LEGE nr. 312 din 4 decembrie 2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar

Entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) , care fac obiectul cerinței prevăzute la art. 295^5 alin. (1) , prezintă Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate competentă și de autoritate de rezoluție, raportări privind

Entitățile care, la data raportării, dețin fonduri proprii și datorii eligibile, calculate în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a) , de cel puțin 150% din cerința prevăzută la art. 295^5 alin. (1) , nu sunt obligate să raporteze informații cu privire la valoarea altor datorii care pot face obiectul recapitalizării interne, potrivit alin. (1) lit. b) .

Entitățile prevăzute la art. 295^41 prezintă raportări

La solicitarea Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate competentă sau de autoritate de rezoluție, entitățile prevăzute la art. 295^41 prezintă raportările prevăzute la alin. (1) cu o frecvență mai mare.

Prevederile art. 295^41 și 295^43 nu se aplică unei entități destinate lichidării, cu excepția situației în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, a determinat cerința prevăzută de art. 295^5 alin. (1) pentru o astfel de entitate, în conformitate cu prevederile art. 295^17 alin. (3)-(5) .

În situația prevăzută la alin. (1) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, stabilește obligațiile de raportare și publicare pentru entitatea respectivă, inclusiv în ceea ce privește frecvența, conform reglementărilor emise la nivel european în baza prevederilor art. 45i alin. (5) și (6) din Directiva 2014/59/UE, cu modificările și completările ulterioare.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, comunică aceste obligații de raportare și publicare entității destinate lichidării. Obligațiile respective trebuie să se limiteze strict la ceea ce este necesar pentru ca Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, să monitorizeze respectarea cerinței stabilite în temeiul prevederilor art. 295^17 alin. (3)-(5) .

În caz de nerespectare a cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile, prevăzută la art. 295^26 sau la art. 295^27-295^31 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, procedează potrivit prevederilor referitoare la cel puțin una dintre următoarele

În caz de nerespectare a cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile, prevăzută la art. 295^26 sau la art. 295^27-295^31 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă, procedează potrivit prevederilor referitoare la cel puțin una dintre următoarele

Banca Națională a României, poate, de asemenea, să efectueze o evaluare prin care să determine dacă instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b)-d) intră sau este susceptibilă de a intra în dificultate majoră, în conformitate cu prevederile art. 180-182 , art. 186^1 sau art. 183-186 , după caz.

Banca Națională a României se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție și structura care exercită funcția de supraveghere se consultă reciproc atunci când își exercită competențele prevăzute la alin. (1)-(3) . 5.1^14. Rapoarte

Banca Națională a României, cooperează cu Autoritatea bancară europeană la elaborarea de către aceasta din urmă a unui raport anual către Comisie.

În vederea elaborării raportului prevăzut la alin. (1) Banca Națională a României informează Autoritatea bancară europeană cu privire la: a) modul în care a fost implementată la nivel național cerința de fonduri proprii și datorii eligibile stabilită în conformitate cu prevederile art. 295^26 sau art. 295^27-295^31

Prin excepție de la prevederile art. 295^5 alin. (1) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, stabilește perioade de tranziție adecvate pentru îndeplinirea de către instituțiile de credit sau entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b)-d) a cerințelor prevăzute la art. 295^26 sau la art. 295^27-295^31 sau a cerințelor care rezultă din aplicarea art. 295^10 , 295^11 sau 295^13 , după caz.

Termenul-limită pentru instituțiile de credit și entitățile prevăzute la alin. (1) de a îndeplini cerințele prevăzute de respectivul alineat, este 1 ianuarie 2024.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, stabilește un nivel-țintă intermediar pentru cerințele prevăzute la art. 295^26 sau la art. 295^27-295^31 sau pentru cerințele care rezultă din aplicarea art. 295^10 , 295^11 sau 295^13 , după caz, pe care instituțiile de credit sau entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b)-d) trebuie să îl îndeplinească.

Nivelul-țintă intermediar prevăzut la alin. (1) asigură, de regulă, o acumulare liniară de fonduri proprii și de datorii eligibile în vederea asigurării îndeplinirii cerinței.

Entitățile de rezoluție trebuie să se conformeze nivelului minim al cerințelor prevăzute la art. 295^19 și 295^20 .

Nivelul minim al cerințelor prevăzute la alin. (1) nu se aplică în cursul primilor 2 ani

Cerințele prevăzute la art. 295^10 , 295^13 , 295^19 și 295^20 , după caz, nu se aplică în primii 3 ani de la data la care entitatea de rezoluție a fost identificată ca fiind o instituție de tip G-SII sau grupul din care face parte entitatea de rezoluție a fost identificat ca fiind o instituție de tip G-SII sau de la data la care respectiva entitate de rezoluție începe să se regăsească în situația prevăzută la art. 295^19 sau 295^20 .

În aplicarea prevederilor art. 295^49-295^53 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, comunică instituției de credit sau entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b)-d) o cerință minimă de fonduri proprii și datorii eligibile, planificată pentru fiecare perioadă de 12 luni din cadrul perioadei de tranziție, cu scopul de a facilita o acumulare treptată a capacității de acoperire a pierderilor și de recapitalizare.

La sfârșitul perioadei de tranziție, cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile este egală cu valoarea determinată potrivit prevederilor art. 295^10 , 295^11 sau 295^13 , 295^19 sau 295^20 , 295^26 sau art. 295^27-295^31 , după caz.

Evaluarea prevăzută la art. 311 stabilește valoarea cu care trebuie reduse sau convertite datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne pentru a restabili rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale instituției supuse rezoluției sau, după caz, pentru a asigura rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază pentru instituția-punte, ținând seama de orice contribuție la capital din partea fondului de rezoluție bancară în temeiul art. 536 alin. (1) lit. d) , pentru a menține o încredere suficientă a pieței în instituția supusă rezoluției sau în instituția-punte și pentru a-i permite acesteia, pe o perioadă de cel puțin un an, să respecte condițiile de autorizare și să își desfășoare în continuare activitățile pentru care a fost autorizată în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau cu legislația privind piața de capital.

Atunci când Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, intenționează să folosească instrumentul de separare a activelor prevăzut la art. 268-280 , valoarea cu care trebuie reduse datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne va ține seama de o estimare prudentă a necesarului de capital al vehiculului de administrare a activelor, după caz.

Atunci când aplică instrumentul de recapitalizare internă, potrivit art. 282 , ori reducerea valorii sau conversia instrumentelor de capital, potrivit art. 358-367 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, ia, în ceea ce îi privește pe acționari și pe deținătorii altor instrumente de proprietate, cel puțin una dintre următoarele măsuri

Conversia efectuată potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) se realizează la o rată de conversie care diluează semnificativ deținerile existente de acțiuni sau alte instrumente de proprietate.

La aplicarea competențelor de reducere a valorii sau de conversie, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, alocă pierderile reprezentate de valoarea totală a sumelor prevăzute la art. 317 lit. b) și c) în mod egal între acțiuni sau alte instrumente de proprietate și datorii care pot face obiectul recapitalizării interne de același rang, prin reducerea valorii principalului sau a sumei de plată datorate, aferentă acțiunilor sau altor instrumente de proprietate și datoriilor care pot face obiectul recapitalizării interne respective, uniform, pro rata cu valoarea acestora, cu excepția cazului în care o repartiție diferită a pierderilor între datoriile de același rang este permisă potrivit prevederilor art. 287 .

Prevederile alin. (1) nu împiedică acordarea unui tratament mai favorabil datoriilor care au fost excluse de la recapitalizarea internă în conformitate cu prevederile art. 286 și 287 , în comparație cu datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne care au același rang de prioritate în cadrul unei proceduri de insolvență.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, își exercită competențele de reducere a valorii și de conversie în raport cu o datorie care decurge dintr-un instrument financiar derivat numai în momentul lichidării sau după lichidarea instrumentelor financiare derivate.

La intrarea în procedura de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, este împuternicită să înceteze și să lichideze, în acest scop, orice contract aferent unui instrument financiar derivat.

În cazul în care o datorie care decurge dintr-un instrument financiar derivat a fost exclusă de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă în temeiul art. 287 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, nu este obligată să înceteze contractul aferent instrumentului financiar derivat sau să îl lichideze.

Atunci când își exercită competențele prevăzute la art. 360 și la art. 383 alin. (1) lit. f) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate aplica rate de conversie diferite pentru diferite categorii de instrumente de capital și datorii, în conformitate cu cel puțin unul dintre principiile prevăzute la alin. (2) și (3) .

Rata de conversie trebuie să reprezinte, pentru creditorul afectat, o despăgubire adecvată pentru orice pierdere suportată ca urmare a exercitării competențelor de reducere a valorii sau de conversie.

Atunci când sunt aplicate rate de conversie diferite în conformitate cu prevederile alin. (1) , rata de conversie aplicabilă datoriilor considerate cu rang prioritar în temeiul prevederilor legale privind insolvența trebuie să fie mai mare decât cea aplicabilă datoriilor subordonate.

În termen de o lună de la aplicarea, în conformitate cu prevederile art. 282 lit. a) , a instrumentului de recapitalizare internă în legătură cu o instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , organul de conducere, respectiv persoana sau persoanele desemnate în temeiul art. 420 elaborează și prezintă Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, un plan de reorganizare a activității care satisface cerințele prevăzute la art. 334 .

În cazul în care este aplicabil cadrul UE privind ajutorul de stat, acest plan trebuie să fie compatibil cu planul de restructurare pe care instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) este obligată să-l prezinte Comisiei Europene în temeiul respectivului cadru.

Atunci când instrumentul de recapitalizare internă prevăzut la art. 282 lit. a) este aplicat pentru două sau mai multe entități din grup, planul de reorganizare a activității este elaborat de instituția de credit-mamă din Uniunea Europeană, vizează toate instituțiile din cadrul grupului, în conformitate cu procedura specificată în cadrul art. 27-40 , și este prezentat Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, comunică planul prevăzut la alin. (1) celorlalte autorități de rezoluție implicate și Autorității bancare europene.

În situații considerate de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, ca fiind excepționale și dacă acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor rezoluției, aceasta poate prelungi perioada menționată la art. 332 alin. (1) până la maximum două luni începând cu data aplicării instrumentului de recapitalizare internă.

Atunci când cadrul UE privind ajutoarele de stat prevede notificarea planului de reorganizare a activității, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate prelungi perioada prevăzută la art. 332 alin. (1) fie până la maximum două luni începând cu data aplicării instrumentului de recapitalizare internă, fie până la data-limită stabilită de cadrul UE privind ajutoarele de stat, oricare dintre situații intervine prima.

Planul de reorganizare a activității stabilește măsuri care vizează restabilirea viabilității pe termen lung a instituției de credit sau a entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) sau a unor părți ale activității acestora, într-un termen rezonabil. Aceste măsuri se bazează pe ipoteze realiste cu privire la condițiile economice și financiare de pe piață, în care va funcționa instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) .

Planul de reorganizare a activității ia în considerare cel puțin situația actuală și perspectivele de viitor ale piețelor financiare, reflectând ipotezele cele mai optimiste, precum și pe cele mai pesimiste, inclusiv o combinație de evenimente care să permită identificarea principalelor puncte vulnerabile ale instituției de credit. Ipotezele trebuie să fie comparate cu valori de referință adecvate la nivel de sector.

Planul de reorganizare a activității include cel puțin următoarele elemente

În termen de o lună de la data depunerii planului de reorganizare a activității, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, evaluează probabilitatea ca planul, în cazul în care este pus în aplicare, să restabilească viabilitatea pe termen lung a instituției de credit sau a entității prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) .

Banca Națională a României se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție realizează evaluarea prevăzută la alin. (1) de comun acord cu structura care exercită funcția de supraveghere.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, aprobă planul de reorganizare a activității, în cazul în care structura care exercită funcția de rezoluție împreună cu structura care exercită funcția de supraveghere ajung la concluzia că planul va atinge obiectivul prevăzut la alin. (1) .

În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, nu este convinsă că planul va atinge obiectivul prevăzut la art. 336 , aceasta notifică preocupările sale organului de conducere sau persoanei/persoanelor desemnate în temeiul art. 420 și solicită modificarea planului într-un mod care să răspundă acestor preocupări.

Banca Națională a României se asigură că notificarea preocupărilor prevăzute la alin. (1) se realizează de structura care exercită funcția de rezoluție, de comun acord cu structura care exercită funcția de supraveghere.

În termen de două săptămâni de la data primirii notificării prevăzute la art. 337 , organul de conducere, respectiv persoana sau persoanele desemnate în temeiul art. 420 prezintă Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, pentru aprobare, un plan modificat.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, evaluează, cu respectarea prevederilor art. 336 alin. (2) , planul modificat și comunică organului de conducere, respectiv persoanei sau persoanelor desemnate în temeiul art. 420 , în termen de o săptămână de la data primirii acestuia, în ce măsură planul, astfel modificat, răspunde preocupărilor notificate sau sunt necesare modificări suplimentare.

Organul de conducere, respectiv persoana sau persoanele desemnate în temeiul art. 420 revizuiesc planul dacă, în opinia Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la art. 334 alin. (1) și (2) și prezintă orice astfel de revizuire Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în vederea aprobării.

La exprimarea opiniei potrivit alin. (1) , Banca Națională a României se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție a obținut acordul prealabil al structurii care exercită funcția de supraveghere. 5

Instituțiile de credit și entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b)-d) includ în dispozițiile contractuale o clauză în virtutea căreia creditorul sau partea la acordul sau la instrumentul care creează datoria acceptă că datoria respectivă poate face obiectul exercitării competențelor de reducere a valorii și de conversie și este de acord să respecte orice măsură de reducere a valorii principalului sau a sumei de plată datorate, de conversie sau de anulare, ce poate fi impusă de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în exercitarea competențelor sale, dacă, în legătură cu o astfel de datorie, sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate excepta de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) instituțiile de credit sau entitățile în cazul cărora cerința prevăzută la art. 295^5 alin. (1) este egală cu cuantumul necesar acoperirii pierderilor, astfel cum este definit la art. 295^17 alin. (1) lit. a) , dacă datoriile care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) și în legătură cu care nu este inclusă clauza contractuală prevăzută la respectivul articol nu sunt luate în considerare pentru îndeplinirea acestei cerințe.

Atunci când o instituție de credit sau o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) constată că, din motive de ordin legal sau de altă natură, includerea clauzei prevăzute la art. 349 în dispozițiile contractuale care guvernează o datorie este impracticabilă, în sensul regulamentelor delegate prevăzute la art. 351^1 , instituția de credit sau entitatea respectivă notifică Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, această constatare, însoțită de indicarea categoriei în care se încadrează datoria respectivă, precum și de o justificare corespunzătoare.

Ca urmare a primirii notificării prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, solicită, într-un interval de timp rezonabil, furnizarea tuturor informațiilor pe care le consideră necesare pentru a evalua efectul notificării asupra posibilității de soluționare a instituției sau entității în cauză. Instituția de credit sau entitatea furnizează, într-un interval de timp indicat, toate informațiile pe care Banca Națională a României i le solicită.

În cazul unei notificări potrivit alin. (1) , obligația de a include în dispozițiile contractuale clauza prevăzută la art. 349 se suspendă automat din momentul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, primește notificarea respectivă.

Atunci când Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, determină că nu este impracticabilă, din motive de ordin legal sau de altă natură, includerea în dispozițiile contractuale a clauzei prevăzută la art. 349 , aceasta solicită instituției de credit sau entității, într-un interval de timp rezonabil după realizarea notificării prevăzute la alin. (1) , includerea unei astfel de clauze contractuale, luând în considerare necesitatea de a se asigura posibilitatea de soluționare a instituției de credit sau a entității respective, caz în care suspendarea de la alin. (3) încetează.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție poate, de asemenea, să solicite instituției de credit sau entității să își modifice practicile privind aplicarea exceptării de la recunoașterea contractuală a recapitalizării interne.

Datoriile prevăzute la art. 349^1 alin. (1) nu includ instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 și instrumentele de datorie definite la art. 5 alin. (1) pct. 75 din Legea nr. 85/2014 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care respectivele instrumente de datorie sunt creanțe negarantate.

Datoriile prevăzute la art. 349^1 alin. (1) sunt de rang superior în raport cu datoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 75 din Legea nr. 85/2014 , cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, constată, în contextul evaluării posibilității de soluționare a unei instituții de credit sau a unei entități prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) , în conformitate cu prevederile art. 85-91 , sau în orice alt context, că, într-o categorie de datorii, dintre cele prevăzute în ordinea de plată a creanțelor la art. 161 și 161^1 și, respectiv, la art. 234 din Legea nr. 85/2014 , cu modificările și completările ulterioare, care include datorii eligibile, cuantumul datoriilor care, în conformitate cu prevederile art. 349^1 alin. (1) și (2) , nu includ clauza contractuală prevăzută la art. 349 , împreună cu valoarea datoriilor care sunt excluse de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă în conformitate cu art. 286 sau care sunt susceptibile să fie excluse în conformitate cu prevederile art. 287 , se ridică la peste 10% din categoria respectivă, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, evaluează fără întârziere impactul acestui fapt asupra posibilității de soluționare a instituției de credit sau a entității respective, inclusiv impactul asupra posibilității de soluționare datorat riscului de nerespectare a mecanismelor de siguranță pentru creditori, prevăzute la art. 423 , atunci când se aplică competențele de reducere a valorii sau de conversie a datoriilor eligibile.

În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, determină, pe baza evaluării prevăzute la alin. (1) , că datoriile care, în conformitate cu prevederile art. 349^1 alin. (1) , nu includ clauza contractuală prevăzută la art. 349 creează un obstacol semnificativ în calea posibilității de soluționare, aceasta aplică competențele prevăzute la art. 92-98 în mod corespunzător pentru a elimina acest obstacol.

Datoriile pentru care instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) nu include în dispozițiile contractuale clauza prevăzută la art. 349 sau pentru care, în conformitate cu prevederile art. 349^1 , 349^2 și prezentul articol, respectiva cerință de includere a clauzei contractuale nu se aplică nu sunt luate în calcul pentru îndeplinirea cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile.

Prevederile art. 349 alin. (1) nu se aplică în cazul în care Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, stabilește că datoriile sau instrumentele prevăzute la articolul respectiv pot face obiectul competențelor de reducere a valorii și de conversie exercitate de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în conformitate cu legislația țării terțe sau cu un acord încheiat cu țara terță respectivă care are caracter obligatoriu.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, poate solicita instituțiilor de credit și entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) și d) să-i furnizeze o opinie juridică privind caracterul executoriu și eficacitatea clauzei prevăzute la art. 349 .