și orice alte operațiuni care asigura păstrarea bunurilor în bune condiții; ... h) ambalarea mărfurilor; ... i) combinarea de doua sau mai multe operații specificate la lit. a) - h). ... 19. Pentru stabilirea originii bunurilor, unitățile importatoare prezintă, la cererea organelor vamale, un certificat de origine, în care autoritățile sau organismele împuternicite sa stabilească originea certifica expres ca bunurile sînt originare dintr-o anumită țara. Datele care trebuie să fie menționate în certificatul de origine se stabilesc de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Certificatul de origine se solicita de organele vamale atunci cînd acesta este necesar pentru aplicarea de taxe vamale diferențiate în raport de originea bunurilor