LEGE nr. 312 din 4 decembrie 2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Înainte de a aplica reducerea valorii sau conversia menționată la art. 320 lit. e) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, convertește sau reduce valoarea principalului instrumentelor prevăzute la art. 320 lit. b)-d) , atunci când aceste instrumente conțin următoarele clauze și nu au fost deja convertite
clauze care prevăd reducerea valorii principalului instrumentului, în caz de producere a oricărui eveniment care afectează situația financiară, solvabilitatea sau fondurile proprii ale instituției de credit sau ale entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d)
clauze care prevăd conversia instrumentelor în acțiuni sau în alte instrumente de proprietate, în caz de producere a unui astfel de eveniment.
În cazul în care valoarea principalului unui instrument a fost redusă, dar nu în totalitate, în conformitate cu tipul de clauze prevăzute la art. 322 lit. a) , înainte de aplicarea recapitalizării interne în conformitate cu prevederile art. 320 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, exercită competențele de reducere a valorii sau de conversie în ceea ce privește valoarea reziduală a principalului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 320 .
Atunci când decide dacă valoarea datoriilor trebuie redusă sau convertită în titluri de capital, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, nu convertește o categorie de datorii dacă pentru o altă categorie de datorii, care este subordonată primei, pentru cea mai mare parte nu s-a realizat conversia în titluri de capital sau nu s-a redus valoarea, cu excepția cazului în care acest lucru este permis potrivit art. 286 și 287 .
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, aplică competențele de reducere a valorii și de conversie a datoriilor care provin din instrumente financiare derivate, cu respectarea prevederilor art. 326-328 .
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, își exercită competențele de reducere a valorii și de conversie în raport cu o datorie care decurge dintr-un instrument financiar derivat numai în momentul lichidării sau după lichidarea instrumentelor financiare derivate.
La intrarea în procedura de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, este împuternicită să înceteze și să lichideze, în acest scop, orice contract aferent unui instrument financiar derivat.
În cazul în care o datorie care decurge dintr-un instrument financiar derivat a fost exclusă de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă în temeiul art. 287 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, nu este obligată să înceteze contractul aferent instrumentului financiar derivat sau să îl lichideze.
În cazul în care tranzacțiile cu instrumente financiare derivate fac obiectul unui acord de compensare, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, sau o persoană independentă stabilește, ca parte a evaluării desfășurate în conformitate cu prevederile art. 201-213 , datoria ce rezultă din respectivele tranzacții pe o bază netă, în conformitate cu dispozițiile acordului în cauză.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, stabilește cuantumul datoriilor care provin din instrumente financiare derivate pe baza
unor metodologii adecvate pentru determinarea valorii categoriilor de instrumente financiare derivate, inclusiv a tranzacțiilor care fac obiectul unor acorduri de compensare
unor principii de stabilire a momentului exact la care trebuie determinată valoarea unei poziții pe instrumente financiare derivate; și
unor metodologii adecvate pentru compararea pierderii de valoare care ar rezulta din lichidarea și utilizarea instrumentelor financiare derivate pentru recapitalizarea internă, cu valoarea pierderilor care ar fi suportate de instrumentele financiare derivate într-o recapitalizare internă.
Atunci când își exercită competențele prevăzute la art. 360 și la art. 383 alin. (1) lit. f) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate aplica rate de conversie diferite pentru diferite categorii de instrumente de capital și datorii, în conformitate cu cel puțin unul dintre principiile prevăzute la alin. (2) și (3) .
Rata de conversie trebuie să reprezinte, pentru creditorul afectat, o despăgubire adecvată pentru orice pierdere suportată ca urmare a exercitării competențelor de reducere a valorii sau de conversie.
Atunci când sunt aplicate rate de conversie diferite în conformitate cu prevederile alin. (1) , rata de conversie aplicabilă datoriilor considerate cu rang prioritar în temeiul prevederilor legale privind insolvența trebuie să fie mai mare decât cea aplicabilă datoriilor subordonate.
Aplicarea de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, a instrumentului de recapitalizare internă pentru a recapitaliza o instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , în conformitate cu prevederile art. 282 lit. a) , este însoțită de măsuri pentru asigurarea, elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de reorganizare a activității pentru instituția sau entitatea respectivă, în conformitate cu prevederile art. 332-340 .
Măsurile prevăzute la art. 330 pot include numirea de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, a uneia sau mai multor persoane numite în conformitate cu prevederile art. 420 cu obiectivul de a elabora și pune în aplicare planul de reorganizare a activității prevăzut la art. 332-340 .
În termen de o lună de la aplicarea, în conformitate cu prevederile art. 282 lit. a) , a instrumentului de recapitalizare internă în legătură cu o instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , organul de conducere, respectiv persoana sau persoanele desemnate în temeiul art. 420 elaborează și prezintă Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, un plan de reorganizare a activității care satisface cerințele prevăzute la art. 334 .
În cazul în care este aplicabil cadrul UE privind ajutorul de stat, acest plan trebuie să fie compatibil cu planul de restructurare pe care instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) este obligată să-l prezinte Comisiei Europene în temeiul respectivului cadru.
Atunci când instrumentul de recapitalizare internă prevăzut la art. 282 lit. a) este aplicat pentru două sau mai multe entități din grup, planul de reorganizare a activității este elaborat de instituția de credit-mamă din Uniunea Europeană, vizează toate instituțiile din cadrul grupului, în conformitate cu procedura specificată în cadrul art. 27-40 , și este prezentat Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, comunică planul prevăzut la alin. (1) celorlalte autorități de rezoluție implicate și Autorității bancare europene.
În situații considerate de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, ca fiind excepționale și dacă acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor rezoluției, aceasta poate prelungi perioada menționată la art. 332 alin. (1) până la maximum două luni începând cu data aplicării instrumentului de recapitalizare internă.
Atunci când cadrul UE privind ajutoarele de stat prevede notificarea planului de reorganizare a activității, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate prelungi perioada prevăzută la art. 332 alin. (1) fie până la maximum două luni începând cu data aplicării instrumentului de recapitalizare internă, fie până la data-limită stabilită de cadrul UE privind ajutoarele de stat, oricare dintre situații intervine prima.
Planul de reorganizare a activității stabilește măsuri care vizează restabilirea viabilității pe termen lung a instituției de credit sau a entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) sau a unor părți ale activității acestora, într-un termen rezonabil. Aceste măsuri se bazează pe ipoteze realiste cu privire la condițiile economice și financiare de pe piață, în care va funcționa instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) .
Planul de reorganizare a activității ia în considerare cel puțin situația actuală și perspectivele de viitor ale piețelor financiare, reflectând ipotezele cele mai optimiste, precum și pe cele mai pesimiste, inclusiv o combinație de evenimente care să permită identificarea principalelor puncte vulnerabile ale instituției de credit. Ipotezele trebuie să fie comparate cu valori de referință adecvate la nivel de sector.
Planul de reorganizare a activității include cel puțin următoarele elemente
o descriere detaliată a factorilor și problemelor care au condus la situația în care instituția de credit sau una dintre entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) intră sau este susceptibilă de a intra într-o situație de dificultate majoră și circumstanțele care au condus la dificultățile cu care se confruntă aceasta
o descriere a măsurilor care urmează să fie adoptate, vizând restabilirea viabilității pe termen lung a instituției de credit sau a entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d)
un calendar de punere în aplicare a măsurilor respective.
Măsurile menite să restabilească viabilitatea pe termen lung a unei instituții de credit sau a unei entități prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) pot include
reorganizarea activităților instituției de credit sau entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d)
schimbări ale sistemelor operaționale și ale infrastructurii din cadrul instituției de credit
retragerea din activitățile producătoare de pierderi
restructurarea activităților existente care pot fi făcute competitive
vânzarea de active sau de linii de activitate.
În termen de o lună de la data depunerii planului de reorganizare a activității, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, evaluează probabilitatea ca planul, în cazul în care este pus în aplicare, să restabilească viabilitatea pe termen lung a instituției de credit sau a entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) .
Banca Națională a României se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție realizează evaluarea prevăzută la alin. (1) de comun acord cu structura care exercită funcția de supraveghere.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, aprobă planul de reorganizare a activității, în cazul în care structura care exercită funcția de rezoluție împreună cu structura care exercită funcția de supraveghere ajung la concluzia că planul va atinge obiectivul prevăzut la alin. (1) .
În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, nu este convinsă că planul va atinge obiectivul prevăzut la art. 336 , aceasta notifică preocupările sale organului de conducere sau persoanei/persoanelor desemnate în temeiul art. 420 și solicită modificarea planului într-un mod care să răspundă acestor preocupări.
Banca Națională a României se asigură că notificarea preocupărilor prevăzute la alin. (1) se realizează de structura care exercită funcția de rezoluție, de comun acord cu structura care exercită funcția de supraveghere.
În termen de două săptămâni de la data primirii notificării prevăzute la art. 337 , organul de conducere, respectiv persoana sau persoanele desemnate în temeiul art. 420 prezintă Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, pentru aprobare, un plan modificat.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, evaluează, cu respectarea prevederilor art. 336 alin. (2) , planul modificat și comunică organului de conducere, respectiv persoanei sau persoanelor desemnate în temeiul art. 420 , în termen de o săptămână de la data primirii acestuia, în ce măsură planul, astfel modificat, răspunde preocupărilor notificate sau sunt necesare modificări suplimentare.
Organul de conducere, respectiv persoana sau persoanele desemnate în temeiul art. 420 pun în aplicare planul de reorganizare agreat potrivit art. 336 și transmit un raport Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, cel puțin la fiecare șase luni în legătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului.
Organul de conducere, respectiv persoana sau persoanele desemnate în temeiul art. 420 revizuiesc planul dacă, în opinia Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la art. 334 alin. (1) și (2) și prezintă orice astfel de revizuire Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în vederea aprobării.
La exprimarea opiniei potrivit alin. (1) , Banca Națională a României se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție a obținut acordul prealabil al structurii care exercită funcția de supraveghere. 5
Alte dispoziții privind instrumentul de recapitalizare internă
În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, exercită una dintre competențele prevăzute la art. 383 alin. (1) lit. e)-i) și art. 359 , reducerea valorii principalului sau a sumei de plată datorate, conversia sau anularea produce imediat efecte și devine obligatorie pentru instituția supusă rezoluției și pentru creditorii afectați și acționarii acesteia.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, deține competența de a îndeplini sau de a solicita îndeplinirea tuturor sarcinilor administrative și procedurale necesare pentru a da efect exercitării uneia dintre competențele prevăzute la art. 383 alin. (1) lit. e)-i) și art. 359 , inclusiv
modificarea tuturor registrelor relevante
delistarea sau retragerea de la tranzacționare a acțiunilor, a altor instrumente de proprietate sau a instrumentelor de datorie
listarea sau admiterea la tranzacționare a noilor acțiuni sau a altor instrumente de proprietate
listarea din nou sau readmiterea la tranzacționare a oricăror instrumente de datorie care au fost reduse, fără a fi necesară emiterea unui prospect în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/1.129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, reduce integral valoarea principalului unei datorii sau suma de plată datorată în legătură cu această datorie, prin intermediul competenței prevăzute la art. 383 alin. (1) lit. e) , datoria respectivă și orice alte obligații sau creanțe conexe care, la momentul exercitării competenței, ar urma să fie calculate și acumulate până la scadență sunt considerate ca fiind achitate în totalitate sau stinse, după caz, și nu sunt opozabile nici instituției supuse rezoluției, în cadrul vreunei proceduri ulterioare, nici oricărei entități care îi succedă acesteia, în cadrul vreunei proceduri ulterioare de lichidare.
În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, reduce parțial valoarea principalului unei datorii sau suma de plată datorată în legătură cu această datorie, prin intermediul competenței prevăzute la art. 383 alin. (1) lit. e)
datoria este diminuată cu valoarea redusă
instrumentul sau acordul relevant care a dat naștere datoriei inițiale continuă să se aplice în raport cu valoarea reziduală a datoriei sau a sumei de plată datorate aferentă acesteia, cu respectarea oricărei modificări a cuantumului dobânzii de plată pentru a ține cont de reducerea valorii principalului, precum și cu respectarea oricărei alte modificări ulterioare a clauzelor pe care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, ar putea să o facă în virtutea competenței prevăzute la art. 383 alin. (1) lit. j) .
Fără a aduce atingere art. 383 alin. (1) lit. i) , instituțiile de credit și entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) și d) trebuie să dețină în permanență o cantitate suficientă de capital social autorizat sau alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, astfel încât, în cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, și-ar exercita competențele prevăzute la art. 383 alin. (1) lit. e) și f) în legătură cu respectiva instituție de credit sau entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) sau oricare dintre filialele sale, instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) nu este împiedicată să emită suficiente acțiuni sau alte instrumente de proprietate noi pentru a garanta o posibilă conversie eficace a datoriilor în acțiuni sau în alte instrumente de proprietate.
În contextul elaborării și actualizării planului de rezoluție al unei instituții de credit sau al unui grup, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, evaluează oportunitatea impunerii asupra instituției de credit sau entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) a obligației prevăzute la art. 345 , ținând cont în special de acțiunile de rezoluție prevăzute în acel plan. Dacă planul de rezoluție prevede posibilitatea aplicării instrumentului de recapitalizare internă, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, verifică în ce măsură capitalul social autorizat sau alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sunt suficiente pentru a acoperi valoarea totală a sumelor prevăzute la art. 317 lit. b) și c) .
Documentele constitutive sau statutul instituției de credit, inclusiv drepturile de preempțiune ale acționarilor sau obligația de a obține aprobarea acționarilor pentru o majorare de capital, nu împiedică din punct de vedere procedural conversia datoriilor în acțiuni sau în alte instrumente de proprietate.
Prevederile art. 345-347 nu aduc atingere modificărilor aduse cadrului legislativ național, prevăzute la art. 632 , și nici dispozițiilor art. 222 alin. (2) .
Instituțiile de credit și entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b)-d) includ în dispozițiile contractuale o clauză în virtutea căreia creditorul sau partea la acordul sau la instrumentul care creează datoria acceptă că datoria respectivă poate face obiectul exercitării competențelor de reducere a valorii și de conversie și este de acord să respecte orice măsură de reducere a valorii principalului sau a sumei de plată datorate, de conversie sau de anulare, ce poate fi impusă de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în exercitarea competențelor sale, dacă, în legătură cu o astfel de datorie, sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții
datoria nu este exclusă în temeiul art. 286
datoria nu este un depozit prevăzut la art. 234 pct. 3 din Legea nr. 85/2014 , cu modificările și completările ulterioare
contractul este guvernat de legislația unui stat terț; și
datoria este emisă sau contractată după data de la care se aplică prevederile referitoare la recapitalizarea internă, respectiv 1 ianuarie 2016.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate excepta de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) instituțiile de credit sau entitățile în cazul cărora cerința prevăzută la art. 295^5 alin. (1) este egală cu cuantumul necesar acoperirii pierderilor, astfel cum este definit la art. 295^17 alin. (1) lit. a) , dacă datoriile care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) și în legătură cu care nu este inclusă clauza contractuală prevăzută la respectivul articol nu sunt luate în considerare pentru îndeplinirea acestei cerințe.
Atunci când o instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) constată că, din motive de ordin legal sau de altă natură, includerea clauzei prevăzute la art. 349 în dispozițiile contractuale care guvernează o datorie este impracticabilă, în sensul regulamentelor delegate prevăzute la art. 351^1 , instituția de credit sau entitatea respectivă notifică Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, această constatare, însoțită de indicarea categoriei în care se încadrează datoria respectivă, precum și de o justificare corespunzătoare.
Ca urmare a primirii notificării prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, solicită, într-un interval de timp rezonabil, furnizarea tuturor informațiilor pe care le consideră necesare pentru a evalua efectul notificării asupra posibilității de soluționare a instituției sau entității în cauză. Instituția de credit sau entitatea furnizează, într-un interval de timp indicat, toate informațiile pe care Banca Națională a României i le solicită.
În cazul unei notificări potrivit alin. (1) , obligația de a include în dispozițiile contractuale clauza prevăzută la art. 349 se suspendă automat din momentul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, primește notificarea respectivă.
Atunci când Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, determină că nu este impracticabilă, din motive de ordin legal sau de altă natură, includerea în dispozițiile contractuale a clauzei prevăzută la art. 349 , aceasta solicită instituției de credit sau entității, într-un interval de timp rezonabil după realizarea notificării prevăzute la alin. (1) , includerea unei astfel de clauze contractuale, luând în considerare necesitatea de a se asigura posibilitatea de soluționare a instituției de credit sau a entității respective, caz în care suspendarea de la alin. (3) încetează.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție poate, de asemenea, să solicite instituției de credit sau entității să își modifice practicile privind aplicarea exceptării de la recunoașterea contractuală a recapitalizării interne.
Datoriile prevăzute la art. 349^1 alin. (1) nu includ instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 și instrumentele de datorie definite la art. 5 alin. (1) pct. 75 din Legea nr. 85/2014 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care respectivele instrumente de datorie sunt creanțe negarantate.
Datoriile prevăzute la art. 349^1 alin. (1) sunt de rang superior în raport cu datoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 75 din Legea nr. 85/2014 , cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, constată, în contextul evaluării posibilității de soluționare a unei instituții de credit sau a unei entități prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , în conformitate cu prevederile art. 85-91 , sau în orice alt context, că, într-o categorie de datorii, dintre cele prevăzute în ordinea de plată a creanțelor la art. 161 și 161^1 și, respectiv, la art. 234 din Legea nr. 85/2014 , cu modificările și completările ulterioare, care include datorii eligibile, cuantumul datoriilor care, în conformitate cu prevederile art. 349^1 alin. (1) și (2) , nu includ clauza contractuală prevăzută la art. 349 , împreună cu valoarea datoriilor care sunt excluse de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă în conformitate cu art. 286 sau care sunt susceptibile să fie excluse în conformitate cu prevederile art. 287 , se ridică la peste 10% din categoria respectivă, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, evaluează fără întârziere impactul acestui fapt asupra posibilității de soluționare a instituției de credit sau a entității respective, inclusiv impactul asupra posibilității de soluționare datorat riscului de nerespectare a mecanismelor de siguranță pentru creditori, prevăzute la art. 423 , atunci când se aplică competențele de reducere a valorii sau de conversie a datoriilor eligibile.
În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, determină, pe baza evaluării prevăzute la alin. (1) , că datoriile care, în conformitate cu prevederile art. 349^1 alin. (1) , nu includ clauza contractuală prevăzută la art. 349 creează un obstacol semnificativ în calea posibilității de soluționare, aceasta aplică competențele prevăzute la art. 92-98 în mod corespunzător pentru a elimina acest obstacol.
Datoriile pentru care instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) nu include în dispozițiile contractuale clauza prevăzută la art. 349 sau pentru care, în conformitate cu prevederile art. 349^1 , 349^2 și prezentul articol, respectiva cerință de includere a clauzei contractuale nu se aplică nu sunt luate în calcul pentru îndeplinirea cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile.
Prevederile art. 349 alin. (1) nu se aplică în cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, stabilește că datoriile sau instrumentele prevăzute la articolul respectiv pot face obiectul competențelor de reducere a valorii și de conversie exercitate de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în conformitate cu legislația țării terțe sau cu un acord încheiat cu țara terță respectivă care are caracter obligatoriu.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate solicita instituțiilor de credit și entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) și d) să-i furnizeze o opinie juridică privind caracterul executoriu și eficacitatea clauzei prevăzute la art. 349 .
Dacă o instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) nu include în prevederile contractuale aplicabile unei datorii relevante ce respectă condițiile prevăzute la art. 349 alin. (1) o clauză de tipul celei prevăzute la art. 349 , aceasta nu împiedică Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, săși exercite competențele de reducere a valorii sau de conversie în legătură cu datoria respectivă.
Pe baza regulamentelor delegate ale Comisiei, adoptate în temeiul art. 55 alin. (6) paragraful al 3-lea din Directiva 2014/59/UE, cu modificările și completările ulterioare, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, decide, în măsura în care consideră necesar, categoriile de datorii în cazul cărora instituțiile de credit sau entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) pot determina că includerea clauzei contractuale prevăzută la art. 349 este impracticabilă.
În vederea participării la rezoluția unei instituții de credit sau a unei entități prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , inclusiv intervenind direct în vederea evitării lichidării acesteia, cu scopul de a îndeplini obiectivele rezoluției stabilite la art. 178 în legătură cu România sau cu Uniunea Europeană în ansamblul său, se poate acorda sprijin financiar public extraordinar prin intermediul unor instrumente suplimentare de stabilizare financiară, în conformitate cu prevederile art. 221 , 353 și cu cadrul UE privind ajutorul de stat. Astfel de măsuri se iau sub conducerea Ministerului Finanțelor Publice în calitate de minister competent în strânsă cooperare cu Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție.
În aplicarea prevederilor alin. (1) , Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, dispune de competențele de rezoluție prevăzute la art. 383-422 . Prevederile art. 391-397 , art. 400-405 , art. 443-447 , precum și ale art. 630 sunt aplicabile în scopul asigurării eficacității instrumentelor publice de stabilizare financiară.
Instrumentele publice de stabilizare financiară se utilizează în ultimă instanță, în urma evaluării și valorificării la maximum a altor instrumente de rezoluție, menținând, în același timp, stabilitatea financiară, potrivit deciziei Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, după consultarea cu Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție.
Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, și Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, aplică instrumentele publice de stabilizare financiară doar dacă sunt îndeplinite toate condițiile de la art. 180 alin. (1) , precum și una dintre următoarele condiții
Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, și Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, determină că aplicarea instrumentelor de rezoluție nu ar fi suficientă pentru evitarea efectelor negative semnificative asupra stabilității financiare. Banca Națională a României se asigură că analiza în cauză are în vedere și competențele sale de bancă centrală și de autoritate competentă
Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, și Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, determină că aplicarea instrumentelor de rezoluție nu ar fi suficientă pentru protejarea interesului public, în cazul în care instituției de credit i-a fost deja acordat anterior un aport extraordinar de lichiditate din partea Băncii Naționale a României, în calitate de bancă centrală
în ceea ce privește instrumentul de trecere temporară în proprietatea privată a statului, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, determină că aplicarea instrumentelor de rezoluție nu ar fi suficientă pentru protejarea interesului public, în cazul în care instituției de credit i-a fost deja acordat anterior un aport public de capital prin intermediul instrumentului de sprijin financiar prin aport de capital. Această decizie se ia după consultarea Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate competentă și de rezoluție.
Instrumentele de stabilizare financiară sunt următoarele
instrumentul de sprijin financiar prin aport public de capital prevăzut la art. 356
instrumentul de trecere temporară în proprietatea privată a statului prevăzut la art. 357 .
Cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, poate să participe la recapitalizarea unei instituții de credit sau a unei entități menționate la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , prin aport de capital în schimbul următoarelor instrumente, cu respectarea cerințelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare
instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază
instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau de nivel 2.
Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, trebuie să asigure, în măsura în care cota-parte de capital pe care o deține într-o instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) o permite, administrarea în mod profesionist și pe baze comerciale a respectivelor instituții de credit sau entități care fac obiectul instrumentului de sprijin financiar prin aport public de capital în conformitate cu prevederile prezentului articol. (3) În cazul în care instrumentul de sprijin financiar prin aport public de capital este implementat în conformitate cu prevederile prezentului articol, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, trebuie să asigure transferarea capitalului deținut la instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) în sectorul privat imediat ce circumstanțele comerciale și financiare o permit.
O instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) poate fi trecută temporar în proprietatea privată a statului.
În aplicarea alin. (1) , Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, poate face unul sau mai multe ordine de transfer în care beneficiarul transferului este
o entitate desemnată de ministerul competent; sau
o societate pe acțiuni deținută în întregime de stat.
Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, trebuie să asigure că instituțiile de credit sau entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , care fac obiectul instrumentului de trecere temporară în proprietate publică în conformitate cu prevederile prezentului articol, sunt administrate în mod profesionist și pe baze comerciale și redevin private imediat ce circumstanțele comerciale și financiare o permit.