DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Transbordarea bunurilor aflate sub regim vamal se poate face direct dintr-un mijloc de transport în altul ori prin depozitarea temporară a bunurilor.
Operațiunile de transbordare se efectuează sub supraveghere vamală, în incinta unităților vamale. Organele vamale pot aproba, în caz de necesitate, transbordarea bunurilor și în alte locuri. Transbordarea se face în baza unui permis eliberat de organele vamale.
În stațiile de cale ferată în care este organizată transbordarea bunurilor în vagoane cu ecartament diferit, transbordarile se fac fără permis, sub supraveghere vamală. Transportatorul răspunde de felul și cantitatea mărfurilor transbordate.
În caz de forta majoră sau defectiuni tehnice ale mijloacelor de transport, transbordarea se poate efectua și în locurile unde nu funcționează organe vamale, în prezenta organelor de militie sau ale administrației locale de stat. Transportatorul este obligat sa certifice pe documentele de transport felul și cantitatea bunurilor transbordate, sa sigileze mijloacele de transport și să le prezinte la cea mai apropiată unitate vamală în vederea întocmirii noilor documente vamale.
După efectuarea transbordarii, potrivit art. 121, documentele vamale și de transport se modifica în mod corespunzător și se vizează de organele vamale, care vor lua măsuri de sigilare a mijloacelor de transport.
Bunurile nevamuite la intrarea în țara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul Republicii Socialiste România sub supraveghere vamală, între doua unități vamale, cu garantarea taxelor vamale potrivit prezentului regulament. Mărfurile vamuite la export în interiorul tarii se considera în tranzit vamal pînă la frontiera.
Vamuirea bunurilor în tranzit consta în controlul vamal exterior al mijloacelor de transport și în verificarea concordanței documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare. În caz de suspiciuni, organele vamale efectuează și controlul vamal al bunurilor în tranzit.
Titularii de tranzit sînt transportatorii bunurilor. Aceștia sînt obligați să prezinte organelor vamale, direct sau prin reprezentanții lor, o declarație vamală de tranzit. Organele vamale pot cere ca declarațiile vamale de tranzit să fie însoțite de specificății sau facturi din care să rezulte valoarea bunurilor tranzitate. Declarațiile vamale de tranzit se vizează de organele vamale. Pentru bunuri de același fel aflate într-un singur mijloc de transport, cu mai multe documente de transport și cu un destinatar unic, se depune o declarație vamală de tranzit comuna. Datele înscrise în declarația vamală de tranzit trebuie să concorde cu cele din documentele de transport și din celelalte documente insotitoare.
Pentru mărfurile vamuite la export în interiorul tarii, tranzitul vamal se efectuează în baza declarației vamale de export, fără a fi supus confirmării organelor vamale de la frontiera.
Direcția Generală a Vamilor poate dispune scutirea de depunere a declarației vamale de tranzit pentru vagoanele complete, constituite în garnituri, a căror destinație este teritoriul unui alt stat și care circulă pe teritoriul Republicii Socialiste România fără modificarea compunerii garniturii. În cazurile prevăzute la alin. 1 documentul de transport, stampilat cu mențiunea "TRANZIT VAMAL", tine locul declarației vamale de tranzit și produce aceleași efecte.
Termenul pentru bunurile introduse în țara și transportate în tranzit se stabilește de unitățile vamale în funcție de felul mijlocului de transport și destinația mărfurilor, pînă la 45 de zile. În cadrul termenului stabilit, titularii de tranzit sînt obligați să prezinte bunurile, împreună cu declarația vamală de tranzit și documentele insotitoare, la unitatea vamală de destinație, care va confirma unității emitente primirea tranzitului, în termen de 15 zile.
Declarația vamală de tranzit constituie titlu executor pentru plata taxelor vamale, în cazul în care transportatorul nu prezintă bunurile la unitatea vamală de destinație în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri. În aceste situații, dacă nu exista documente atestind prețul, valoarea în vama se considera în toate cazurile a fi prețurile medii pe tona și grupe de mărfuri realizate în cadrul operațiunilor de import sau export de către unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior și care se comunică organelor vamale la cerere. Unitatea vamală care a emis declarația vamală de tranzit percepe taxele vamale devenite exigibile după ce a solicitat unității vamale de destinație informații cu privire la sosirea bunurilor tranzitate.
Tranzitarea se poate face și între o unitate vamală și sediul unităților beneficiare de import, pe baza aprobării și cu respectarea procedurilor stabilite de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale.
Organele căilor ferate române sînt obligate să prezinte, la cerere, organelor vamale, evidentele și informațiilor necesare referitoare la tranzitele vamale.
Declarațiile vamale de tranzit internațional prevăzute în convenții și înțelegeri la care Republica Socialistă România este parte înlocuiesc și produc aceleași efecte ca și declarațiile vamale de tranzit.
Bunurile în tranzit care se valorifica pe teritoriul Republicii Socialiste România sînt supuse autorizării Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Sînt exceptate de la autorizare mărfurile vamuite la export, care pot fi valorificate direct dacă, în prealabil, s-a solicitat anularea declarației vamale.
Supravegherea vamală se organizează de fiecare unitate vamală în funcție de specificul și cerințele activității.
Supravegherea vamală se realizează, în principal, prin: a) stabilirea de posturi pentru supraveghere, permanente sau temporare, fixe ori mobile, pe mijloace de transport, la locurile de acces ale persoanelor în porturi și aeroporturi, la scara navelor sau aeronavelor, în depozite și în alte locuri unde se afla mărfuri și alte bunuri supuse vamuirii
efectuarea de controale inopinate la mijloacele de transport sau în locuri în care exista bunuri aflate sub regim vamal
efectuarea de controale vamale la totalitatea bunurilor care trec frontiera de stat, în anumite perioade sau pentru unele categorii de bunuri
aplicarea de sigilii vamale bunurilor, mijloacelor de transport și locurilor de acces la spațiile în care se găsesc bunuri supuse regimului vamal
ținerea evidentei bunurilor supuse regimului vamal în registre sau în documente vamale.
Sînt supuse supravegherii vamale
bunurile nevamuite la intrarea în țara
bunurile în tranzit
bunurile vamuite la ieșirea din țara
navele sub pavilion străin și aeronavele străine, pe timpul stationarii în apele teritoriale sau în porturi și, după caz, pe aeroporturi
navele sub pavilion român și aeronavele române, pe timpul efectuării operațiunilor de încărcare, descărcare și transbordare de bunuri. Nu sînt supuse supravegherii vamale bunurile aflate în unitățile specializate pentru vînzarea cu plata în valută, precum și cele care au fost vîndute cu plata în valută.
Unitățile vamale care funcționează în porturi exercita supravegherea în incinta și în rada acestora, asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum și asupra bunurilor persoanelor care intra, ies sau își desfășoară activitatea în aceste porturi. Unitățile vamale care funcționează în punctele rutiere, aeroporturi și stațiile de cale ferată exercita supravegherea în aceste incinte. Pe cale ferată, supravegherea vamală se realizează și în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.
Unitățile vamale din interiorul tarii care funcționează în stațiile de cale ferată, în oficii poștale sau în incinte proprii își exercită atribuțiile de supraveghere în aceste locuri, precum și în alte locuri unde organele vamale se deplaseaza în vederea executării unor operațiuni vamale.
În porturile și zonele libere supravegherea vamală se poate efectua prin: a) organizarea de echipe vamale mobile în afară perimetrelor în care se efectuează operațiuni specifice porturilor și zonelor libere
organizarea de posturi de control vamal la locurile de acces al bunurilor, persoanelor și mijloacelor de transport, care leagă perimetrele în care se efectuează operațiuni specifice porturilor și zonelor libere pe teritoriul vamal al Republicii Socialiste România
alte măsuri de supraveghere vamală prevăzute în actele normative de înființare și funcționare a porturilor și zonelor libere.
Condițiile necesare bunei desfășurări a supravegherii și controlului vamal pentru porturile și zonele libere se asigura de administrațiile acestor porturi și zone, de comun acord cu organele vamale. Administrațiile porturilor și zonelor libere au obligația sa notifice, în scris, unităților vamale măsurile pe care le-au luat cu privire la bunurile prohibite aflate pe mijloacele de transport care urmează să efectueze operațiuni în porturile și zonele libere.
Bunurile aflate sub regim vamal se pun sub sigilii vamale, cu excepția transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a bunurilor antrepozitate și a celor care fac obiectul operațiunilor temporare de introducere sau primire. Sigiliile aplicate de persoane juridice române sau străine pot fi asimilate de Direcția Generală a Vamilor cu sigiliile vamale.
Sigiliile vamale se aplică la uși, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport. Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încît să se poată aplica sigiliul peste ambalaj și sa nu se poată pătrunde la conținutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lasă urme vizibile.
Mijloacele de transport și spațiile în care se afla bunuri sub regim vamal pot fi sigilate dacă îndeplinesc următoarele condiții
construcția să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate
construcția să fie suficient de solida pentru a nu permite spargerea pereților, podelelor sau acoperișului, fără a lasă urme de efracție
construcția sa nu permită scoaterea în întregime sau în parte a pereților, podelelor sau acoperișului și repunerea lor la loc, fără a lasă urme care să fie observate din exterior
ușile, ferestrele, conductele să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care permită aplicarea cu usurinta a sigiliilor vamale.
Persoanele juridice române pot introduce sau scoate din țara bunuri, în afară activității de comerț exterior, în următoarele condiții
bunurile să fie primite sau trimise fără efectuarea de plati de orice fel
titularii să prezinte organelor vamale avizul favorabil al centralei sau organului central în subordinea cărora se afla, în cazul bunurilor a căror valoare depășește 25.000 lei, ori pentru bunurile care nu sînt scutite de plată taxelor vamale. Condiția prevăzută la lit. a) nu se referă la bunurile introduse în țara de persoanele juridice, care, potrivit legii, au dreptul sa folosească fonduri valutare proprii.
Donațiile pot fi primite de persoanele juridice române în condițiile prevăzute de lege. Scutirea de taxe vamale a donatiilor, potrivit art. 30 din Codul vamal, se aplică pe baza unei confirmări scrise a donatorului, din care să rezulte ca bunurile sînt transmise cu titlu gratuit.
Regimul tarifar vamal care se aplică bunurilor introduse în țara de persoanele juridice în afară activității de comerț exterior este cel prevăzut pentru importurile de mărfuri. La scoaterea din țara a bunurilor nu se aplică taxe vamale. Autoturismele, precum și părțile și piesele acestora, se supun regimului tarifar prevăzut pentru bunurile aparținînd persoanelor fizice.
Organele vamale stabilesc cuantumul taxelor, le încasează și le vărsa la bugetul statului.
Valoarea în vama pentru bunurile introduse în țara de persoanele juridice, în afară activității de comerț exterior, consta în prețul extern transformat în lei, la care se adauga cheltuielile de transport și asigurare pe parcurs extern. În lipsa documentelor atestind cheltuielile de transport și asigurare pe parcurs extern, la prețul extern se adauga un procent de 10% . Transformarea în lei a prețurilor externe pentru stabilirea valorii în vama se face, potrivit normelor legale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale. Cînd nu exista documente privind valoarea, organele vamale stabilesc valoarea în vama prin asimilare cu bunuri asemănătoare introduse în țara anterior sau pentru care dețin documentație de preț extern.
Sînt exceptate de la vamuire
bunurile introduse sau scoase din țara de organele și unitățile militare române, cele destinate apărării naționale, inclusiv mijloacele de transport cu care se executa asemenea operațiuni, în baza comunicării transmise organelor vamale de către organele militare
coletele care constituie valiza diplomatică sau consulară, trimise sau primite de Ministerul Afacerilor Externe, cu condiția sa poarte mențiunea "corespondenta diplomatică" ori "corespondenta consulară", după caz, să fie însoțite de "foaie de curier" și să fie sigilate de expeditor
bunurile introduse sau scoase din țara de organele și organizațiile prevăzute la anexa nr. 1*.
Sînt scutite de plată taxelor vamale
bunurile primite de Societatea de Cruce Roșie a Republicii Socialiste România
bunurile sosite pentru Banca Naționala a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerț Exterior, în cadrul obiectului lor de activitate.
Persoanele juridice străine pot introduce în țara bunuri numai cu plata taxelor vamale, cu excepția materialelor documentare și publicitare, obiectelor de reclama, mostrelor, probelor și bunurilor pentru tîrguri, expoziții, congrese, conferințe, simpozioane, competitii și alte manifestări similare, care sînt permise fără plata taxelor vamale, potrivit prezentului regulament. Ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale poate stabili limite pentru unele bunuri care se introduc în țara. Reprezentantele și sucursalele firmelor comerciale și organizațiilor economice străine pot scoate din țara, fără plata taxelor vamale, la încheierea activității lor
bunurile introduse în țara pentru care prezintă documente vamale
bunurile achiziționate pentru nevoile lor uzuale în Republica Socialistă România, dacă acestea au fost plătite în valută sau în lei proveniți din schimb valutar, cu prezentarea unui document din care să rezulte modalitatea de plată. Pe baza de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară, fără garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în țara pentru dotarea și întreținerea reprezentantelor și sucursalelor prevăzute la alin. 2. Îndeplinirea condiției de reciprocitate se confirma organelor vamale de către organul central român interesat.
Bunurile pentru dotarea reprezentantelor și altor unități române cu sediul în străinătate pot fi scoase din țara sau readuse fără plata taxelor vamale, în baza adresei unității expeditoare sau primitoare din care să rezulte ca bunurile sînt incluse în evidentele sale contabile.