LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România

Pe perioada studiilor, studenții pot primi burse, în funcție de rezultatele obținute la învățătura și de respectarea disciplinei universitare, tinindu-se seama și de veniturile părinților.

Studenții bursieri care nu au domiciliul în centrul universitar unde își fac studiile au asigurate cazarea în cămine și masa la cantine. De asemenea, pot locui în cămine și lua masa la cantine, contra cost, și studenții nebursieri, în limita locurilor disponibile.

Prin bibliotecile instituțiilor de învățămînt superior studenților li se pun la dispoziție manuale și cursuri universitare, precum și alte lucrări de specialitate, necesare studiului.

Studenții beneficiază de transport gratuit în vacante și la practica în producție, în condițiile stabilite de lege.

Prevederile art. 64 și art. 65, se aplică, în mod corespunzător, și studenților.

Studenții cu rezultate excepționale la învățătura pot primi, potrivit legii, burse de merit sau burse și alte forme de sprijin material pentru continuarea studiilor în străinătate.

Cercetarea științifică a personalului didactic din învățămîntul superior se desfășoară organizat în cadrul planurilor anuale și de perspectiva, fiind orientata spre rezolvarea unor probleme importante ale științei și tehnicii, potrivit cu cerințele economiei și culturii românești. Cercetarea științifică se organizează în cadrul fiecărei catedre sau pe grupuri de catedre.

Pentru dezvoltarea unor cercetări științifice importante, Ministerul Învățămîntului poate înființa, în cadrul instituțiilor de învățămînt superior, cu acordul Consiliului Național al Cercetării Științifice, centre de cercetare științifică.

Unitățile de cercetare științifică prevăzute la art. 180 funcționează sub conducerea unui profesor sau conferențiar.

În scopul stimulării cercetării științifice, instituțiile de învățămînt superior pot încheia contracte, potrivit legii, cu organizațiile socialiste interesate pentru rezolvarea unor probleme științifice și tehnico-științifice prevăzute în planurile de cercetare sau propuse de beneficiari.

Coordonarea cercetării științifice din învățămîntul superior se face de Ministerul Învățămîntului, potrivit normelor stabilite de Consiliul Național al Cercetării Științifice.

Pentru rezultate deosebit de valoroase în cercetarea științifică, Ministerul Învățămîntului acorda anual personalului didactic premii, pe baza regulamentului alcătuit cu consultarea Consiliului Național al Cercetării Științifice, a Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare și a Ministerului Finanțelor.

Instituțiile de învățămînt superior conferă, în condițiile legii, titlurile științifice de doctor, doctor-docent în științe și doctor honoris causa.

Instituțiile de învățămînt superior organizează doctoratul în diferite ramuri ale științei, în vederea obținerii unei înalte calificări științifice de specialitate.

Organizarea doctoratului, condițiile de admitere, stagiul de pregătire, susținerea tezei de doctorat și sprijinul material acordat doctoranzilor sînt reglementate de lege.

Titlul de doctor-docent în științe se poate conferi persoanelor care au titlul de doctor, s-au distins printr-o activitate științifică îndelungată și au adus o contribuție valoroasa la progresul științei.

Titlul de doctor honoris causa se poate conferi unor cetățeni români sau străini care s-au distins prin realizari deosebit de importante în domeniul științei, tehnicii, culturii, prin servicii de mare însemnătate aduse patriei noastre și umanității.

În subordonarea instituțiilor de învățămînt superior pot funcționa, în condițiile legii, instituții anexe: biblioteci, muzee, grădini botanice, stațiuni științifice sau didactice experimentale, precum și întreprinderi anexe editorial-poligrafice.

Instituțiile anexe sprijină activitatea didactica și de cercetare științifică din învățămîntul superior și efectuează cercetări proprii în domeniul lor de activitate.

Întreprinderile anexe editorial-poligrafice editează cursuri, manuale și alt material didactic necesar pregătirii studenților și publică rezultatele cercetărilor științifice ale personalului didactic și ale studenților, care nu pot fi cuprinse în planurile editurilor. Ele plătesc drepturi de autor, conform normelor legale.

Personalul de conducere al instituțiilor întreprinderilor prevăzute la art. 190 este numit de ministrul învățămîntului. Pentru numirea personalului de cercetare, de specialitate sau administrativ-gospodăresc se aplică normele stabilite de Ministerul Învățămîntului, pe baza dispozițiilor legale privind fiecare categorie de personal.

Instituțiile de învățămînt superior pot organiza, potrivit nevoilor ministerelor sau altor organe centrale interesate, cursuri postuniversitare, prin care se asigura

Cursurile postuniversitare pot avea o durată de cel mult 12 luni, în funcție de complexitatea domeniului în care se face perfecționarea sau specializarea. Cursurile pot fi organizate prin învățămînt de zi, seral sau fără frecventa.

Nomenclatorul de specialități și planul anual de școlarizare se aproba de Consiliul de Miniștri, la propunerea Ministerului Învățămîntului, cu acordul Consiliului Național al Cercetării Științifice cu consultarea ministerelor și celorlalte organe de stat interesate.

La cursurile postuniversitare se pot înscrie persoanele care poseda o diploma eliberata de o instituție de învățămînt superior și care sînt recomandate de ministerele sau celelalte organe centrale interesate. La unele cursuri postuniversitare, stabilite de Ministerul Învățămîntului, admiterea se face prin concurs.

Planurile de învățămînt și programele de curs se elaborează de Ministerul Învățămîntului, în colaborare cu celelalte ministere și organe centrale interesate.

Absolvenții cursurilor postuniversitare primesc certificat de absolvire eliberat de instituția de învățămînt superior care a organizat cursurile.

Activitatea instructiv-educativă în unitățile școlare din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, din învățămîntul liceal, din învățămîntul profesional și din învățămîntul tehnic se asigura de personalul didactic de predare și personalul didactic ajutator. În învățămîntul obligatoriu de cultura generală și în învățămîntul liceal de cultura generală pot funcționa și profesori cu sarcini speciale pentru orientarea școlară și profesională a elevilor.

Personalul didactic de predare se compune din învățători și institutori, care asigura predarea tuturor disciplinelor prevăzute în planurile de învățămînt la clasele I-IV ale școlii generale, și din profesori și maiștri-instructori, care predau pe discipline, la celelalte clase ale școlii generale, la licee și unitățile școlare din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic. La clasele I-IV ale școlii generale predarea se poate face și pe discipline, de către profesori.

Educarea copiilor în grădinițe, precum și în căminele ce funcționează pe lîngă acestea, este încredințată educatoarelor.

Numirea și eliberarea din învățămînt a educatoarelor, învățătorilor, institutorilor, profesorilor și maiștrilor-instructori se fac de Ministerul Învățămîntului în condițiile și cu procedura prevăzute în Statutul personalului didactic. Încadrarea în gusturile didactice se face, în condițiile și cu procedura prevăzute în Statutul personalului didactic, de comitetele executive ale consiliilor populare județene și Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului București, de ministerele, alte organe centrale ale administrației de stat, precum și de organele centrale ale organizațiilor cooperatiste, în subordonarea cărora funcționează școlile. Transferarea și detasarea, precum și drepturile și îndatoririle personalului didactic arătat la alineatul 1 al prezentului articol, sînt reglementate de asemenea în Statutul personalului didactic.

Numărul posturilor didactice din unitățile învățămîntului preșcolar și numărul posturilor didactice de predare din unitățile învățămîntului obligatoriu de cultura generală și ale învățămîntului liceal de cultura generală se fixează de către inspectoratul școlar pe baza, după caz, a planurilor de învățămînt, a normelor didactice, stabilite pentru fiecare categorie de personal didactic, precum și a numărului de clase sau grupe de copii. Numărul posturilor didactice la unitățile școlare din învățămîntul liceal de specialitate, precum și din învățămîntul profesional și din învățămîntul tehnic, se fixează de către organele de stat sau cooperatiste care organizează acele unități, pe baza criteriilor prevăzute la alineatul precedent.

Obligațiile de muncă ale educatoarelor constau în desfășurarea programului educativ în grădinițe și cămine de copii și conducerea acțiunilor educative cu copiii în afară gradinitei. Obligațiile de muncă ale învățătorilor, institutorilor, profesorilor și maiștrilor-instructori constau în predarea disciplinelor și conducerea activităților practice cuprinse la norma didactica, în îndeplinirea sarcinilor educative ce le revin în școala și în afară școlii. Personalul didactic prevăzut la alineatele precedente are, de asemenea, obligația de a participa la activitățile organizate pentru perfecționarea sa, precum și la munca social-culturală.

Personalul didactic de predare poate fi numit în funcții de conducere a unităților școlare, potrivit criteriilor stabilite, în mod unitar, de Ministerul Învățămîntului. Numirea și eliberarea din funcțiile de conducere se fac după cum urmează

Pentru activitate meritorie pe tarim didactic, educativ și cultural, educatoarele, invatatorii, institutorii, profesorii și maistrii-instructori pot primi titluri și alte distincții, potrivit Statutului personalului didactic.

Pentru desfășurarea activității instructiv-educative, unitățile școlare pot fi încadrate, potrivit normelor legale, cu personal didactic ajutator necesar - pedagogi, bibliotecari, laboranti și alți tehnicieni.