LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România

În școlile generale și în licee, activitățile instructiv-educative se realizează prin lecții, lucrări practice în laboratoare sau ateliere școlare, prin cercuri de elevi sau alte acțiuni în afară clasei și a școlii. În ultimii 2 ani de studii ai liceelor procesul de învățămînt include și programul de pregătire pentru apărarea patriei. Pentru buna desfășurare a activităților de instruire și educare, fiecare clasa va avea un diriginte desemnat de conducerea unității școlare. În sprijinul procesului instructiv-educativ, în cadrul școlilor generale și al liceelor funcționează biblioteci școlare.

Structura anului școlar, durata lectiilor, sesiunile de examene și vacantele se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.

Activitatea instructiv-educativă se desfășoară în conformitate cu planurile de învățămînt și programele școlare. Pentru școlile generale și liceele de cultura generală, planurile de învățămînt și programele școlare se elaborează de Ministerul Învățămîntului. În cazul unităților școlare cu program special, elaborarea se face cu consultarea organelor centrale de stat sau obștești interesate. Pentru liceele de specialitate planurile de învățămînt și programele școlare pentru disciplinele de cultura generală se elaborează de Ministerul Învățămîntului în colaborare cu celelalte ministere și organe centrale interesate. Programele școlare pentru disciplinele de specialitate predate în liceele de specialitate se elaborează de ministerele și celelalte organe centrale care organizează aceste licee și se aproba de Ministerul Învățămîntului.

Ministerul Învățămîntului răspunde de elaborarea manualelor necesare învățămîntului obligatoriu de cultura generală și învățămîntului liceal. Manualele se întocmesc pe baza programelor școlare și trebuie să corespundă nivelului științific și pedagogic contemporan. Pentru învățămîntul în limbile naționalitatilor conlocuitoare se elaborează manuale în limbile acestor naționalitati.

În liceele de specialitate, instruirea practica se realizează, potrivit planurilor de învățămînt și programelor școlare, în ateliere școlare, pe loturi experimentale, în laboratoare și sali de demonstratii, în școli de aplicație, în întreprinderi și alte organizații socialiste.

În vederea modernizării conținutului și formelor de desfășurare ale învățămîntului obligatoriu de cultura generală și ale învățămîntului liceal, Ministerul Învățămîntului poate aproba organizarea unor unități școlare experimentale; de asemenea, poate aproba aplicarea, într-un număr limitat de școli sau licee, a unor planuri de învățămînt, programe și manuale experimentale, precum și experimentarea unor metode de predare.

Verificarea pregătirii elevilor se face, pe întregul parcurs al anului școlar, în cadrul lectiilor și al celorlalte forme de activitate, precum și prin examene, cînd este cazul. Aprecierea cunoștințelor elevilor se face cu note de la 10 la 1.

Promovarea elevilor dintr-o clasa în alta se face pe baza notelor obținute. Sînt declarați promovati elevii care obțin cel puțin media 5 la fiecare obiect de studiu și cel puțin media 6 la purtare. Elevii pot susține examene de corigenta la cel mult două obiecte de studiu. Repeta anul de studii elevii care

Elevii care au promovat ultimul an de studii al școlii generale primesc certificate de absolvire. Elevii care au promovat cel puțin 2 ani la licee pot primi, la cerere, certificate de absolvire a școlii generale.

Elevii care au promovat ultimul an de studii al liceelor pot susține examenul de bacalaureat. Examenul de bacalaureat constituie verificarea nivelului de pregătire a absolvenților, a culturii lor generale și de specialitate și a capacității de a sintetiza cunoștințele obținute în liceu. El se susține în fața unei comisii prezidate, de regula, de un profesor sau conferențiar universitar și consta din probe scrise și orale, obligatorii și la alegere. Sînt declarați reusiti candidații care obțin cel puțin media 5 la fiecare obiect de examen. Probele la examenul de bacalaureat, modul de desfășurare a acestuia, precum și numărul și compunerea comisiilor, se stabilesc de Ministerul Învățămîntului. Candidații care promovează examenul primesc diploma de bacalaureat, iar cei care nu îl promovează sau care nu se prezintă la examen primesc, la cerere, certificat de absolvire a liceului. Diploma de bacalaureat eliberata de liceele de specialitate cuprinde și mențiunea specialitatii pe care titularul a studiat-o. Absolvenții cu examen de bacalaureat ai învățămîntului liceal pot continua studiile în învățămîntul superior.

În învățămîntul obligatoriu de cultura generală, înscrierea elevilor în clasele I-X se face din oficiu, de școala generală în circumscripția căreia elevii își au domiciliul. Elevii de alta naționalitate decît cea română pot opta pentru înscrierea la școala generală cu predarea în limba română din circumscripția școlară în care domiciliază sau la o școala cu predarea în limba naționalității lor. Părinții și ceilalți ocrotitori legali sînt obligați să asigure participarea copiilor la lecții și la celelalte activități obligatorii organizate de școala. Încălcarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit legii.

La învățămîntul de zi, în școlile generale sînt înscriși elevii care n-au depășit vîrsta corespunzătoare clasei cu mai mult de 3 ani. Elevii care au depășit vîrsta prevăzută la alineatul precedent sînt obligați sa continue studiile pînă la absolvirea învățămîntului obligatoriu de cultura generală prin învățămîntul seral sau fără frecventa. Elevii care din diferite motive nu au promovat primele 4 clase ale școlii generale pînă la împlinirea virstei de 13 ani vor susține un examen integral de promovare a claselor I-IV, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Înscrierea elevilor în anul I al liceelor se face la cerere, pe baza rezultatelor obținute la concursul de admitere, iar în ceilalți ani, în urma promovării anului de studii precedent, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Elevii înscriși la învățămîntul de zi sau la cel seral de la licee pot repeta anul de studii o singură dată, iar cei care urmează învățămîntul. fără frecventa, de cel mult două ori. Dispozițiile alineatului precedent nu se aplică în cazul repetarii anului de studii din motive medicale.

Elevii pot obține transferarea, pentru motive temeinice, de la o școala generală la alta sau de la un liceu la altul, cu acordul celor două unități școlare, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Pentru dezvoltarea unor inclinatii și aptitudini ale elevilor se pot organiza cercuri tehnice, cenacluri literare, ansambluri artistice, concursuri, campionate și alte forme de activități cultural-artistice, tehnice și sportive. Pentru dezvoltarea sportului de performanță în rindurile elevilor se pot organiza cluburi sportive.

Pentru asigurarea pregătirii lor, elevii sînt obligați sa participe cu regularitate la lecții și la celelalte acțiuni organizate de școala, să-și însușească cunoștințele și să-și formeze deprinderile prevăzute de programele școlare. Elevii sînt obligați să respecte, în școala și în afară de școala, normele de disciplina stabilite.

Pentru succese deosebite obținute la învățătura, pentru purtare exemplara și pentru modul de participare la activitățile organizate în școala și în afară de școala, elevii sînt evidentiati, putind primi premii și recompense. Pentru nerespectarea îndatoririlor ce le revin, elevii pot fi sancționați. Normele de evidențiere și de sancționare a elevilor se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.

În aplicarea prevederilor art. 11 din prezenta lege, absolvenții învățămîntului de zi al liceelor de specialitate care nu continua studiile în învățămîntul superior de zi sînt repartizați în producție, potrivit profilului lor de pregătire. După efectuarea unui stagiu în producție, stabilit potrivit legii, absolvenții liceelor de specialitate pot ocupa și funcții de maiștri.

Pentru asigurarea școlarizării în învățămîntul obligatoriu de cultura generală și pentru sprijinirea elevilor din învățămîntul liceal se pot acorda burse în funcție de situația la învățătura și purtare, precum și de veniturile părinților.

Pe lîngă școlile generale și licee pot funcționa cămine de elevi și cantine școlare, pentru elevii care, în condițiile legii, au nevoie de un asemenea sprijin material.

Elevii din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, precum și elevii din învățămîntul liceal primesc gratuit manuale școlare.

Elevii se bucura de asistența medicală asigurata de către Ministerul Sănătății, prin personalul medico-sanitar școlar și prin rețeaua unităților medico-sanitare.

Elevii beneficiază de sprijinul acordat potrivit legii pentru odihna în tabere și participare la excursiile și activitățile sportive organizate de școala.

Elevii intretinuti de stat în casele de copii sau toți aceia care sînt în evidenta acestor case, precum și elevii intretinuti în școlile pentru copii cu deficiente senzoriale, fizice sau intelectuale, beneficiază și de transportul gratuit în vacante.

Fiecare unitate școlară este condusă de un director. Acesta este ajutat în îndeplinirea atribuțiilor sale de consiliul profesoral și, cînd este cazul, de unu sau mai mulți directori adjuncți. Directorul are următoarele atribuții principale

În cadrul școlii funcționează, sub președinția directorului, un consiliu profesoral format din personalul didactic de conducere și de predare, iar cînd este cazul, și din personalul de instruire practica. Consiliul profesoral ia hotărîri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. Consiliul profesoral are următoarele atribuții principale

Pentru desfășurarea activității administrativ-gospodărești, școlile sînt încadrate cu personalul necesar, potrivit normelor legale.

Pe lîngă școli funcționează comitete de părinți, ca forma principala de colaborare a școlii cu familia. Activitatea cotelor de părinți se desfășoară potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Învățămîntul profesional se realizează prin școli profesionale și ucenicie la locul de muncă. Învățămîntul tehnic se realizează prin școli de maiștri și școli de specializare postliceala. Învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic se realizează, de asemenea, prin cursuri de calificare și cursuri de perfecționare a muncitorilor și a personalului mediu de specialitate.

Școala profesională pregătește muncitori calificați pentru meseriile necesare economiei naționale sau desfășurării unor activități social-culturale.

Durata studiilor în școlile profesionale este de 1-2 ani și se stabilește prin nomenclator pentru fiecare meserie, în funcție de complexitatea acesteia. Pentru unele activități specifice organizațiilor cooperatiste, durata studiilor poate fi mai mare de 2 ani. Școlile profesionale pot funcționa cu învățămînt de zi și învățămînt seral. Pentru calificarea persoanelor cu deficiente senzoriale, fizice sau intelectuale se pot organiza școli profesionale cu durata de studii și programe școlare specifice fiecărei categorii de deficiente.

Nomenclatorul de meserii, rețeaua școlilor profesionale și profilul acestora se aproba de Ministerul Învățămîntului, la propunerea organelor centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare județene și a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului București ori a organelor centrale ale organizațiilor cooperatiste. Aprobarea nomenclatorului se face cu consultarea Comitetului de Stat al Planificarii, a Ministerului Muncii și a Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare. Planul anual de școlarizare se stabilește de organele centrale ale administrației de stat, de comitetele executive ale consiliilor populare județene și de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului București sau de organele centrale ale organizațiilor cooperatiste, în colaborare cu Ministerul Muncii, cu consultarea Comitetului de Stat al Planificarii și a Ministerului Finanțelor și cu acordul Ministerului Învățămîntului.

Școlile profesionale se organizează, pe lîngă întreprinderi și alte organizații socialiste, de ministere, alte organe centrale ale administrației de stat, de comitetele executive ale consiliilor populare județene și de Comitetul executiv al consiliului popular al municipiului București ori de organele centrale ale organizațiilor cooperatiste.

Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs, organizat în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului. La concursul de admitere pentru învățămîntul de zi se pot prezenta absolvenții școlii generale, fără sa fi depășit vîrsta de 18 ani împliniți în anul calendaristic în care se înscriu la concurs. Pentru unele meserii Ministerul Învățămîntului poate stabili, la propunerea organelor interesate, alte condiții de vîrsta. Pentru învățămîntul seral se pot prezenta la concursul de admitere, indiferent de vîrsta, persoanele care au absolvit școala generală sau poseda studii echivalente și lucrează în meseria în care urmează să se califice.

Ucenicia la locul de muncă este una din normele prin care se realizează pregătirea de muncitori calificați. Prin aceasta forma de învățămînt, pregătirea practica a tinerilor se realizează în procesul activității zilnice, în unități de producție sau de deservire a populației, iar pregătirea teoretică se asigura prin învățămînt profesional seral sau prin învățămînt de zi organizat În perioade de 2-3 luni pe an, timp în care ucenicii părăsesc producția.

Durata studiilor, nomenclatorul meseriilor și planul anual de școlarizare pentru ucenicia la locul de muncă se stabilesc în condițiile art. 73 alin. 1 și art. 74.

Admiterea tinerilor ca ucenici se face prin concurs, cu respectarea condițiilor stabilite de Ministerul Învățămîntului pentru școlile profesionale. Cei care reușesc la concurs încheie, cu încuviințarea părinților sau a celorlalți ocrotitori legali, contracte de ucenicie cu unitățile în care efectuează pregătirea practica.