LEGE nr. 312 din 4 decembrie 2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, încheie acorduri cu autoritățile de rezoluție din statele membre în care își au sediul instituții aflate în același grup cu firmele de investiții cu sediul în România, prin care se stabilesc procedurile care să permită fondului de rezoluție pentru firmele de investiții să contribuie la finanțarea rezoluției grupului, fără a aduce atingere art. 601 .
Fondul de rezoluție pentru firmele de investiții, atunci când este desemnat administrator al mecanismului de finanțare a grupului poate, în condițiile prevăzute la art. 593 , să contracteze împrumuturi sau alte forme de suport de la instituții de credit, instituții financiare și alte părți terțe.
Fondul de rezoluție pentru firmele de investiții care trebuie să participe la mecanismul de finanțare a grupului poate garanta orice împrumut contractat de mecanismele de finanțare a grupului conform art. 606 .
Orice profituri generate de folosirea mecanismelor de finanțare ale grupului sunt afectate fondului de rezoluție pentru firmele de investiții, proporțional cu contribuția acestuia la mecanismul de finanțare a rezoluției grupului stabilită conform art. 601 .
Stabilirea sumei cu care fondul de rezoluție pentru firmele de investiții participă la finanțarea rezoluției grupului se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 201-213 .
Contribuția fondului de rezoluție pentru firmele de investiții trebuie vărsată în numerar.
În exercitarea funcțiilor sale, Autoritatea de Supraveghere Financiară este competentă să aplice sancțiuni administrative și măsuri sancționatoare prevăzute la art. 613 în cazul încălcării dispozițiilor prezentei legi.
Autoritatea de Supraveghere Financiară are competența de a colecta toate informațiile necesare și de a efectua toate cercetările necesare pentru exercitarea funcțiilor sale.
Competența prevăzută la alin. (2) include
competența de a solicita furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin Autorității de Supraveghere Financiară, la intervale regulate și în formatele specificate
competența de a efectua toate cercetările necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin Autorității de Supraveghere Financiară, în legătură cu orice persoană fizică sau juridică prevăzută la alin. (4) , având domiciliul sau sediul social în România
competența de a efectua toate inspecțiile necesare la sediile persoanelor juridice menționate la alin. (4) și la sediul oricărei altei entități incluse în supravegherea consolidată pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară este supraveghetor consolidant, cu condiția notificării prealabile a autorităților competente implicate.
În sensul prevederilor alin. (3) lit. a) , sunt supuse obligației de furnizare a informațiilor
firmele de investiții, persoane juridice române, și entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d)
persoanele fizice care aparțin persoanelor juridice prevăzute la lit. a)
terțele persoane către care persoanele juridice prevăzute la lit. a) au externalizat anumite funcții operaționale sau activități.
Competența prevăzută la alin. (3) lit. b) include dreptul
de a solicita prezentarea de documente
de a examina evidențele și registrele persoanelor menționate la alin. (4) și de a ridica fotocopii sau extrase ale acestor evidențe și registre
de a obține explicații scrise sau verbale de la orice persoană prevăzută la alin. (4) sau de la reprezentanții ori personalul acesteia, cu acordul persoanelor respective
de a intervieva orice altă persoană, cu consimțământul acesteia, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei cercetări.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție, își exercită competențele de aplicare a sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare, potrivit prevederilor prezentei legi, în oricare dintre următoarele modalități
în mod direct
în colaborare cu alte autorități
prin delegarea competențelor sale către alte autorități, cu păstrarea responsabilității pentru competențele delegate
prin sesizarea autorităților judiciare abilitate.
Autoritatea de Supraveghere Financiară se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție și structura care exercită funcția de supraveghere cooperează în mod strâns între ele, pentru a se asigura că aplicarea sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare produce efectele urmărite.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție și de autoritate competentă, cooperează în mod strâns cu celelalte autorități de rezoluție și autorități competente pentru a se asigura că aplicarea sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare produce efectele urmărite și în cazurile cu caracter transfrontalier.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție, are competența de a aplica sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la art. 613 , în cazul în care constată producerea următoarelor fapte, fără a se limita la acestea
nerespectarea de către firma de investiții a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară, adoptate în calitate de autoritate de rezoluție, potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) , de trecere de la cerințele simplificate la aplicarea integrală a cerințelor prevăzute la art. 13-48 și art. 49-84 , precum și a termenului de conformare
nerespectarea de către firma de investiții a obligației de acordare de asistență Autorității de Supraveghere Financiară la elaborarea și actualizarea planului de rezoluție, prevăzute la art. 53
nerespectarea de către firma de investiții a obligației de informare a Autorității de Supraveghere Financiară asupra oricărei modificări care ar putea impune o reevaluare sau o modificare a planurilor, prevăzute la art. 54 alin. (2)
nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , a obligației de păstrare și/sau de furnizare a evidențelor contractelor financiare încheiate de acestea, prevăzute la art. 56 alin. (1)
nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, a obligațiilor de cooperare și furnizare a tuturor informațiilor necesare pentru elaborarea planurilor de rezoluție, inclusiv a informațiilor și analizelor prevăzute în secțiunea B din anexă , prevăzute la art. 57 alin. (1) și art. 64 alin. (1) și (2)
nerespectarea de către firma de investiții a obligațiilor privind transmiterea propunerilor de măsuri având ca scop gestionarea sau înlăturarea obstacolelor, prevăzute la art. 94 alin. (1) , respectiv a planului de conformare la măsurile alternative impuse Autoritatea de Supraveghere Financiară, prevăzute la art. 95 alin. (1)
nerespectarea oricăreia dintre măsurile dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit prevederilor art. 96 , de către destinatarii acestora
nerespectarea de către firma de investiții a solicitării de contactare a potențialilor cumpărători sau a condițiilor de contactare a potențialilor cumpărători, potrivit prevederilor art. 150
nerespectarea de către firma de investiții a cerinței de a demonstra că orice decizie a autorității de rezoluție de a reduce sau converti valoarea unei datorii reglementate de legislația unui stat terț putea fi aplicată, prevăzute la art. 299
nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, a cerințelor minime prevăzute la art. 301 alin. (1) și art. 302 alin. (1)
nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții ori al unei entități menționate la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) a obligațiilor privind elaborarea, prezentarea, modificarea, punerea în aplicare sau revizuirea planului de reorganizare, prevăzute la art. 332 , 334, 335, art. 338 alin. (1) , art. 339 și art. 340 alin. (1)
nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , a obligațiilor referitoare la emiterea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, prevăzute la art. 370 sau de deținere a unei autorizații prealabile în acest scop, prevăzute la art. 371
nerespectarea de către instituția supusă rezoluției a obligației de furnizare a informațiilor și asistenței, prevăzute la art. 385 alin. (1) lit. e)
nerespectarea de către instituția supusă rezoluției sau de către entitățile din grupul instituției respective a obligației de furnizare a serviciilor și facilităților necesare, prevăzute la art. 388
nerespectarea de către firma de investiții a obligațiilor de raportare și/sau de plată a contribuției prevăzute la art. 587
nerespectarea de către firma de investiții a obligațiilor de plată a contribuției anuale sau extraordinare, potrivit art. 590 .
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, are competența de a aplica sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la art. 613 , în următoarele situații
nerespectarea de către firma de investiții a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară, adoptate în calitate de autoritate competentă, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) , de trecere de la cerințele simplificate la aplicarea integrală a cerințelor prevăzute la art. 13-48 și art. 49-84 , precum și a termenului de conformare
nerespectarea de către firma de investiții, respectiv de către întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, a obligațiilor privind elaborarea, menținerea, actualizarea, modificarea și transmiterea planurilor de redresare, prevăzute la art. 13-20 , art. 25 alin. (4) , art. 27 , art. 32-35
nerespectarea de către firma de investiții a obligației de păstrare a evidențelor contractelor financiare în care firma de investiții este parte, prevăzute la art. 18
nerespectarea de către firma de investiții a obligației de stabilire și includere în planurile de redresare a indicatorilor pentru monitorizare, prevăzute la art. 48 alin. (1)-(4)
nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții a obligației de a notifica decizia de a lua sau nu o măsură prevăzută în planul de redresare, potrivit prevederilor art. 48 alin. (5)
nerespectarea de către entitățile din grup, persoane juridice române, respectiv de către organele de conducere ale acestora a obligațiilor incidente în cazul încheierii unui acord de sprijin financiar intragrup, în cazul acordării sprijinului financiar, precum și a obligațiilor de transparență privind participarea într-un acord de sprijin financiar, prevăzute la art. 122 , 123 , 126 , 136 , 137 , 140 și 144
nerespectarea măsurilor dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară potrivit prevederilor art. 149 , de către destinatarii acestora
nerespectarea de către firma de investiții a solicitării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară conform art. 152 , de înlocuire a conducerii superioare sau a organului de conducere al firmei de investiții, în ansamblul său sau a unor membri ai acestuia
nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții a obligației de a se consulta cu administratorul temporar sau de a obține acordul acestuia înainte de a lua anumite decizii sau de a întreprinde anumite acțiuni, prevăzute la art. 153
nerespectarea de către organul de conducere al firmei de investiții, respectiv al unei entități menționate la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) a obligației de notificare cu privire la faptul că firma de investiții, respectiv entitatea menționată la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) intră sau este susceptibilă de a intra în stare de dificultate majoră, prevăzute la art. 437 .
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și/sau de autoritate de rezoluție, are competența de a aplica sancțiunile administrative și/sau măsurile sancționatoare prevăzute la art. 613 pentru încălcări ale dispozițiilor prezentei legi și ale actelor de directă aplicare adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniile reglementate de prezenta lege, în măsura în care respectivele încălcări nu intră sub incidența prevederilor alin. (1) și (2) .
Sancțiunile administrative care pot fi aplicate în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la art. 612 sunt
avertisment
avertisment scris comunicat public, prin care se indică persoana fizică, firma de investiții, instituția financiară, întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară este supraveghetor consolidant, sau altă persoană juridică responsabilă și fapta săvârșită
amendă aplicabilă persoanelor juridice, până la 10% din valoarea totală anuală netă a cifrei de afaceri realizată în exercițiul financiar precedent; în cazul în care persoana juridică are calitatea de filială a unei întreprinderi-mamă, cifra de afaceri relevantă este cea rezultată din situațiile financiare consolidate ale întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang, în exercițiul financiar precedent
amendă aplicabilă persoanelor fizice, până la echivalentul în lei a 5 milioane euro la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru data de 2 iulie 2014
amendă până la de două ori valoarea beneficiului obținut în urma săvârșirii faptei, dacă acesta poate fi determinat.
Măsurile sancționatoare care pot fi aplicate în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la art. 612 sunt
ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice sau juridice și de abținere de la repetarea acestuia
interzicerea temporară a exercitării unor funcții într-o firmă de investiții sau în entitățile menționate la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) de către orice membru al organului de conducere sau al conducerii superioare a firmei de investiții în cauză ori ale entității menționate la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) .
Măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (2) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de sancțiuni administrative sau independent de acestea.
Persoanele fizice care au calitatea de membri ai organelor de conducere sau ai conducerii superioare a firmelor de investiții, persoane juridice române, precum și a entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) sunt responsabile de ducerea la îndeplinire de către acestea a tuturor cerințelor prevăzute de prezenta lege și de reglementările emise în domeniul de aplicare a acesteia, conform competențelor și atribuțiilor lor prevăzute de legislația aplicabilă și de reglementările interne ale respectivelor persoane juridice. În acest sens, pentru faptele prevăzute la art. 612 , sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi aplicate persoanei juridice și/sau persoanelor fizice care au calitatea de membri ai organelor de conducere sau ai conducerii superioare cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective și-ar fi exercitat în mod corespunzător competențele și atribuțiile decurgând din funcțiile încredințate.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, publică de îndată pe pagina sa oficială de internet, sancțiunile administrative aplicate potrivit prevederilor art. 613 care nu au fost contestate în condițiile prevăzute la art. 21^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013 , cu modificările și completările ulterioare, și pe cele în privința cărora contestațiile au fost respinse în mod definitiv, precum și informații privind tipul și natura încălcării săvârșite și identitatea persoanei fizice sau juridice sancționate, după ce aceasta a fost informată cu privire la aplicarea sancțiunii.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, publică sancțiunile administrative, fără a indica identitatea persoanelor fizice sau juridice sancționate, în oricare dintre următoarele circumstanțe
în situația în care sancțiunea este aplicată unei persoane fizice și, în urma unei evaluări anterioare obligatorii a proporționalității publicării datelor cu caracter personal, se dovedește că publicarea respectivă este disproporționată în raport cu fapta sancționată
în situația în care publicarea ar pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o cercetare penală în curs de desfășurare
în situația în care publicarea ar cauza, în măsura în care se poate determina acest lucru, un prejudiciu disproporționat firmelor de investiții sau entităților menționate la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) ori persoanelor fizice implicate.
În cazul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, preconizează că circumstanțele prevăzute la alin. (2) vor înceta într-un termen rezonabil, aceasta poate amâna publicarea sancțiunilor administrative, fără a indica identitatea persoanelor fizice sau juridice sancționate, până la încetarea circumstanțelor.
Informațiile publicate potrivit alin. (1) sau (2) sunt păstrate de Autoritatea de Supraveghere Financiară pe pagina sa oficială de internet pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Datele cu caracter personal sunt păstrate doar cât timp este necesar, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, informează Autoritatea bancară europeană, în scopul realizării schimbului de informații cu autoritățile de rezoluție, respectiv cu autoritățile competente, din alte state membre, cu privire la toate sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare aplicate potrivit art. 613 , precum și cu privire la stadiul procedurilor de contestare și rezultatul acestora, cu respectarea cerințelor referitoare la păstrarea secretului profesional prevăzute la art. 448-451 . Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție, poate consulta baza de date centralizată la nivelul Uniunii Europene a sancțiunilor, administrată de Autoritatea bancară europeană, care poate fi accesată și consultată numai de autoritățile de rezoluție din statele membre. Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă, poate consulta baza de date centralizată la nivelul Uniunii Europene a sancțiunilor, administrată de Autoritatea bancară europeană, care poate fi accesată și consultată numai de autoritățile competente din statele membre.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate de rezoluție sau, după caz, de autoritate competentă, informează Autoritatea bancară europeană cu privire la sancțiunile administrative pe care le publică în modalitatea și cu periodicitatea indicate de Autoritatea bancară europeană.
Sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare aplicate potrivit art. 613 trebuie să fie eficace și proporționale cu faptele constatate și să fie de natură a avea un efect descurajant.
La stabilirea tipului sancțiunii administrative sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii, Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție, are în vedere toate circumstanțele reale și personale ale săvârșirii faptei, pe care le consideră relevante, inclusiv următoarele aspecte, după caz
gravitatea și durata faptei
gradul de vinovăție a persoanei fizice sau juridice responsabile
soliditatea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile, astfel cum rezultă, de exemplu, din venitul anual al persoanei fizice responsabile sau din cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile
cuantumul profiturilor realizate sau a pierderilor evitate de către persoana fizică sau juridică responsabilă, în beneficiul acesteia, în măsura în care acestea pot fi determinate
prejudiciile cauzate terților, în măsura în care pot fi determinate
gradul de cooperare a persoanei fizice sau juridice responsabile cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție
încălcările săvârșite anterior de persoana fizică sau juridică responsabilă
orice consecințe potențial sistemice ale faptei săvârșite.
Constatarea faptelor descrise în prezentul titlu se face de către personalul Autorității de Supraveghere Financiară, împuternicit în acest sens, pe baza raportărilor făcute de firma de investiții, persoană juridică română, sau, după caz, de entitățile menționate la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) potrivit legii sau la solicitarea expresă a Autorității de Supraveghere Financiară ori în cursul verificărilor desfășurate la sediile acestora.
Actele prin care sunt dispuse sancțiuni administrative și/sau măsuri sancționatoare potrivit prezentului titlu se emit de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. În cazul aplicării sancțiunii administrative și/sau măsurii sancționatoare, actul trebuie să cuprindă cel puțin elementele de identificare ale persoanei vinovate, descrierea faptei și a circumstanțelor acesteia, temeiul de drept al aplicării sancțiunii administrative și/sau măsurii sancționatoare și sancțiunea administrativă și/sau măsura sancționatoare aplicată.
Actele prin care sunt dispuse sancțiuni administrative și/sau măsuri sancționatoare potrivit prezentului titlu pot fi contestate în condițiile prevăzute la art. 21^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013 , cu modificările și completările ulterioare.
Aplicarea sancțiunilor administrative și a măsurilor sancționatoare prevăzute la art. 613 se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârșirii faptei.
Amenzile încasate ca urmare a aplicării sancțiunilor administrative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform prevederilor prezentei legi, se fac venituri la bugetul de stat în cotă de 50%, diferența constituindu-se venit la bugetul Autorității de Supraveghere Financiară.
Aplicarea sancțiunilor administrative și/sau a măsurilor sancționatoare potrivit prezentei legi nu înlătură răspunderea materială, civilă sau penală, după caz.
Banca Națională a României este singura autoritate împuternicită să decidă cu privire la aplicarea unuia sau mai multor instrumente de rezoluție și la exercitarea competențelor de rezoluție cu privire la instituțiile de credit, persoane juridice române, inclusiv la sucursalele acestora stabilite în alte state membre.
Decizia Băncii Naționale a României adoptată potrivit alin. (1) se aplică fără alte formalități și produce efecte pe teritoriul Uniunii Europene de la data la care se aplică și produce efecte pe teritoriul României.
Aplicarea instrumentelor de rezoluție și exercitarea competențelor de rezoluție potrivit alin. (1) sunt guvernate de legea română.
Prin excepție de la prevederile alin. (3) , legea care guvernează anumite drepturi și contracte este determinată potrivit prevederilor art. 266-274 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
În cazul adoptării unei decizii potrivit art. 618 , cu privire la aplicarea unor instrumente de rezoluție și la exercitarea unor competențe de rezoluție, care pot afecta drepturile terților din statul membru gazdă, Banca Națională a României ia măsuri pentru publicarea unui extras din decizia respectivă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prin transmiterea acestuia, de îndată, prin mijloacele cele mai adecvate, către Oficiul pentru Publicații Oficiale ale Uniunii Europene, precum și în două ziare de circulație națională pe teritoriul fiecărui stat membru gazdă.
Extrasul din decizia Băncii Naționale a României trebuie să specifice, în limba oficială a fiecărui stat membru gazdă, după caz, în limbile oficiale ale acestuia, în special obiectul și temeiul legal ale deciziei luate, termenul de exercitare a căilor de contestare prevăzute la art. 453-456 , indicând cu precizie și claritate data expirării acestui termen, și autoritatea/instanța de judecată la care decizia poate fi contestată, cu indicarea adresei acestora.
Neîndeplinirea formalităților de publicare prevăzute la alin. (1) și (2) nu împiedică aplicarea instrumentelor de rezoluție și exercitarea competențelor de rezoluție, inclusiv în ceea ce privește producerea de efecte față de creditori.
Deosebit de îndeplinirea formalităților de publicare prevăzute la art. 619 , Banca Națională a României asigură notificarea deciziei adoptate potrivit art. 618 , în condițiile și modalitățile prevăzute la art. 443-447 .
Pentru scopurile prezentului titlu, administratorul special desemnat de Banca Națională a României pentru implementarea acțiunilor de rezoluție dispuse prin decizia sa, poate acționa pe teritoriul statelor membre gazdă în baza unei copii certificate de pe decizia Băncii Naționale a României sau în baza unui certificat emis de aceasta, însoțite eventual de o traducere în limba oficială sau într-una din limbile oficiale ale respectivelor state membre gazdă, fără a fi necesară îndeplinirea unei alte formalități.
Administratorul special este abilitat să exercite pe teritoriul statelor membre gazdă toate competențele care îi revin potrivit legii române. Acesta poate să numească alte persoane care să îl sprijine sau, după caz, să îl reprezinte pe teritoriul acestor state, inclusiv în scopul de a acorda asistență creditorilor instituției de credit din statul membru gazdă pe parcursul derulării acțiunilor de rezoluție.
În exercitarea competențelor sale, administratorul special trebuie să respecte legislația statului membru pe teritoriul căruia acționează, în special cu privire la procedurile de valorificare a activelor și la furnizarea de informații angajaților instituției de credit din statul membru respectiv. Administratorul special nu are dreptul de a utiliza forța și nici dreptul de a soluționa litigii ori dispute.
Dacă consideră necesar, Banca Națională a României, inclusiv prin administratorul special, poate solicita înregistrarea deciziei Băncii Naționale a României în registrul imobiliar, registrul comerțului sau în orice alt registru public ținut în statele membre gazdă. Dacă statul membru gazdă prevede obligativitatea unei asemenea formalități, Banca Națională a României, inclusiv prin administratorul special, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura înregistrarea.
Cheltuielile de înregistrare sunt considerate cheltuieli ale procedurii.
Dispozițiile art. 618-622 se aplică în mod corespunzător și instituțiilor financiare, societăților și întreprinderilor-mamă, persoane juridice române, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) , în cazul în care Banca Națională a României decide cu privire la aplicarea unor instrumente de rezoluție și la exercitarea unor competențe de rezoluție potrivit prezentei legi.
Aplicarea instrumentelor de rezoluție și exercitarea competențelor de rezoluție în privința sucursalelor stabilite în state terțe ale instituțiilor de credit, persoane juridice române, după caz, ale entităților prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) , se realizează în conformitate cu prevederile art. 512-529 .
Aplicarea instrumentelor de rezoluție și exercitarea competențelor de rezoluție cu privire la instituțiile de credit din alte state membre, respectiv la instituțiile financiare, societățile și întreprinderile-mamă din alte state membre, din categoria celor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b)-d) , se realizează de către autoritățile de rezoluție din statul membru de origine, inclusiv în ceea ce privește sucursalele acestora stabilite pe teritoriul României, prevederile art. 320 și ale art. 321 din Legea nr. 85/2014 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Dacă în ceea ce privește o instituție de credit din alt stat membru, care are sucursale stabilite în România, Banca Națională a României consideră necesară aplicarea unor instrumente de rezoluție și exercitarea de competențe de rezoluție pe teritoriul României, informează în acest sens autoritatea competentă din statul membru de origine.
Aplicarea procedurilor de rezoluție în privința sucursalelor stabilite în România ale unei instituții de credit dintr-un stat terț ori ale unei întreprinderi-mamă dintr-un stat terț se realizează în conformitate cu prevederile art. 512-529 .
Fără a aduce atingere prevederilor art. 627 , în cazul în care Banca Națională a României decide aplicarea unor instrumente de rezoluție și exercitarea de competențe de rezoluție cu privire la o sucursală din România a unei instituții de credit dintr-un stat terț, care are deschise sucursale cel puțin într-un alt stat membru, Banca Națională a României înainte de adoptarea deciziei, informează, fără întârziere, prin orice mijloace disponibile, autoritățile competente ale celorlalte state membre gazdă în care instituția de credit desfășoară activitate, cu privire la decizia respectivă și la efectele pe care aceasta le implică.
Dacă, din considerente de interes public sau din orice alte considerente întemeiate, adoptarea deciziei nu poate fi întârziată, Banca Națională a României realizează informarea prevăzută la alin. (1) imediat după adoptarea deciziei.
Banca Națională a României depune diligențe pentru coordonarea acțiunilor întreprinse potrivit alin. (1) .
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează
La articolul 1 alineatul (1), litera e) se abrogă
La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 4
Banca Națională a României este autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013
La articolul 5, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
Prin noțiunea de public se înțelege orice persoană fizică, persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică ce nu are cunoștințele și experiența necesare pentru evaluarea riscului de nerambursare a plasamentelor efectuate. Nu intră în categoria de public: statul, autoritățile administrației publice centrale, regionale și locale, agențiile guvernamentale, băncile centrale, instituțiile de credit, instituțiile financiare, alte instituții similare
La articolul 7 alineatul (1), punctul 30^2 se abrogă
La articolul 7 alineatul (1), punctul 30^3 se modifică și va avea următorul cuprins: 30^3. măsuri de reorganizare - măsurile prevăzute la art. 320 alin. (3)-(3^1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
La articolul 7, după alineatul (1^2) se introduce un nou alineat, alineatul (1^3), cu următorul cuprins:
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile: rezoluție, autoritate de rezoluție și drept de încetare au înțelesul prevăzut de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 18^1, cu următorul cuprins: Articolul 18^1
Instituțiilor de credit autorizate de Banca Națională a României le este interzis să atragă depozite dacă nu participă la o schemă de garantare a depozitelor recunoscută oficial pe teritoriul României potrivit legislației în domeniu. Ele sunt obligate să participe la schema de garantare pentru depozitele pe care le acceptă, inclusiv pentru cele atrase de sucursalele acestora din străinătate.
Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), instituțiile de credit persoane juridice române nu participă la schema de garantare a depozitelor menționată la alin. (1) pentru depozitele atrase de sucursalele lor din state terțe care impun obligația participării la o schemă de garantare a depozitelor din respectivul stat terț
Articolul 24^1 se abrogă
La articolul 87, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 87
Înainte de a urma procedura prevăzută la art. 85, autoritatea competentă din statul membru gazdă poate lua, în situații de urgență, până la dispunerea de către Banca Națională a României a măsurilor corespunzătoare, potrivit art. 85 alin. (1), sau până la aplicarea unor măsuri de reorganizare, măsuri preventive necesare protejării împotriva instabilității financiare care ar amenința grav interesele colective ale deponenților, ale investitorilor și ale celorlalți clienți, de pe teritoriul statului membru respectiv, ai instituției de credit, persoană juridică română, care își desfășoară activitatea în statul membru gazdă. Asupra acestor măsuri Banca Națională a României este informată în cel mai scurt timp
La articolul 93 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins: a^1) între instituții de credit și firme de investiții
La articolul 94, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 94 La evaluarea unei operațiuni de fuziune sau de divizare se au în vedere, după caz, fără a fi limitative, următoarele
La articolul 94, după litera d) se introduc trei noi litere, literele e), f) și g), cu următorul cuprins
existența acordului autorității competente din statul membru în situația înființării de sucursale în România ale instituțiilor de credit din statele membre ca rezultat al fuziunii sau al divizării cu instituții de credit, persoane juridice române
îndeplinirea condițiilor pentru autorizarea sucursalelor instituțiilor de credit din state terțe care se înființează ca rezultat al fuziunii sau al divizării cu instituții de credit, persoane juridice române
existența unui acord de cooperare între Banca Națională a României și autoritatea competentă din statul terț a instituției de credit implicate în operațiunea de fuziune/divizare
Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 95
Instituțiile de credit, persoane juridice române, care se înființează ca rezultat al fuziunii sau al divizării, precum și instituțiile de credit, persoane juridice române, care continuă să existe în urma unei asemenea operațiuni, trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și de reglementările emise în aplicarea acestora.
Instituțiile de credit, persoane juridice române, și sucursalele instituțiilor de credit din state terțe, care se înființează ca rezultat al fuziunii sau al divizării, trebuie să obțină autorizație din partea Băncii Naționale a României
După articolul 95 se introduce un nou articol, articolul 95^1, cu următorul cuprins: Articolul 95^1 Banca Națională a României respinge o cerere de aprobare prealabilă a unei fuziuni sau divizări dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și de reglementările emise în aplicarea acestora
Articolul 96 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 96 Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător oricărei operațiuni care presupune un transfer total sau semnificativ de patrimoniu de la, respectiv către o instituție de credit, persoană juridică română, indiferent de modalitatea în care se realizează o astfel de operațiune, dacă aceasta este hotărâtă de organele statutare ale instituțiilor de credit implicate în operațiune
La articolul 103, alineatele (2) și (3) se abrogă
Articolele 164^1 și 164^2 se abrogă
La articolul 226 alineatul (3), litera i) se abrogă
La articolul 226 alineatul (4), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins
instituția de credit nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 24, art. 148 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora sau cele prevăzute la art. 393 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare
La articolul 226 alineatul (6), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: "b) cadrul de administrare, procesele și mecanismele instituției de credit, prevăzute la art. 24, art. 106-108^1, art. 152^1, art. 162, art. 165-166^6 din prezenta ordonanță de urgență, precum și în reglementările emise în aplicarea acesteia;"
Articolul 226^1 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 226^1 Dispozițiile art. 226 nu aduc atingere prerogativelor Băncii Naționale a României de a aplica sancțiunile și/sau măsurile sancționatoare prevăzute la art. 229
Articolul 227 se abrogă
La articolul 228, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
În cazul nerespectării interdicției prevăzute la art. 181, Banca Națională a României poate aplica măsura sancționatoare prevăzută la art. 229 alin. (2) lit. b)
La articolul 230, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 230
În cazul în care persoanele care dețin participații calificate la instituția de credit, persoană juridică română, nu mai îndeplinesc cerințele prevăzute de lege și de reglementările emise în aplicarea acesteia privind calitatea acționariatului unei instituții de credit sau exercită o influență de natură să pericliteze administrarea prudentă a instituției de credit, Banca Națională a României dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situații. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancțiuni care pot fi aplicate instituției de credit ori persoanelor care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a acesteia, Banca Națională a României poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acțiunilor deținute de acționarii sau membrii respectivi
La articolul 230^1 alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins
Banca Națională a României nu a dispus între timp, în privința instituției de credit, aplicarea unor instrumente de rezoluție, potrivit legislației în domeniu, ori a unor măsuri de lichidare, conform prevederilor cuprinse în cap. VIII din prezentul titlu
La articolul 233, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Actele cu privire la o instituție de credit, prin care sunt dispuse măsuri sau sunt aplicate sancțiuni și măsuri sancționatoare potrivit prezentului capitol, se emit de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii Naționale a României, cu excepția retragerii aprobării acordate persoanelor prevăzute la art. 108 alin. (1), a retragerii autorizației instituției de credit și a suspendării exercitării dreptului de vot al acționarilor/membrilor instituției de credit, a căror aplicare este de competența Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României
La articolul 233, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
În cazul aplicării sancțiunii și/sau măsurii sancționatoare, actul trebuie să cuprindă cel puțin elementele de identificare a persoanei vinovate, descrierea faptei și a circumstanțelor acesteia, temeiul de drept al aplicării sancțiunii administrative și/sau măsurii sancționatoare și sancțiunea administrativă și/sau măsura sancționatoare aplicată
La titlul III capitolul VIII, secțiunile 1, a 2-a și a 2^1-a, cuprinzând articolele 237-240^41, se abrogă
La articolul 267, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
Dreptul, înregistrat într-un registru public și opozabil terților, în temeiul căruia poate fi obținut un drept real în sensul alin. (1), este considerat un drept real
La articolul 269, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul acordurilor de compensare (netting), legea aplicabilă este legea care guvernează contractul, dacă nu se aduce atingere prevederilor referitoare la excluderea anumitor termeni contractuali în cazul intervenției timpurii și a rezoluției și la competențele autorității de rezoluție de suspendare temporară a drepturilor de încetare, cuprinse în legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
La articolul 271, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractele de report și contractele care stau la baza tranzacțiilor desfășurate pe o piață reglementată sunt guvernate de legea aplicabilă contractelor respective, dacă nu sunt încălcate dispozițiile alin. (1) și dacă nu se aduce atingere prevederilor referitoare la excluderea anumitor termeni contractuali în cazul intervenției timpurii și a rezoluției și la competențele autorității de rezoluție de suspendare temporară a drepturilor de încetare, cuprinse în legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
Articolul 350 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 350 Dacă, potrivit prevederilor art. 338 alin. (1), se derogă de la aplicarea art. 11 și 17, atunci dispozițiile cuprinse în cap. VI din titlul I al părții I sunt aplicabile numai la nivelul ansamblului constituit din casa centrală și cooperativele de credit afiliate
La articolul 351, alineatele (3^1) și (3^2) se abrogă
După articolul 351 se introduce un nou articol, articolul 351^1, cu următorul cuprins: Articolul 351^1 Prevederile art. 18^1 se aplică în mod corespunzător și în cazul organizațiilor cooperatiste de credit, participarea la schema de garantare a depozitelor realizându-se în condițiile prevăzute de legislația în domeniul garantării depozitelor în sistemul bancar
La articolul 384, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 384
Dacă, potrivit prevederilor art. 338 alin. (1), se derogă de la aplicarea art. 11 și 17, atunci dispozițiile art. 24, art. 106, art. 108 și 108^1, art. 126^1 și 126^2, art. 152^1 și art. 166^4-166^6 se aplică numai la nivelul ansamblului constituit din casa centrală și cooperativele de credit afiliate
Articolele 396-398 se abrogă
Articolul 410 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 410 Desfășurarea, fără drept, de activități dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (1), precum și începerea desfășurării activităților specifice unei instituții de credit fără a obține autorizația potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani
La articolul 420, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:
Banca Națională a României are în vedere ghidurile și recomandările emise de Autoritatea Bancară Europeană, în conformitate cu art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, și emite, după caz, reglementări, instrucțiuni și/sau precizări prin care stabilește regimul aplicării respectivelor ghiduri și recomandări și le adaptează, dacă este cazul, condițiilor specifice sistemului bancar din România.
Instituțiile de credit au în vedere respectarea ghidurilor și recomandărilor emise de Autoritatea Bancară Europeană, potrivit reglementărilor, instrucțiunilor și/sau precizărilor pe care le emite, după caz, Banca Națională a României potrivit alin. (1). Capitolul II Dispoziții pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, se modifică și se completează după cum urmează
La articolul 5, punctul 3 se abrogă
La articolul 5, după primul alineat se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
În scopul aplicării prevederilor art. 196^1, art. 196^3 și ale art. 204-214, 216-230 și 232-241, termenii și sintagmele grup, entitate din grup, firmă de investiții, rezoluție, autoritate de rezoluție, instituție supusă rezoluției, condiții de declanșare a procedurii de rezoluție, acțiune de rezoluție, instrumente de rezoluție, competențe de rezoluție, instrument public de stabilizare financiară, instrumente de capital, destinatar, administrator special au înțelesul prevăzut de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
După articolul 196 se introduc trei noi articole, articolele 196^1-196^3, cu următorul cuprins: Articolul 196^1
Prin excepție de la prevederile art. 195, dacă membrul grupului față de care a fost introdusă o cerere de deschidere a procedurii insolvenței este o persoană juridică din categoria celor care pot fi supuse rezoluției în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și dacă grupul cuprinde cel puțin o instituție de credit, fără a se aduce atingere măsurii pe care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, intenționează să o ia în conformitate cu această legislație, deschiderea procedurii de insolvență poate fi dispusă numai cu acordul Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, și în cazul în care persoana juridică în cauză este o instituție supusă rezoluției sau cu privire la aceasta s-a determinat că sunt îndeplinite condițiile de declanșare a procedurii de rezoluție, o procedură de insolvență potrivit prezentei legi poate fi deschisă numai pe baza unei cereri introduse de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție.
În scopul prevederilor alin. (1), judecătorul-sindic notifică, de îndată, Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în legătură cu orice cerere de deschidere a unei proceduri de insolvență față de o persoană juridică prevăzută la alin. (1), indiferent dacă aceasta este o instituție supusă rezoluției sau dacă a fost făcută publică o decizie în conformitate cu prevederile legislației privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.
Cererea de deschidere a procedurii de insolvență poate fi admisă numai dacă s-a făcut notificarea prevăzută la alin. (2) și fie Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în urma primirii notificării, a comunicat judecătorului-sindic faptul că nu intenționează să întreprindă o acțiune de rezoluție față de persoana juridică în cauză, fie a expirat un termen de 7 zile de la data primirii notificării. Art. 196^2. -
Dacă împotriva unei persoane juridice, membră a unui grup care cuprinde cel puțin o instituție de credit, se dispune deschiderea procedurii de insolvență, următoarele dispoziții speciale sunt aplicabile
dispozițiile prezentei legi referitoare la anularea sau inopozabilitatea actelor prejudiciabile masei creditorilor nu se aplică transferurilor de active, drepturi sau obligații de la instituția supusă rezoluției aflată în stare de insolvență către o altă entitate, efectuate în virtutea aplicării unui instrument de rezoluție, a exercitării unei competențe de rezoluție sau a utilizării unui instrument public de stabilizare financiară, în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
la solicitarea Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, adresată judecătorului-sindic, persoana juridică aflată în stare de insolvență trebuie să asigure, dacă este cazul, furnizarea serviciilor sau facilităților necesare, în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și cu solicitarea formulată
în caz de lichidare a persoanei juridice aflate în stare de insolvență, aceasta se realizează într-un termen rezonabil, având în vedere orice eventuală situație în care aceasta trebuie să furnizeze servicii sau sprijin în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, pentru a permite destinatarului să își desfășoare activitățile sau să presteze serviciile aferente elementelor transferate, precum și orice alt motiv care face necesară continuarea activității persoanei juridice respective pentru atingerea obiectivelor rezoluției sau respectarea principiilor rezoluției prevăzute de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
la solicitarea Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, adresată judecătorului-sindic, administratorul judiciar, după caz, lichidatorul judiciar trebuie să asigure întreprinderea tuturor demersurilor necesare în legătură cu măsurile dispuse de aceasta în calitate de autoritate de rezoluție, cu privire la activele, drepturile, obligațiile, acțiunile și alte instrumente de proprietate situate în state terțe ale instituției supuse rezoluției aflate în stare de insolvență, în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, administratorul judiciar, desemnat potrivit prezentei legi, poate fi numit administrator special potrivit legislației privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.
În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) și c), serviciile și facilitățile care trebuie să fie furnizate
se limitează la servicii și facilități operaționale și nu includ niciun sprijin financiar
se acordă în conformitate cu termenii contractuali deja agreați, inclusiv din punctul de vedere al duratei contractului, în situația în care respectivele servicii și facilități au fost furnizate instituției supuse rezoluției potrivit unui contract încheiat în perioada imediat anterioară aplicării acțiunii de rezoluție
sunt furnizate în condiții rezonabile, în situația în care nu există un contract sau contractul a expirat. Art. 196^3. -
Prevederile art. 196^1 și 196^2 se aplică în mod corespunzător pentru situația în care entitatea față de care a fost deschisă procedura de insolvență este o persoană juridică din categoria celor care pot fi supuse rezoluției în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, membră a unui grup care cuprinde cel puțin o firmă de investiții.
În sensul prevederilor alin. (1), Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate de rezoluție pentru firmele de investiții, în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
Articolul 206 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 206 În sensul prezentului capitol, termenii instituție de credit și stat membru au înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare
La articolul 207 alineatul (1), litera b) se abrogă
La articolul 209, litera g) se abrogă
După articolul 211 se introduce un nou articol, articolul 211^1, cu următorul cuprins: Articolul 211^1 Dacă împotriva unei instituții de credit se dispune deschiderea procedurii de faliment potrivit prezentului capitol, prevederile art. 196^2 alin. (1) lit. a)-d) și alin. (2) se aplică în mod corespunzător
La articolul 212, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 212
În îndeplinirea atribuțiilor, judecătorul-sindic și lichidatorul judiciar pot cere punctul de vedere al Băncii Naționale a Românei, privitor la orice aspecte care intră în domeniul său de competență, legate de instituția de credit în faliment. Pe tot parcursul procedurii, Banca Națională a României poate transmite judecătorului-sindic sau lichidatorului judiciar opinia sa sau orice informații pe care le consideră relevante, ori de câte ori consideră necesar. Lichidatorul judiciar furnizează Băncii Naționale a României, la cererea acesteia, orice informații sau documente cu privire la instituția de credit sau la procedura de lichidare
Articolul 215 se abrogă
La articolul 216, alineatele (2)-(4) se abrogă
La articolul 217, alineatele (2)-4) se abrogă
La articolul 218, alineatele (2) și (3) se abrogă
La articolul 219, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 219
Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii falimentului împotriva instituției de credit aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 pct. 30
După articolul 219 se introduc două noi articole, articolele 219^1 și 219^2, cu următorul cuprins: Articolul 219^1
Fără a aduce atingere măsurii pe care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, intenționează să o ia în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, deschiderea procedurii falimentului la cererea instituției de credit debitoare sau a creditorilor acesteia poate fi dispusă numai cu acordul Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, și în cazul în care instituția de credit este o instituție supusă rezoluției sau pentru care s-a determinat că sunt îndeplinite condițiile de declanșare a procedurii de rezoluție, procedura falimentului poate fi deschisă numai pe baza unei cereri introduse de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție.
În scopul alin. (1), judecătorul-sindic notifică, de îndată, Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în legătură cu orice cerere de deschidere a procedurii falimentului, introdusă de instituția de credit debitoare ori de creditorii acesteia, indiferent dacă instituția de credit este o instituție supusă rezoluției sau dacă a fost făcută publică o decizie în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.
Cererea de deschidere a procedurii falimentului poate fi admisă numai dacă s-a făcut notificarea prevăzută la alin. (2) și fie Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în urma primirii notificării, a comunicat judecătorului-sindic faptul că nu intenționează să întreprindă o acțiune de rezoluție față de instituția de credit în cauză, fie a expirat un termen de 7 zile de la data primirii notificării. Art. 219^2. -
Prevederile art. 219^1 se aplică în mod corespunzător și pentru deschiderea procedurii falimentului la cererea unei firme de investiții, având calitatea de debitor, sau a creditorilor acesteia.
Pentru scopurile alin. (1), Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate de rezoluție pentru firmele de investiții, în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
Articolul 220 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 220 În cazul admiterii cererii, judecătorul-sindic notifică imediat despre aceasta părților prevăzute la art. 217-219
La articolul 221, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
La primul termen de judecată, judecătorul-sindic analizează cererea de deschidere a procedurii falimentului și, în situația în care instituția de credit debitoare nu contestă starea de insolvență în cazul cererilor introduse de părțile prevăzute la art. 218 și 219, pronunță hotărârea privind deschiderea procedurii falimentului, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 219^1
La articolul 226, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 226
Tranzacțiile privind cumpărarea de active și asumarea de pasive reprezintă modalitatea de lichidare prin care o instituție de credit cu o situație financiară bună achiziționează, parțial sau total, activele instituției de credit debitoare și își asumă, parțial sau total, pasivele acesteia
La articolul 226, alineatul (4) se abrogă
La articolul 226, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
După aprobarea de către adunarea creditorilor a modalității de lichidare prevăzute la art. 225, lichidatorul judiciar organizează imediat, dacă modalitatea de lichidare aprobată prevede, negocierea privind tranzacția de cumpărare de active și asumare de pasive. În acest scop, lichidatorul judiciar organizează o ședință de informare cu instituțiile de credit potențial interesate de tranzacție. Prealabil ședinței de informare, lichidatorul judiciar semnează cu toate instituțiile de credit prezente la ședință un acord de confidențialitate, prin care acestea se angajează să păstreze, în condițiile legii, secretul profesional cu privire la informațiile din cererea de ofertă referitoare la instituția de credit în faliment
Articolul 230 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 230 În cel mai scurt timp, lichidatorul judiciar analizează ofertele primite și alege, pe principiul costului minim presupus, oferta instituției/instituțiilor de credit cu care urmează să se încheie tranzacția de cumpărare de active și asumare de pasive. Totodată, lichidatorul judiciar înștiințează Consiliul Concurenței cu privire la potențiala tranzacție
Articolul 231 se abrogă
Articolul 232 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 232 În cazul în care nu se primesc oferte în termenul stabilit în cererea de ofertă, lichidarea urmează să se efectueze prin celelalte metode prevăzute de prezenta lege
Articolul 234 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 234 În cazul falimentului unei instituții de credit, creanțele se plătesc în lei, în următoarea ordine
taxele, timbrele și orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea instituției de credit debitoare, precum și plata onorariilor persoanelor angajate în condițiile legii, inclusiv ale lichidatorului judiciar
creanțele rezultate din depozitele eligibile în sensul prevederilor cuprinse în legislația privind schemele de garantare a depozitelor, inclusiv creanțele schemelor de garantare a depozitelor rezultate din subrogarea în drepturile deponenților garantați și/sau din finanțarea, potrivit legii, a măsurilor de rezoluție a instituției de credit debitoare, precum și creanțele izvorâte din raporturi de muncă pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii
creanțele reprezentând acea parte a depozitelor eligibile ale persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii care depășește plafonul de acoperire prevăzut în legislația privind schemele de garantare a depozitelor și depozitele persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii, care ar fi depozite eligibile dacă nu ar fi fost făcute prin intermediul sucursalelor situate în afara Uniunii ale unor instituții stabilite în Uniune
creanțele rezultând din activitatea debitorului după deschiderea procedurii
creanțele bugetare, creanțele schemelor de garantare a depozitelor, altele decât cele prevăzute la pct. 2, precum și creanțele Băncii Naționale a României decurgând din credite acordate de aceasta instituției de credit
creanțele decurgând din operațiuni de trezorerie, din operațiuni interbancare, din operațiuni cu clientelă, operațiuni cu titluri, alte operațiuni bancare, precum și din cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, precum și alte creanțe chirografare
creanțele izvorând din acte cu titlu gratuit
creanțele decurgând din instrumente de datorie și din împrumuturi, având la bază convenții care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al instituției de credit, astfel de creanțe urmează să fie plătite după creanțele tuturor creditorilor chirografari nesubordonați și, după caz, ale altor creditori chirografari subordonați; în cadrul acestei categorii de creanțe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferință stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanțe
creanțele acționarilor instituției de credit în faliment, respectiv creanțele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit în faliment, derivând din dreptul rezidual al calității lor, potrivit prevederilor legale și statutare
La capitolul IV, după articolul 311 se introduce un nou articol, articolul 311^1, cu următorul cuprins: Articolul 311^1 În sensul prezentului capitol, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații
stat membru de origine înseamnă stat membru de origine, astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) pct. 43 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
stat membru gazdă înseamnă stat membru gazdă astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) pct. 44 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
sucursală înseamnă o sucursală astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) pct. 17 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
instrument financiar înseamnă un instrument financiar astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) pct. 50 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
autoritate competentă înseamnă o autoritate competentă, astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) pct. 40 din Regulamentul (UE) nr. 575/2014, sau o autoritate de rezoluție în înțelesul legislației privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, în ceea ce privește măsurile de reorganizare luate în baza acestei legi
La articolul 313, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), legea care guvernează anumite drepturi și contracte este determinată potrivit prevederilor art. 266-274 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător
După articolul 318 se introduce un nou articol, articolul 318^1, cu următorul cuprins: Articolul 318^1 În aplicarea dispozițiilor art. 314 alin. (1) și ale art. 318, informațiile se furnizează în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statelor membre gazdă. În acest scop, se utilizează formulare care vor avea, în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, titlul «Invitație de declarare a unei creanțe. Termene care trebuie respectate», respectiv titlul «Invitație de prezentare a observațiilor cu privire la o creanță. Termene care trebuie respectate»
La articolul 320, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Măsurile de reorganizare sunt măsurile adoptate de autoritățile administrative sau judiciare, destinate să mențină ori să restabilească situația financiară a unei instituții de credit sau a unei firme de investiții, astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) pct. 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și care ar putea afecta drepturile preexistente ale unor terți, inclusiv măsurile care implică posibilitatea unei suspendări a plăților, a unei suspendări a măsurilor de executare sau a unei reduceri a creanțelor; persoanele care sunt implicate în activitatea internă a instituțiilor de credit, administratorii și acționarii nu sunt considerați terți
La articolul 320, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
Măsurile prevăzute la alin. (3) includ aplicarea instrumentelor de rezoluție și exercitarea competențelor de rezoluție prevăzute în legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
La articolul 321, alineatele (4) și (6)-(9) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Autoritățile administrative sau judiciare competente din statul membru de origine, administratorul sau lichidatorul comunică oficiului registrului comerțului la care sucursala instituției de credit respectivă este înregistrată decizia privind măsurile de reorganizare sau de deschidere a procedurii de lichidare, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare. Comunicarea se transmite de autoritățile menționate și la două ziare de circulație națională din România, în vederea publicării.
Lichidator este persoana ori organismul desemnat de autoritățile administrative sau judiciare, a cărui sarcină este de a administra procedurile de lichidare.
Administratorul, după caz, lichidatorul împuternicit să pună în aplicare măsurile dispuse de autoritatea administrativă sau judiciară din statul membru de origine poate acționa pe teritoriul României fără altă formalitate, în baza unei copii certificate de pe actul de numire sau a unui certificat emis de respectiva autoritate, însoțite de o traducere în limba română.
Persoanele prevăzute la alin. (7) pot exercita pe teritoriul României toate competențele care le revin potrivit legislației din statul membru de origine. Aceste persoane pot să numească alte persoane care să le reprezinte pe teritoriul României, inclusiv în scopul de a acorda asistență creditorilor pe parcursul aplicării măsurilor în cauză.
În exercitarea competențelor lor pe teritoriul României, persoanele prevăzute la alin. (7) trebuie să respecte legislația română, în special cu privire la procedurile de valorificare a activelor și la furnizarea de informații angajaților din România ai instituției de credit în cauză. Competențele nu pot include utilizarea forței sau dreptul de a soluționa litigii ori dispute
Articolul 322 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 322
În cazul deschiderii unei proceduri de faliment față de o sucursală din România a unei instituții de credit dintr-un stat terț, se aplică în mod corespunzător dispozițiile cuprinse în titlul III.
Dacă instituția de credit din statul terț mai are deschise sucursale cel puțin într-un alt stat membru, tribunalul competent, prin intermediul Băncii Naționale a României, informează de îndată autoritățile competente din celelalte state membre gazdă asupra deschiderii procedurii falimentului în privința sucursalei din România, inclusiv asupra efectelor practice pe care o astfel de procedură le poate avea. Dacă nu este posibilă informarea înainte de adoptarea deciziei, aceasta se realizează imediat după aceea.
Informarea prevăzută la alin. (2) trebuie să menționeze și faptul că Banca Națională a României a retras autorizația de funcționare a sucursalei. Capitolul III Dispoziții pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară
Ordonanța Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 ianuarie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 222/2004 , cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează
La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
Art. 6-10 din prezenta ordonanță nu se aplică niciunei restricții impuse în temeiul prevederilor referitoare la instrumentele publice de stabilizare și la reducerea valorii instrumentelor de capital, cuprinse în legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, în ceea ce privește executarea contractelor de garanție financiară sau în ceea ce privește efectul oricărui contract de garanție financiară fără transfer de proprietate, al oricărei clauze de compensare decurgând dintr-un acord de compensare ori dintr-un acord de compensare reciprocă, și niciunei alte restricții impuse în exercitarea unor competențe similare în temeiul dreptului intern al unui stat membru pentru a facilita rezoluția ordonată a unei entități prevăzute la art. 3 lit. c) pct. 4 și lit. d) care fac obiectul unor mecanisme de siguranță cel puțin echivalente cu cele prevăzute de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
La articolul 14, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Prezenta ordonanță nu aduce atingere dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010 , cu modificările ulterioare, și dispozițiilor cuprinse în legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.
Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează
După articolul 205 se introduce un nou articol, articolul 205^1, cu următorul cuprins: Articolul 205^1 Prevederile art. 203 nu se aplică în cazul utilizării instrumentelor, competențelor și mecanismelor de rezoluție prevăzute de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
La articolul 243, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:
Prezentul articol și reglementările A.S
emise în aplicarea acestuia nu se aplică în cazul utilizării instrumentelor, competențelor și mecanismelor de rezoluție prevăzute de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții
După articolul 243 se introduce un nou articol, articolul 243^1, cu următorul cuprins: Articolul 243^1
În sensul prevederilor legislației privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, adunarea generală poate, cu o majoritate de două treimi din voturile valabil exprimate, decide sau modifica statutul pentru a prevedea că o convocare a adunării generale pentru a se decide cu privire la o majorare de capital se face într-un termen mai scurt decât cel prevăzut la art. 243 alin. (1), cu condiția ca între data convocării și data adunării generale să fie cel puțin zece zile calendaristice, să fie îndeplinite condițiile referitoare la măsurile de intervenție timpurie sau la desemnarea administratorului temporar prevăzute de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, iar majorarea de capital să fie necesară pentru a evita condițiile de declanșare a procedurii de rezoluție prevăzute de legislația privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.
În sensul alin. (1), obligația de a stabili un singur termen-limită pentru exercitarea drepturilor acționarilor de a introduce puncte pe ordinea de zi a adunării generale sau de a prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse sau propuse pentru a fi incluse pe ordinea de zi a adunării generale, așa cum este prevăzut acesta în reglementările A.S.F., obligația de a asigura la timp disponibilitatea unei ordini de zi revizuite așa cum este prevăzută în reglementările A.S.F., precum și obligația ca toți emitenții să stabilească o singură dată de referință cu respectarea reglementărilor A.S
nu se aplică. Titlul XII Dispoziții tranzitorii și finale
Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție, cooperează cu Autoritatea bancară europeană pentru scopurile prezentei legi, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție, furnizează, fără întârziere, către Autoritatea bancară europeană toate informațiile necesare îndeplinirii de către aceasta a atribuțiilor în conformitate cu prevederile art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.
În aplicarea prevederilor art. 20 alin. (1) , instituțiile de credit și întreprinderile-mamă din Uniunea Europeană care funcționează la data intrării în vigoare a prezentei legi transmit planurile de redresare, elaborate cu respectarea cerințelor prevăzute de aceasta, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Până la operaționalizarea autorității naționale macroprudențiale desemnate din România, funcțiile acesteia sunt preluate de aranjamentul constituit în baza acordului de cooperare prevăzut la art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2013 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/2015 .
În aplicarea prevederilor art. 49 alin. (1) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, elaborează planurile de rezoluție cu respectarea cerințelor prezentei legi, pentru instituțiile de credit persoane juridice române, care funcționează la data intrării în vigoare a acesteia și care nu fac parte dintr-un grup supus supravegherii consolidate, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Până la data de 3 ianuarie 2017
în aplicarea art. 1 alin. (2) , se au în vedere prevederile legislației privind piața de capital prin care s-a asigurat transpunerea dispozițiilor Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului care corespund art. 4 alin. (1) pct. 2 din Directiva 2014/65/UE, potrivit tabelului de corespondență din anexa IV la Directiva 2014/65/UE
în aplicarea art. 2 alin. (1) pct. 90 , se au în vedere prevederile legislației privind piața de capital prin care s-a asigurat transpunerea dispozițiilor Directivei 2004/39/CE care corespund art. 4 alin. (1) pct. 21 din Directiva 2014/65/UE, potrivit tabelului de corespondență din anexa IV la Directiva 2014/65/UE
în aplicarea art. 149 alin. (1) partea introductivă , se au în vedere prevederile legislației privind piața de capital prin care s-a asigurat transpunerea dispozițiilor Directivei 2004/39/CE care corespund titlului II din Directiva 2014/65/UE și art. 3-7, art. 14-17, art. 24, 25 și 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, potrivit tabelului de corespondență din anexa IV la Directiva 2014/65/UE
în aplicarea art. 149 alin. (1) lit. d) , se au în vedere prevederile legislației privind piața de capital prin care s-a asigurat transpunerea dispozițiilor Directivei 2004/39/CE care corespund art. 9 din Directiva 2014/65/UE, potrivit tabelului de corespondență din anexa IV la Directiva 2014/65/UE.
Măsurile prevăzute la art. 149 alin. (1) pot fi dispuse de către Banca Națională a României în cazul încălcării prevederilor legislației privind piața de capital menționate la alin. (1) lit. c) și d) pe baza sesizării Autorității de Supraveghere Financiară, care trebuie să notifice Băncii Naționale a României ori de câte ori constată astfel de cazuri.
În aplicarea prezentei legi și a actelor de directă aplicare adoptate la nivelul Uniunii Europene în materia reglementată de prezenta lege, Banca Națională a României poate emite reglementări care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și pe pagina de internet a Băncii Naționale a României.
În scopul unei aplicări unitare a dispozițiilor prezentei legi și a reglementărilor emise în baza acesteia, Banca Națională a României poate emite instrucțiuni și precizări, care se publică pe pagina proprie de internet a Băncii Naționale a României.
La elaborarea reglementărilor, instrucțiunilor și precizărilor, Banca Națională a României asigură transpunerea legislației relevante adoptate la nivelul Uniunii Europene și urmărește implementarea celor mai bune practici internaționale în domeniul redresării și rezoluției.
Banca Națională a României are în vedere orientările și recomandările emise de Autoritatea bancară europeană în materie de redresare și rezoluție și emite, după caz, reglementări, instrucțiuni și/sau precizări prin care stabilește regimul aplicării respectivelor ghiduri și recomandări și le adaptează, dacă este cazul, condițiilor specifice sistemului bancar din România.
Instituțiile de credit, persoane juridice române, precum și entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta ghidurile și recomandările emise de Autoritatea bancară europeană, potrivit instrucțiunilor și/sau precizărilor pe care le emite, după caz, Banca Națională a României, potrivit alin. (4) .
În situația în care instituțiile de credit și entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) nu asigură implementarea corespunzătoare a instrucțiunilor și/sau precizărilor emise de Banca Națională a României potrivit alin. (4) , Banca Națională a României poate face recomandări instituțiilor de credit și entităților respective în vederea adoptării de măsuri de către acestea pentru implementarea corespunzătoare a instrucțiunilor și/sau precizărilor Băncii Naționale a României și/sau poate dispune măsuri potrivit prezentei legi.
În aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) pct. 23 și 24 , art. 10 alin. (1) , art. 12 , art. 17 alin. (1) , art. 21 , art. 36 , art. 41 , 47 , art. 49-63 , art. 74 și 75 , art. 86 , art. 88-91 , art. 125 , art. 137 lit. a) , c) , e) și i) , art. 149 alin. (1) și (2) , art. 201 , 203 , 209 , 287 , 300 , 310 , 328 , art. 334 alin. (3) , art. 336 , 339 , 349 , 419 , art. 424-426 , art. 429 alin. (1) , art. 437-439 , 441-446 , art. 458 alin. (1) și (2) , art. 533 alin. (3) , art. 542 alin. (2) , art. 543 alin. (1) și art. 548 , instituțiile de credit, persoane juridice române, entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , autoritățile de rezoluție și/sau autoritățile competente, după caz, asigură conformarea la cerințele prevăzute în actele delegate și în actele de punere în aplicare, după caz, adoptate de Comisia Europeană prin care sunt reglementate aspecte care fac obiectul acestor prevederi.
În conformitate cu prevederile art. 65 din Regulamentul (UE) 2019/2.033, trimiterile la art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, din prezenta lege în ceea ce privește cerințele de fonduri proprii pe bază individuală ale firmelor de investiții prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 3 din prezenta lege și care nu sunt firme de investiții prevăzute la art. 1 alin. (2) sau (5) din Regulamentul (UE) 2019/2.033 se interpretează astfel
trimiterile la art. 92 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, referitoare la rata capitalului total din prezenta lege se referă la art. 11 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/2.033
trimiterile la art. 92 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, referitoare la cuantumul total al expunerii la risc din prezenta lege se referă la cerința aplicabilă de la art. 11 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/2.033 înmulțită cu 12,5.
În conformitate cu prevederile art. 94 din Legea nr. 236/2022 privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, trimiterile din prezenta lege la art. 226^2-226^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la cerințele de fonduri proprii suplimentare pentru firmele de investiții prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 3 din prezenta lege și care nu sunt firmele de investiții prevăzute la art. 1 alin. (2) sau (5) din Regulamentul (UE) 2019/2.033 se interpretează ca trimiteri la art. 50-52 din Legea nr. 236/2022 privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 320 lit. d) și e) , precum și ale art. 352-357 , care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. * Prezenta lege transpune Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1.093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 173 din 12 iunie 2014, Directiva 2019/879/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și a Directivei 98/26/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 150 din 7 iunie 2019, precum și art. 1 din Directiva (UE) 2024/1.174 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2014/59/UE și a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește anumite aspecte ale cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 2024/1.174 din 22.04.2024.
Secțiunea A
Informații care trebuie incluse de instituția de credit în planul de redresare: a) un rezumat al celor mai importante elemente ale planului și o prezentare a capacității generale de redresare a instituției de credit; ... b) un rezumat al modificărilor semnificative în situația instituției de credit survenite de la ultimul plan de redresare depus; ... c) un plan de comunicare și informare care să prezinte modul în care instituția de credit intenționează să gestioneze eventualele reacții negative ale pieței; ... d) gama de acțiuni cu privire la capital și lichidități, necesar a fi întreprinse pentru a menține sau a restabili viabilitatea și poziția financiară a instituției de credit; ... e) o estimare a calendarului punerii în aplicare a fiecărui aspect important al planului; ... f) o descriere detaliată a oricăror obstacole semnificative în calea realizării efective și la timp a planului, inclusiv considerații privind impactul asupra restului grupului, clienților și partenerilor contractuali; ... g) identificarea funcțiilor critice; ... h) o descriere detaliată a proceselor utilizate pentru determinarea valorii și a tranzacționabilității liniilor de activitate de bază, a operațiunilor și activelor instituției de credit; ... i) o descriere detaliată a modului în care planificarea redresării este integrată în cadrul de administrare a instituției de credit, precum și a politicilor și procedurilor de aprobare a planului de redresare și identificarea persoanelor din organizație care sunt responsabile cu pregătirea și punerea în aplicare a planului; ... j) mecanismele și măsurile pentru conservarea sau reconstituirea fondurilor proprii ale instituției de credit; ... k) mecanismele și măsurile pentru a garanta că instituția de credit are acces la surse de finanțare de urgență, inclusiv la potențiale surse de lichidități, o evaluare a garanțiilor disponibile și o evaluare a posibilității de a transfera lichidități între entitățile din grup și între liniile de activitate, pentru a garanta că aceasta își poate continua activitatea și își poate îndeplini obligațiile în momentul în care devin exigibile; ... l) mecanismele și măsurile pentru a reduce riscul și efectul de levier; ... m) mecanismele și măsurile de restructurare a datoriilor; ... n) mecanismele și măsurile de restructurare a liniilor de activitate; ... o) mecanismele și măsurile necesare pentru a menține accesul continuu la infrastructurile piețelor financiare; ... p) aranjamentele și măsurile necesare pentru a menține funcționarea continuă a proceselor operaționale ale instituției de credit, inclusiv rețelele și sistemele informatice instituite și gestionate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2.554; ... q) mecanismele pregătitoare menite să faciliteze vânzarea activelor sau a liniilor de activitate într-un interval de timp adecvat pentru a restabili soliditatea financiară; ... r) alte acțiuni sau strategii de gestionare menite să restabilească soliditatea financiară și efectul financiar anticipat al acestor acțiuni sau strategii; ... s) măsurile pregătitoare pe care le-a luat sau intenționează să le ia instituția de credit pentru a facilita punerea în aplicare a planului de redresare, inclusiv măsurile necesare pentru a permite recapitalizarea în timp util a acesteia; ... t) un cadru de indicatori care identifică situațiile în care pot fi luate măsurile adecvate prevăzute în plan. ... NOTĂ: La elaborarea planului de redresare a unui grup, referirile din cuprinsul prezentei anexe la o instituție de credit se vor citi ca referiri la o entitate din grup.
Secțiunea B
Informațiile pe care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, le poate solicita instituțiilor în scopul elaborării și actualizării planurilor de rezoluție includ cel puțin următoarele: a) o descriere detaliată a structurii organizatorice a instituției, inclusiv o listă a tuturor persoanelor juridice; ... b) identificarea acționarilor direcți, precum și a procentului drepturilor de vot și al altor drepturi ale fiecărei persoane juridice; ... c) sediul, jurisdicția locului de înregistrare, autorizare și persoanele cu funcții-cheie din conducere, pentru fiecare persoană juridică; ... d) o diagramă a funcțiilor critice ale instituției și a liniilor de activitate de bază, inclusiv deținerile semnificative de active și datoriilor aferente respectivelor operațiuni și linii de activitate, cu indicarea persoanelor juridice corespondente; ... e) o descriere detaliată a elementelor de datorie ale instituției și ale tuturor persoanelor juridice pe care le deține, defalcate cel puțin pe tipuri și valori în datorii pe termen scurt și lung, garantate, negarantate și subordonate; ... f) detalii cu privire la datoriile instituției de credit care pot face obiectul recapitalizării interne; ... g) identificarea proceselor necesare pentru a stabili entitățile în favoarea cărora instituția a constituit garanții reale, persoanele care dețin garanțiile și jurisdicțiile în care sunt situate garanțiile; ... h) o descriere a expunerilor extrabilanțiere ale instituției și ale persoanelor juridice, inclusiv stabilirea de corespondențe cu funcțiile critice și liniile de activitate de bază ale instituției; ... i) principalele operațiuni de acoperire a riscurilor ale instituției, inclusiv stabilirea de corespondențe cu persoanele juridice; ... j) identificarea principalelor contrapartide ale instituției sau a celor critice, precum și o analiză a impactului unei situații de dificultate a principalelor contrapărți asupra situației financiare a instituției; ... k) fiecare sistem în care instituția efectuează tranzacții semnificative ca număr sau de o valoare semnificativă, inclusiv identificarea corespondenței acestora cu persoanele juridice, funcțiile critice și liniile de activitate de bază; ... l) fiecare sistem de plată, de compensare sau de decontare la care instituția participă direct sau indirect, inclusiv stabilirea corespondenței acestora cu persoanele juridice, funcțiile critice și liniile de activitate de bază; ... m) un inventar detaliat și o descriere a principalelor sisteme de gestiune a informației, inclusiv cele de gestionare a riscurilor, de contabilitate și de raportare financiară și statutară utilizate de instituție, inclusiv stabilirea corespondenței acestora cu persoanele juridice, funcțiile critice și liniile de activitate de bază; ... n) identificarea proprietarilor sistemelor identificate la lit. m) , a acordurilor privind furnizarea serviciilor legate de acestea, precum și a oricăror programe informatice și sisteme sau licențe, inclusiv stabilirea de corespondențe cu persoanele juridice, funcțiile critice și liniile de activitate de bază, precum și identificarea furnizorilor terți esențiali de servicii TIC, astfel cum sunt definiți la art. 3 pct. (23) din Regulamentul (UE) 2022/2.554; ... n^1) rezultatele testării rezilienței operaționale digitale a instituțiilor în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2.554; ... o) identificarea și descrierea persoanelor juridice și a interconexiunilor și interdependențelor dintre acestea, cum ar fi: personal, facilități și sisteme comune sau partajate ori mecanisme de capital, de finanțare sau de lichiditate ori expuneri de credit existente sau contingente ori acorduri de garanții personale încrucișate, acorduri de garanții reale încrucișate, acorduri privind clauze de tip "cross-default" și acorduri de tip compensare încrucișată între entități afiliate ori aranjamente privind transferul riscului și aranjamente de tranzacționare "back to back"; acorduri privind furnizarea de servicii; ... p) autoritatea competentă și autoritatea de rezoluție pentru fiecare persoană juridică; ... q) membrul organului de conducere responsabil cu furnizarea informațiilor necesare pentru elaborarea planului de rezoluție al instituției de credit, precum și persoanele responsabile, dacă sunt diferite, cu furnizarea de informații referitoare la persoanele juridice, diversele funcții critice și linii de activitate de bază ale grupului; ... r) o descriere a mecanismelor pe care instituția le-a pus la punct pentru a se asigura că, în caz de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, va dispune de toate informațiile necesare, astfel cum au fost stabilite de aceasta, pentru aplicarea instrumentelor și a competențelor de rezoluție; ... s) toate acordurile încheiate de instituția de credit și de persoanele juridice cu terțe părți, a căror încetare poate fi declanșată de o decizie a autorităților de a aplica un instrument de rezoluție și dacă urmările provocate de încetare pot afecta aplicarea instrumentului de rezoluție; ... t) o descriere a eventualelor surse de lichiditate în sprijinul rezoluției; ... u) informații privind grevarea cu sarcini a activelor, activele lichide, operațiunile extrabilanțiere, strategiile de acoperire împotriva riscurilor și practicile de înregistrare contabilă. ... NOTĂ: În aplicarea dispozițiilor prezentei anexe, referirile la persoane juridice includ persoanele juridice care intră în sfera de consolidare prudențială a instituției de credit, persoană juridică română potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare.
Secțiunea C
La evaluarea posibilității de soluționare a unei instituții de credit sau a unui grup, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, ține cont de următoarele aspecte: a) măsura în care instituția de credit poate stabili corespondențe între liniile de activitate de bază, respectiv funcțiile critice și persoanele juridice; ... b) măsura în care structurile juridice și corporative sunt legate de liniile de activitate de bază și funcțiile critice ale persoanelor juridice; ... c) măsura în care există mecanisme care să asigure personal necesar, infrastructura, finanțarea, lichiditatea și capitalul pentru a sprijini și menține liniile de activitate de bază și funcțiile critice; ... d) măsura în care acordurile de servicii ale instituției de credit, inclusiv acordurile contractuale privind utilizarea serviciilor TIC, sunt robuste și integral executabile în eventualitatea unei rezoluții a acesteia; ... d^1) reziliența operațională digitală a rețelelor și sistemelor informatice care sprijină funcțiile critice și liniile de activitate de bază ale instituției de credit, luând în considerare rapoartele privind incidentele majore legate de TIC și rezultatele testării rezilienței operaționale digitale în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2.554; ... e) măsura în care structura administrativă a instituției de credit este adecvată pentru gestionarea și asigurarea conformării cu politicile interne ale instituției de credit cu privire la acordurile sale privind furnizarea de servicii; ... f) măsura în care instituția de credit dispune de un proces pentru transferarea treptată către terți a serviciilor care fac obiectul contractelor de furnizare de servicii, în caz de separare a funcțiilor critice sau a liniilor de activitate de bază; ... g) măsura în care există planuri și măsuri de urgență pentru a asigura continuitatea accesului la sistemele de plată și decontare; ... h) capacitatea sistemelor de gestiune a informației de a colecta informații exacte și complete privind liniile de activitate de bază și funcțiile critice, necesare Băncii Naționale României, în calitate de autoritate de rezoluție, astfel încât să faciliteze luarea de decizii rapide; ... i) capacitatea sistemelor de gestiune a informației de a furniza informațiile esențiale pentru rezoluția eficace a instituției de credit în orice moment, chiar și atunci când condițiile se schimbă rapid; ... j) măsura în care instituția de credit și-a testat sistemele de gestiune a informației în scenarii de criză, astfel cum sunt acestea definite de Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție; ... k) măsura în care instituția de credit poate asigura continuitatea funcționării sistemelor sale de gestiune a informației, pentru instituția de credit afectată și pentru noua instituție de credit în cazul în care funcțiile critice și liniile de activitate de bază sunt separate de restul operațiunilor și liniilor de activitate; ... l) măsura în care instituția de credit a elaborat proceduri corespunzătoare pentru a se asigura că oferă Băncii Naționale României, în calitate de autoritate de rezoluție informațiile necesare pentru identificarea deponenților și a sumelor acoperite de Fondul de garantare a depozitelor bancare; ... m) în cazul în care grupul folosește garanții intragrup, măsura în care garanțiile respective sunt furnizate în condiții de piață, iar sistemele de gestionare a riscurilor aferente acestor garanții sunt solide; ... n) în cazul în care grupul se angajează în tranzacții "back to back", măsura în care aceste tranzacții sunt efectuate în condiții de piață, iar sistemele de gestionare a riscurilor aferente acestor tranzacții sunt solide; ... o) măsura în care utilizarea garanțiilor intragrup sau a tranzacțiilor "back to back" sporește posibilitatea de contaminare în cadrul grupului; ... p) măsura în care structura juridică a grupului împiedică aplicarea instrumentelor de rezoluție, ca urmare a numărului de persoane juridice, a complexității structurii grupului sau a dificultății de a stabili corespondențe între liniile de activitate și entitățile din grup; ... q) valoarea și tipul datoriilor care pot face obiectul recapitalizării interne ale instituției de credit; ... r) în cazul în care evaluarea implică o societate holding cu activitate mixtă, măsura în care rezoluția entităților din grup care sunt instituții de credit ar putea avea un efect negativ asupra părții nefinanciare a grupului; ... s) existența și soliditatea acordurilor privind furnizarea de servicii; ... t) dacă autoritățile statelor terțe dispun de instrumentele de rezoluție necesare pentru a sprijini acțiunile de rezoluție întreprinse de autoritățile de rezoluție a instituțiilor de credit, precum și posibilitatea de acțiune coordonată între autoritățile naționale și cele din statele terțe respective; ... u) fezabilitatea utilizării instrumentelor de rezoluție conform obiectivelor rezoluției, ținând seama de instrumentele disponibile și de structura instituției de credit; ... v) măsura în care structura grupului permite Băncii Naționale României, în calitate de autoritate de rezoluție, să procedeze la rezoluția întregului grup sau a uneia sau mai multora dintre entitățile din grup fără să producă efecte negative semnificative, în mod direct sau indirect, asupra sistemului financiar, încrederii pieței sau economiei și cu scopul de a maximiza valoarea grupului în ansamblul său; ... w) mecanismele și mijloacele prin care ar putea fi facilitată rezoluția grupurilor care au filiale stabilite în jurisdicții diferite; ... x) credibilitatea utilizării instrumentelor de rezoluție conform obiectivelor rezoluției, ținând cont de impactul posibil asupra creditorilor, contrapărților, clienților și angajaților, precum și de eventualele măsuri pe care le-ar putea lua autoritățile statelor terțe; ... y) măsura în care efectele rezoluției instituției de credit asupra sistemului financiar și asupra încrederii pieței financiare pot fi evaluate corect; ... z) măsura în care rezoluția instituției de credit ar putea avea un efect negativ semnificativ, în mod direct sau indirect, asupra sistemului financiar, asupra încrederii pieței sau asupra economiei; ... aa) măsura în care contaminarea altor instituții de credit sau a piețelor financiare ar putea fi controlată prin aplicarea instrumentelor și competențelor de rezoluție; ... bb) măsura în care rezoluția instituției de credit ar putea avea un efect semnificativ asupra sistemelor de plăți și de decontare. ... La evaluarea posibilității de soluționare a unui grup, referirile la o instituție de credit includ instituția de credit sau o entitate din grup prevăzută la art. 1 lit. c) sau d) . NOTĂ: În aplicarea dispozițiilor prezentei anexe, referirile la persoane juridice includ persoanele juridice care intră în sfera de consolidare prudențială a instituției de credit, persoană juridică română potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare.