LEGE nr. 312 din 4 decembrie 2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Deciziile Băncii Naționale a României de luare a unei măsuri de prevenire a crizelor sau de exercitare a unei competențe din cele prevăzute de prezenta lege, alta decât cea referitoare la măsurile de gestionare a crizelor, pot fi contestate potrivit prevederilor art. 275-277 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare.
Orice persoană afectată de o decizie a Băncii Naționale a României de luare a unei măsuri de gestionare a crizelor poate contesta decizia potrivit prevederilor art. 275-277 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare.
În cazul utilizării căilor de contestare în instanță, procedura judiciară se va desfășura cu celeritate. Instanțele, ca bază a propriei aprecieri, utilizează evaluările economice complexe ale situațiilor de fapt, realizate de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție.
Contestarea, potrivit art. 454 , a unei decizii a Băncii Naționale a României, adoptate în calitate de autoritate de rezoluție, nu implică suspendarea de drept a efectelor deciziei contestate, care este executorie imediat.
În aplicarea prevederilor alin. (1) , suspendarea efectelor deciziei Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, este prezumată, până la proba contrară, a fi împotriva interesului public.
Atunci când acest lucru este necesar pentru a proteja interesul unor părți terțe care, acționând cu bună-credință, au cumpărat acțiuni ori alte instrumente de proprietate, active, drepturi sau obligații ale unei instituții supuse rezoluției, în temeiul utilizării instrumentelor de rezoluție sau al exercitării competențelor de rezoluție de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în cazul anulării deciziei prevăzute la alin. (1) se mențin toate efectele produse în baza acesteia și a oricărui act sau oricărei operațiuni subsecvente de punere în aplicare a deciziei anulate. În acest caz, măsurile reparatorii ce pot fi dispuse în legătură cu o decizie sau măsură prejudiciabilă a Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, se limitează la acordarea de compensații de către aceasta pentru pierderile suferite de reclamant ca urmare a deciziei sau a măsurii respective, dacă aceste pierderi nu sunt acoperite din fondul de rezoluție bancară în conformitate cu prevederile art. 427 .
Fără a aduce atingere restricțiilor privind executarea garanțiilor reale impuse în temeiul art. 410-412 , atunci când este necesar în vederea aplicării eficiente a instrumentelor și competențelor de rezoluție, Banca Națională a României poate solicita instanței să suspende, pentru o perioadă adecvată în raport cu obiectivul urmărit, orice acțiune sau procedură judiciară la care este sau devine parte o instituție de credit supuse rezoluției.
Atunci când iau decizii sau măsuri, în temeiul prezentei legi, care pot avea un impact în unul sau mai multe state membre, autoritățile din România implicate în rezoluția grupurilor transfrontaliere au în vedere următoarele principii generale
necesitatea imperativă a eficacității procesului decizional și a păstrării costurilor rezoluției la un nivel cât mai scăzut posibil, la momentul întreprinderii acțiunilor de rezoluție
deciziile sunt luate și acțiunile sunt întreprinse în timp util și în regim de urgență, atunci când este necesar
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate competentă și bancă centrală, și alte autorități cooperează pentru a se asigura că deciziile sunt luate și acțiunile sunt întreprinse într-o manieră coordonată și eficientă
rolul și responsabilitățile autorităților din România implicate în rezoluția grupurilor transfrontaliere trebuie clar definite
autoritățile respective acordă o atenție corespunzătoare intereselor statelor membre în care sunt stabilite întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană, în special din perspectiva impactului oricărei decizii, acțiuni sau lipsei unei acțiuni proprii asupra stabilității financiare, resurselor fiscale, fondului de rezoluție, schemei de garantare a depozitelor sau schemei de compensare pentru investitori din statele membre respective
autoritățile respective acordă o atenție corespunzătoare intereselor fiecărui stat membru în care este stabilită o filială, în special din perspectiva impactului oricărei decizii, acțiuni sau lipsei unei acțiuni proprii asupra stabilității financiare, resurselor fiscale, fondului de rezoluție, schemei de garantare a depozitelor sau schemei de compensare pentru investitori din statele membre respective
autoritățile respective acordă o atenție corespunzătoare intereselor fiecărui stat membru în care sunt situate sucursale semnificative, în special din perspectiva impactului oricărei decizii, acțiuni sau lipsei unei acțiuni proprii asupra stabilității financiare a statelor membre respective
autoritățile respective acordă o atenție corespunzătoare obiectivelor privind asigurarea unui echilibru între interesele diferitelor state membre implicate și evitarea prejudicierii inechitabile ori a protejării inechitabile a intereselor anumitor state membre, inclusiv evitarea alocării inechitabile între statele membre a sarcinii suportate
orice obligație prevăzută de prezenta lege de a consulta o autoritate înainte de luarea oricărei decizii sau întreprinderea oricărei acțiuni implică cel puțin obligația de a consulta autoritatea respectivă cu privire la acele elemente ale deciziei sau acțiunii propuse care au sau este probabil că vor avea un efect asupra întreprinderii-mamă din Uniunea Europeană, a filialei sau a sucursalei relevante pentru autoritățile în cauză, precum și un impact asupra stabilității statului membru respectiv în care întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, filiala sau sucursala este stabilită sau situată
atunci când întreprinde acțiuni de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, ține seama și urmează planurile de rezoluție prevăzute la art. 64-72 și la art. 76-83 , cu excepția cazului în care consideră, având în vedere circumstanțele specifice, că obiectivele rezoluției vor fi îndeplinite mai eficace prin întreprinderea de acțiuni care nu sunt prevăzute în planurile de rezoluție
necesitatea transparenței, ori de câte ori există probabilitatea ca o decizie sau acțiune propusă să aibă implicații asupra stabilității financiare, resurselor fiscale, fondului de rezoluție, schemei de garantare a depozitelor sau schemei de compensare pentru investitori din oricare stat membru relevant; și
recunoașterea rolului determinant pe care coordonarea și cooperarea îl au în atingerea unui rezultat care să reducă costul global al rezoluției.
Sub rezerva dispozițiilor art. 464 -art. 468, Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, stabilește colegii de rezoluție pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 58-72 , art. 88-90 , art. 99-107 , art. 295^5-295^40 , art. 473-485 , art. 498-504 și, acolo unde este cazul, pentru a asigura cooperarea și coordonarea cu autoritățile de rezoluție din state terțe.
Colegiile de rezoluție asigură Băncii Naționale a României, în oricare din calitățile sale de autoritate de rezoluție la nivel de grup, autoritate de rezoluție la nivel individual și, acolo unde este cazul, autoritate competentă și supraveghetor consolidant, și celorlalte autorități din colegiu un cadru pentru îndeplinirea următoarelor sarcini
schimbul de informații care prezintă interes din punctul de vedere al elaborării planurilor de rezoluție a grupurilor, al aplicării în cazul grupurilor a competențelor de pregătire și prevenire, precum și al rezoluției grupurilor
elaborarea planurilor de rezoluție a grupurilor în conformitate cu prevederile art. 58-72 și 74-83
evaluarea posibilităților de soluționare a grupurilor în conformitate cu prevederile art. 88-91
exercitarea competențelor de a aborda sau de a înlătura obstacolele din calea posibilităților de soluționare a grupurilor în conformitate cu prevederile art. 99-116
luarea deciziei cu privire la necesitatea de a institui o schemă de rezoluție a grupului prevăzută la art. 473-497 sau la art. 498-510
obținerea acordului privind schema de rezoluție a grupului propusă în conformitate cu prevederile art. 473-497 sau la art. 498-510
coordonarea comunicării publice a strategiilor și schemelor de rezoluție a grupului
coordonarea utilizării mecanismelor de finanțare prevăzute în titlul VII
stabilirea cerințelor minime de fonduri proprii și datorii eligibile pentru grupuri, la nivel consolidat și la nivel de filială, prevăzute la art. 295^5-295^40 .
Colegiile de rezoluție pot fi utilizate drept forum de discuții pentru orice aspect legat de rezoluția grupurilor transfrontaliere.
Membrii unui colegiu de rezoluție, din care face parte și Banca Națională a României în oricare din calitățile sale de autoritate de rezoluție la nivel de grup, autoritate de rezoluție la nivel individual, autoritate competentă sau supraveghetor consolidant, după caz, sunt următorii
autoritatea de rezoluție la nivel de grup
autoritățile de rezoluție din fiecare stat membru în care este stabilită o filială inclusă în supravegherea pe bază consolidată
autoritățile de rezoluție din statele membre în care este stabilită întreprinderea-mamă a uneia sau mai multor instituții din grup, care este o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. d) din Directiva 2014/59/UE
autoritățile de rezoluție din statele membre în care sunt situate sucursale semnificative
supraveghetorul consolidant și autoritățile competente din statele membre în care autoritatea de rezoluție este membră a colegiului de rezoluție. În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru nu este banca centrală a acestuia, autoritatea competentă poate decide să fie însoțită de un reprezentant al băncii centrale a respectivului stat membru
ministerele competente, în cazul în care autoritățile de rezoluție care sunt membre ale colegiului de rezoluție nu sunt ministerele competente
autoritatea care este responsabilă pentru schema de garantare a depozitelor a unui stat membru, în cazul în care autoritatea de rezoluție din statul membru respectiv este membră a unui colegiu de rezoluție
Autoritatea bancară europeană, în conformitate cu prevederile art. 461 .
Autoritățile de rezoluție din state terțe, în cazul în care o întreprindere-mamă sau o instituție stabilită în Uniunea Europeană are în statul respectiv o instituție-filială sau o sucursală care ar fi fost considerată ca fiind semnificativă dacă ar fi fost situată în Uniunea Europeană, pot, la cerere, să fie invitate să participe în calitate de observatori în cadrul colegiului de rezoluție, cu condiția ca acestea să facă obiectul unor cerințe de confidențialitate echivalente, în opinia autorității de rezoluție la nivel de grup, cu cele prevăzute la art. 527-529 .
Pentru a contribui la promovarea și monitorizarea unei funcționări eficiente, eficace și coerente a colegiilor de rezoluție în acord cu standardele internaționale, Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, invită Autoritatea bancară europeană să participe la ședințele colegiului de rezoluție. În cadrul procedurii de votare, ce are loc în colegiul de rezoluție, Autoritatea bancară europeană nu are niciun drept de vot.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, prezidează colegiul de rezoluție. În această calitate, Banca Națională a României
stabilește aranjamente și proceduri scrise pentru funcționarea colegiului de rezoluție, în urma consultării cu ceilalți membri ai colegiului de rezoluție
coordonează toate activitățile colegiului de rezoluție
convoacă și prezidează toate reuniunile colegiului de rezoluție și informează pe deplin și anticipat pe toți membrii acestuia în legătură cu organizarea reuniunilor colegiului de rezoluție, principalele aspecte care urmează a fi discutate și elementele ce vor fi luate în considerare
notifică membrii colegiului de rezoluție cu privire la orice reuniuni planificate, astfel încât aceștia să poată solicita să participe la ele
decide care dintre membri și dintre observatori sunt invitați să participe la anumite reuniuni ale colegiului de rezoluție, în funcție de interesele specifice, ținând seama de relevanța subiectului care urmează să fie discutat pentru acei membri și observatori și în special de impactul potențial asupra stabilității financiare a statelor membre în cauză
informează, în timp util, toți membrii colegiului în legătură cu deciziile și rezultatele acestor reuniuni.
Membrii care participă la colegiul de rezoluție cooperează strâns.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e) , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, are dreptul să participe la reuniunile colegiului de rezoluție ori de câte ori sunt înscrise pe ordinea de zi puncte care fac obiectul adoptării unor decizii comune sau care se referă la o entitate din grup situată în România.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, nu este obligată să instituie un colegiu de rezoluție în cazul în care alte grupuri sau colegii exercită aceleași funcții și îndeplinesc aceleași sarcini cu cele prevăzute la art. 458-462 și respectă toate condițiile și procedurile, inclusiv pe cele care vizează componența și participarea la colegiile de rezoluție, stabilite la art. 458-462 și la art. 469-472 . În acest caz, toate trimiterile la colegii de rezoluție din prezenta lege sunt de asemenea înțelese ca trimiteri la acele alte grupuri sau colegii.
În cazul în care o instituție dintr-un stat terț sau o întreprindere-mamă dintr-un stat terț deține filiale stabilite în Uniunea Europeană sau întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană, stabilite în două sau mai multe state membre, printre care și România, sau două sau mai multe sucursale în Uniune, situate în România și în cel puțin încă un alt stat membru, care sunt considerate semnificative, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, după caz, și cu autorități de rezoluție din statele membre în care sunt stabilite respectivele filiale din Uniune sau în care sunt situate respectivele sucursale semnificative, instituie un singur colegiu de rezoluție european.
Colegiul de rezoluție european prevăzut la art. 464 va îndeplini funcțiile și atribuțiile prevăzute la art. 458-463 în ceea ce privește entitățile prevăzute la art. 464 și, în măsura în care aceste atribuții sunt relevante, în ceea ce privește sucursalele acestora.
Atribuțiile prevăzute la alin. (1) includ stabilirea cerinței prevăzute la art. 295^5-295^40 .
La stabilirea cerinței prevăzute la art. 295^5-295^40 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, împreună cu ceilalți membri ai colegiului de rezoluție european ia în considerare strategia de rezoluție globală, în cazul în care autoritățile statelor terțe au adoptat o astfel de strategie.
Atunci când, în conformitate cu strategia de rezoluție globală, filialele stabilite în Uniunea Europeană, inclusiv în România, sau o întreprindere-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, și filialele sale, instituții, nu sunt entități de rezoluție, iar membrii colegiului de rezoluție european, printre care și Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, sunt de acord cu această strategie, filialele stabilite în Uniune, persoane juridice române sau, pe bază consolidată, întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, respectă cerința prevăzută la art. 295^27 prin emiterea instrumentelor prevăzute la art. 295^28 alin. (2) și (3) către întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang, stabilită într-un stat terț, sau către filialele respectivei întreprinderi-mamă de cel mai înalt rang, care sunt stabilite în același stat terț, sau către alte entități, în condițiile prevăzute la art. 295^28 alin. (2) lit. i) și art. 295^28 alin. (3) lit. b) .
Atunci când o singură întreprindere-mamă din Uniunea Europeană deține toate filialele din Uniune ale unei instituții dintr-un stat terț sau ale unei întreprinderi-mamă dintrun stat terț și această întreprindere-mamă din Uniunea Europeană este persoană juridică română, colegiul de rezoluție european este prezidat de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție.
În cazul în care nu se aplică prevederile alin. (1) , colegiul de rezoluție european este prezidat de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție a unei întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană, persoană juridică română, sau a unei filiale din Uniune, persoană juridică română, dacă activele bilanțiere totale au valoarea cea mai ridicată.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, și celelalte autorități implicate din România, după caz, pot renunța, alături de autorități din alte state membre, pe baza unui acord reciproc al tuturor părților relevante, la cerința de a înființa un colegiu de rezoluție european dacă un alt grup sau colegiu exercită aceleași funcții și îndeplinește aceleași atribuții cu cele prevăzute la art. 464-468 și respectă toate condițiile și procedurile, inclusiv pe cele care vizează componența și participarea la colegiile de rezoluție europene, stabilite la art. 464-468 și la art. 469-472 . În acest caz, toate trimiterile la colegii de rezoluție europene din prezenta lege trebuie de asemenea înțelese ca trimiteri la aceste alte grupuri sau colegii.
Cu excepția situațiilor în care colegiile de rezoluție europene funcționează potrivit prevederilor art. 466 și 467 , acestea funcționează de regulă în conformitate cu prevederile art. 458-463 .
În conformitate cu prevederile art. 448-452 , Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție și de autoritate competentă, furnizează, la cerere, celorlalte autorități de rezoluție și autorități competente toate informațiile relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor lor similare celor stabilite în prezenta lege și poate solicita, la rândul său, de la acestea informații de aceeași natură.
În sensul alin. (1) , Banca Națională a României se asigură că structura care exercită funcția de rezoluție și structura care exercită funcția de supraveghere își furnizează una alteia, la cerere, toate informațiile relevante pentru îndeplinirea sarcinilor lor, care decurg din prezenta lege.
Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, coordonează fluxul tuturor informațiilor relevante între autoritățile de rezoluție și furnizează, în special, autorităților de rezoluție din alte state membre toate informațiile relevante, în timp util, în vederea facilitării îndeplinirii sarcinilor prevăzute la art. 458 alin. (2) lit. b)-i) , precum și de legislația națională a statelor membre care transpune prevederile art. 88 alin. (1) lit. b)-i) din Directiva 2014/59/UE.
În cazul în care Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție, primește o cerere de informații, care au fost furnizate de o autoritate de rezoluție dintr-un stat terț, Banca Națională a României solicită acordul respectivei autorități de rezoluție din statul terț cu privire la transmiterea acestor informații, cu excepția cazului în care respectiva autoritate de rezoluție din statul terț și-a dat deja acordul cu privire la transmiterea acestor informații.
Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție, nu este obligată să transmită informații furnizate de o autoritate de rezoluție dintr-un stat terț dacă autoritatea de rezoluție din statul terț nu și-a dat acordul cu privire la transmiterea mai departe a acestora.
Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție, furnizează informațiile Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, atunci când acestea se referă la o decizie sau o chestiune care impune notificarea, consultarea sau acordul Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de minister competent, sau care ar putea avea implicații asupra fondurilor publice.
Atunci când o autoritate de rezoluție decide că o instituție sau oricare dintre entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) din Directiva 2014/59/UE care este filială într-un grup, pentru care Banca Națională a României este autoritate de rezoluție la nivel de grup, întrunește condițiile prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, respectiv de supraveghetor consolidant, și membrii colegiului de rezoluție constituit pentru grupul în cauză sunt notificați fără întârziere de către respectiva autoritate de rezoluție cu privire la următoarele informații
decizia potrivit căreia instituția sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) din Directiva 2014/59/UE întrunește condițiile prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187
acțiunile de rezoluție sau măsurile de insolvență pe care aceasta le consideră adecvate pentru instituția în cauză sau pentru entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) din Directiva 2014/59/UE.
La primirea unei notificări în conformitate cu prevederile art. 473 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, după consultarea cu ceilalți membri ai colegiului de rezoluție relevant, evaluează impactul potențial al acțiunilor de rezoluție ori al altor măsuri notificate în conformitate cu prevederile art. 473 lit. b) asupra grupului și asupra entităților din grup din alte state membre, precum și, în special, probabilitatea ca acțiunile de rezoluție sau alte măsuri să conducă la îndeplinirea condițiilor de rezoluție în raport cu o entitate din grup dintr-un alt stat membru.
Dacă, după consultarea celorlalți membri ai colegiului de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, estimează că acțiunile de rezoluție sau alte măsuri notificate în conformitate cu prevederile art. 473 lit. b) nu ar spori probabilitatea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187 , în legătură cu o entitate din grup dintr-un alt stat membru, aceasta comunică autorității de rezoluție responsabile pentru instituția respectivă sau pentru entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) din Directiva 2014/59/UE că poate întreprinde acțiunile de rezoluție sau alte măsuri pe care le-a notificat în conformitate cu prevederile art. 473 lit. b) .
Dacă, după consultarea celorlalți membri ai colegiului de rezoluție, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, estimează că acțiunile de rezoluție sau alte măsuri notificate în conformitate cu prevederile art. 473 lit. b) ar spori probabilitatea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187 , în legătură cu o entitate din grup dintr-un alt stat membru, aceasta propune o schemă de rezoluție a grupului și o prezintă colegiului de rezoluție în termen de maximum 24 de ore de la primirea notificării în conformitate cu prevederile art. 473 . Perioada de 24 de ore poate fi extinsă cu acordul autorității de rezoluție care a trimis notificarea prevăzută la art. 473 .
Dacă Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, nu dispune de această evaluare în termen de 24 de ore sau într-o perioadă mai lungă de timp care a fost convenită, după primirea notificării în conformitate cu prevederile art. 473 , autoritatea de rezoluție care a trimis notificarea respectivă poate întreprinde acțiuni de rezoluție sau alte măsuri pe care le-a notificat în conformitate cu prevederile art. 473 lit. b) .
Schema de rezoluție a grupului prevăzută la art. 476 trebuie
să țină seama și să urmeze planurile de rezoluție prevăzute la art. 64-72 , cu excepția cazului în care autoritățile de rezoluție, printre care și Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, consideră, având în vedere circumstanțele cazului, că obiectivele rezoluției vor fi obținute mai eficace prin întreprinderea de acțiuni care nu sunt prevăzute în planurile de rezoluție
să descrie acțiunile de rezoluție care ar trebui întreprinse de autoritățile de rezoluție relevante în legătură cu întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană sau cu anumite entități din grup în scopul de a îndeplini obiectivele rezoluției și principiile prevăzute la art. 177-179 și art. 188-193
să precizeze modul în care trebuie coordonate aceste acțiuni de rezoluție
să stabilească un plan de finanțare care să țină cont de planul de rezoluție a grupului, de principiile de partajare a responsabilității stabilite în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) lit. f) și de mutualizare astfel cum este prevăzut la art. 556-560 .
În conformitate cu prevederile art. 480 , schema de rezoluție a grupului ia forma unei decizii comune a Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, și a autorităților de rezoluție responsabile de filialele care fac obiectul acestei scheme.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, poate solicita Autorității bancare europene să acorde asistență autorităților de rezoluție implicate, pentru obținerea unei decizii comune în conformitate cu prevederile art. 31 lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.
În cazul în care oricare dintre celelalte autorități de rezoluție nu este de acord cu schema de rezoluție a grupului propusă de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, sau se îndepărtează de la aceasta sau consideră că, din motive de stabilitate financiară, trebuie să întreprindă acțiuni de rezoluție independente sau alte măsuri decât cele propuse în schemă în legătură cu o instituție sau cu o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) din Directiva 2014/59/UE, Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, și celorlalte autorități de rezoluție care fac obiectul schemei de rezoluție la nivel de grup le sunt prezentate de către respectiva autoritate de rezoluție în detaliu motivele dezacordului sau motivele abaterii de la schema de rezoluție, sunt notificate și sunt informate de către respectiva autoritate de rezoluție cu privire la acțiunile sau măsurile pe care aceasta le va întreprinde.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, și celelalte autorități de rezoluție care nu și-au exprimat dezacordul în temeiul art. 480 , pot ajunge la o decizie comună privind o schemă de rezoluție a grupului care vizează entitățile din grup aflate în statul lor membru.
Decizia comună prevăzută la art. 479 sau 481 este recunoscută pe teritoriul României ca fiind definitivă și este aplicată în mod corespunzător.
Autoritățile din România implicate în rezoluție întreprind toate acțiunile prevăzute la art. 473-485 fără întârziere și ținând seama în mod corespunzător de caracterul urgent al situației.
În situațiile în care nu este pusă în aplicare o schemă de rezoluție a grupului, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, cooperează îndeaproape în cadrul colegiului de rezoluție cu celelalte autorități de rezoluție, care întreprind acțiuni de rezoluție în legătură cu orice entitate relevantă din grup în vederea realizării unei strategii de rezoluție coordonate pentru toate entitățile din grup care intră sau sunt susceptibile de a intra în dificultate majoră.
Membrii colegiului de rezoluție, printre care și Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel de grup, sunt informați periodic și pe deplin de către autoritățile de rezoluție, care întreprind orice acțiune de rezoluție în legătură cu orice entitate relevantă din grup, cu privire la acțiunile sau măsurile respective și la progresele înregistrate în legătură cu aplicarea acestora.
Atunci când Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, decide că o instituție de credit sau oricare dintre entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) care este filială într-un grup întrunește condițiile prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187 , aceasta notifică fără întârziere autorității de rezoluție la nivel de grup, dacă este vorba de o autoritate distinctă, supraveghetorului consolidant și membrilor colegiului de rezoluție constituit pentru grupul în cauză, următoarele informații
decizia potrivit căreia instituția de credit sau entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau d) întrunește condițiile prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187
acțiunile de rezoluție sau măsurile de insolvență pe care aceasta le consideră adecvate pentru instituția de credit în cauză sau pentru entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) .
După ce autoritatea de rezoluție la nivel de grup evaluează impactul potențial al acțiunilor de rezoluție ori al altor măsuri notificate în conformitate cu prevederile art. 486 lit. b) asupra grupului și asupra entităților din grup din alte state membre, în special, probabilitatea ca acțiunile de rezoluție sau alte măsuri să conducă la îndeplinirea condițiilor de rezoluție în legătură cu o entitate din grup dintr-un alt stat membru, și dacă, după consultarea celorlalți membri ai colegiului de rezoluție, autoritatea de rezoluție la nivel de grup estimează că acțiunile de rezoluție sau alte măsuri notificate în conformitate cu prevederile art. 486 lit. b) nu ar spori probabilitatea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187 , în legătură cu o entitate din grup dintr-un alt stat membru, Banca Națională României, în calitate de autoritate de rezoluție responsabilă pentru instituția de credit respectivă sau pentru entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d) poate întreprinde acțiunile de rezoluție sau alte măsuri pe care le-a notificat în conformitate cu prevederile art. 486 lit. b) .
Dacă, după consultarea celorlalți membri ai colegiului de rezoluție, autoritatea de rezoluție la nivel de grup estimează că acțiunile de rezoluție sau alte măsuri notificate în conformitate cu prevederile art. 486 lit. b) ar spori probabilitatea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 180-182 sau la art. 183-187 , în raport cu o entitate din grup dintr-un alt stat membru, autoritatea de rezoluție la nivel de grup propune o schemă de rezoluție a grupului și o prezintă colegiului de rezoluție în termen de maximum 24 de ore de la primirea notificării în conformitate cu prevederile art. 486 . Perioada de 24 de ore poate fi extinsă cu acordul Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, care a trimis notificarea prevăzută la art. 486 .
În absența unei evaluări din partea autorității de rezoluție la nivel de grup în termen de 24 de ore sau o perioadă mai lungă de timp care a fost convenită, după primirea notificării în conformitate cu prevederile art. 486 , Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, care a trimis notificarea respectivă, poate întreprinde acțiuni de rezoluție sau alte măsuri pe care le-a notificat în conformitate cu prevederile art. 486 lit. b) .
Schema de rezoluție a grupului prevăzută la art. 488 trebuie să fie elaborată astfel încât aceasta
să țină seama și să urmeze planurile de rezoluție prevăzute la art. 76-83 , cu excepția cazului în care autoritățile de rezoluție, printre care și Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, consideră, având în vedere circumstanțele cazului, că obiectivele rezoluției vor fi obținute mai eficace prin întreprinderea de acțiuni care nu sunt prevăzute în planurile de rezoluție
să descrie acțiunile de rezoluție care ar trebui întreprinse de autoritățile de rezoluție relevante în legătură cu întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană sau cu anumite entități din grup în scopul de a îndeplini obiectivele rezoluției și principiile prevăzute la art. 177-179 și art. 188-193
să precizeze modul în care trebuie coordonate aceste acțiuni de rezoluție
să stabilească un plan de finanțare care să țină cont de planul de rezoluție a grupului, de principiile de partajare a responsabilității stabilite în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) lit. f) și de mutualizare astfel cum este prevăzut la art. 561-564 .
În conformitate cu prevederile art. 492 , schema de rezoluție a grupului ia forma unei decizii comune a autorității de rezoluție la nivel de grup și a Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, și a celorlalte autorități de rezoluție responsabile de filialele care fac obiectul acestei scheme.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, poate solicita Autorității bancare europene să acorde asistență autorităților de rezoluție implicate, pentru obținerea unei decizii comune în conformitate cu prevederile art. 31 lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.
În cazul în care oricare din celelalte autorități de rezoluție, inclusiv, după caz, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, nu este de acord cu schema de rezoluție a grupului propusă de autoritatea de rezoluție la nivel de grup sau se îndepărtează de la aceasta sau consideră că, din motive de stabilitate financiară, trebuie să întreprindă acțiuni de rezoluție independente sau alte măsuri decât cele propuse în schemă în legătură cu o instituție sau cu o entitate prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. b) , c) sau d), aceasta prezintă în detaliu motivele dezacordului sau motivele abaterii de la schema de rezoluție, le notifică autorității de rezoluție a grupului și celorlalte autorități de rezoluție care fac obiectul schemei de rezoluție la nivel de grup și informează aceste autorități cu privire la acțiunile sau măsurile pe care le va lua. Atunci când prezintă motivele dezacordului său, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, ține seama de planurile de rezoluție prevăzute la art. 76-83 , de impactul potențial asupra stabilității financiare din statele membre în cauză, precum și de efectul potențial al acțiunilor sau măsurilor asupra altor părți ale grupului.
Autoritățile de rezoluție care nu și-au exprimat dezacordul în temeiul art. 492 , inclusiv, după caz, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, pot ajunge la o decizie comună privind o schemă de rezoluție a grupului care vizează entitățile din grup aflate în statul lor membru.
Decizia comună prevăzută la art. 491 sau 493 ori decizia adoptată în absența deciziei comune prevăzute la art. 492 este recunoscută pe teritoriul României ca fiind definitivă și este aplicată în mod corespunzător.
Autoritățile din România implicate în rezoluție întreprind toate acțiunile prevăzute la art. 486-497 fără întârziere și ținând seama în mod corespunzător de caracterul urgent al situației.
În situațiile în care nu este pusă în aplicare o schemă de rezoluție a grupului, Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, cooperează îndeaproape în cadrul colegiului de rezoluție cu celelalte autorități de rezoluție, care întreprind acțiuni de rezoluție în legătură cu entitățile relevante din grup, în vederea realizării unei strategii de rezoluție coordonate pentru toate entitățile din grup care intră sau sunt susceptibile de a intra în dificultate majoră.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție la nivel individual, informează periodic și pe deplin membrii colegiului de rezoluție cu privire la acțiunile sau măsurile luate în raport cu orice entitate din grup și la progresele înregistrate în legătură cu aplicarea acestora.