LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România

Catedrele sînt formate din personalul didactic care îndeplinește activitatea instructiv-educativă și științifică din cadrul unei discipline sau mai multor discipline înrudite.

Catedra este condusă de un șef de catedra delegat, cu acordul Ministerului Învățămîntului, de consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior, la propunerea consiliului profesoral al facultății, dintre membrii catedrei.

Șeful de catedra organizează activitatea catedrei și răspunde de realizarea de către personalul acesteia, a procesului de învățămînt la disciplina sau disciplinele care fac parte din catedra, precum și de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea motodico-educativă și de cercetare științifică.

Admiterea în învățămîntul superior se face pe bază de concurs. Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat sau o diploma echivalenta. La concursul de admitere pentru învățămîntul seral se pot prezenta numai persoanele care lucrează în domeniul specialitatii pe care doresc s-o studieze.

Disciplinele de concurs, probele scrise și orale și procedura desfășurării concursului se stabilesc de Ministerul Învățămîntului, la propunerea instituțiilor de învățămînt superior.

Structura anului universitar, durata orelor de curs și a celorlalte forme de activitate, sesiunile de examene și vacantele se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.

Procesul de învățămînt se desfășoară în conformitate cu planurile de învățămînt și programele de curs. Consiliile profesorale, șefii de catedra și întreg personalul didactic răspund de conținutul, nivelul științific și orientarea procesului de învățămînt. În vederea modernizării și perfecționării procesului de învățămînt, Ministerul Învățămîntului poate aproba aplicarea, în unele instituții de învățămînt superior, a unor planuri, programe sau metode de predare experimentale.

Planurile de învățămînt cuprind, pe semestre, ani de studii și forme de activitate (prelegeri, seminarii, lucrări practice) disciplinele obligatorii, la alegere și facultative, activitățile aplicative, de practica în producție și de practica pedagogica, excursiile de documentare, precum și numărul și formele examenelor și colocviilor prin care se verifica pregătirea studenților. Planurile de învățămînt se întocmesc, pe specialități, de Ministerul Învățămîntului, cu consultarea specialiștilor și a organelor centrale interesate. În cadrul general fixat de Ministerul Învățămîntului, consiliile profesorale au dreptul sa aducă modificări planurilor de învățămînt, în funcție de profilul către care este orientata facultatea sau secția. Aceste modificări sînt supuse aprobării Ministerului Învățămîntului.

Practica în producția prevăzută în planurile de învățămînt se efectuează, după caz, în întreprinderi și instituții, în ateliere, laboratoare sau pe teren și are drept scop aprofundarea și aplicarea cunoștințelor teoretice însușite de studenți la prelegeri, seminarii și lucrări practice. Practica pedagogica prevăzută la planurile de învățămînt se efectuează în școli generale și licee și are drept scop însușirea de către studenți a metodelor de predare și a abilitatii necesare exercitării profesiunii didactice.

Volumul și conținutul cunoștințelor ce sînt predate studenților la fiecare disciplina sînt stabilite prin programe de curs. Programele de curs sînt elaborate la nivelul științific și tehnic contemporan, de catedre, pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului și sînt aprobate de consiliile profesorale ale facultăților.

Instituțiile de învățămînt superior asigura elaborarea, la vederea editării, a cursurilor, manualelor și materialelor didactice ajutatoare, necesare desfășurării procesului de învățămînt și răspund de conținutul, nivelul științific și orientarea acestora. Planul editorial se aproba de Ministerul Învățămîntului, pe baza propunerilor instituțiilor de învățămînt superior.

Verificarea pregătirii studenților se face pe întregul parcurs al studiilor, în cadrul seminariilor, al lucrărilor practice și al celorlalte forme de activitate, precum și prin examene și colocvii. Aprecierea cunoștințelor studenților se face cu note. Nota maxima este 10, iar nota minima de promovare este 5.

Situația școlară a studenților se încheie, în fiecare an, după ultima sesiune de examene. Studenții care au obținut cel puțin nota 5 la toate disciplinele prevăzute în planul de învățămînt sînt promovati în anul de studii superior, Ceilalți repeta anul sau sînt exmatriculati, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului. Într-un an universitar se poate promova un singur an de studii. Pentru unele specialități, la propunerea instituției de învățămînt superior, Ministerul Învățămîntului poate aproba unor studenți cu o pregătire excepționala promovarea a 2 ani de studii într-un an universitar.

Studiile în instituțiile de învățămînt superior se încheie printr-un examen de diploma, care are drept scop verificarea capacității absolvenților de a sintetiza și aplica cunoștințele asimilate în anii de studii. Examenul de diploma se susține în formele prevăzute în planul de învățămînt și în condițiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Sînt declarați reusiti cei care obțin la acest examen cel puțin nota 6.

Absolvenților reusiti la examenul de diploma, instituția de învățămînt superior le eliberează diplome cu denumiri specifice stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Absolvenții declarați respinsi la examenul de diploma sau care nu se prezintă la acest examen primesc, la cerere, certificat de absolvire.

Absolvenții de la învățămîntul de zi al instituțiilor de învățămînt superior efectuează un stagiu de 2-3 ani, în specialitatea în care s-au pregătit sau într-o specialitate inrudita, în scopul desăvîrșirii pregătirii lor. Stagiul se efectuează în organizații economice, instituții de învățămînt, de cercetare științifică, sau alte instituții social-culturale, precum și în aparatul de stat. În vederea asigurării locurilor de muncă tuturor absolvenților, organizațiile socialiste sînt obligate să respecte actele de repartizare la stagiu. Încălcarea dispozițiilor alineatului precedent constituie contravenție și se sancționează potrivit legii. Efectuarea stagiului conferă absolvenților dreptul la definitivarea încadrării în organizația socialistă la care au făcut stagiul sau la încadrarea într-o alta organizație socialistă.

Înmatricularea în anul I al instituțiilor de învățămînt superior se face de către rector, la cererea studentului, pe baza rezultatelor obținute la recursul de admitere. Odată cu înmatricularea în anul I al învățămîntului de zi, între rector, ca împuternicit al statului, și student se va încheia un contract. Contractul va cuprinde, pentru stat, obligația de a asigura studentului condiții adecvate de învățămînt pentru student, obligația de a respecta normele de activitate și de comportare universitară, precum și de a efectua stagiul prevăzut la art. 163, în locul de muncă în care va fi repartizat. Clauzele contractului se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Înscrierea studenților în ceilalți ani de studii se face de decan, la cererea studentului, pe baza situației școlare din anul precedent.

Studenții pot obține transferarea de la o facultate la alta de același, profil sau de profil asemănător, de la o secție la alta în cadrul aceleiași facultăți, sau de la o formă de învățămînt la alta - învățămînt de zi, seral sau fără frecventa - în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.

În scopul inițierii studenților în activitatea de cercetare științifică, se pot organiza cercuri științifice studențești. Cercurile științifice studențești sînt indrumate de cadrele didactice desemnate de șeful catedrei de specialitate. Inițierea și îndrumarea studenților în cercetarea științifică se pot organiza și prin atragerea lor la realizarea temelor înscrise în planul de cercetare științifică al catedrelor sau al unităților de cercetare.

Pentru dezvoltarea inclinatiilor literare și artistice ale studenților, pentru lărgirea orizontului lor cultural, precum și pentru dezvoltarea fizica și pregătirea sportiva a acestora, se pot organiza atenee, cenacluri literare, cluburi, baze sportive și alte forme de activități cultural-artistice și sportive.

Pentru a îndeplini, ca specialiști și cetățeni, un rol activ în societate, studenții au datoria să-și însușească în mod temeinic cunoștințele care le asigura pregătirea, sa participe la formele de activitate didactica stabilite prin planul de învățămînt, să respecte regulamentele interioare ale instituțiilor de învățămînt superior, să aibă o comportare civilizata față de cadrele didactice, de colegii lor și de orice alte persoane, în instituție și în afară ei.

Studenții care locuiesc în cămine și iau masa la cantine sînt datori să respecte regulamentele de ordine interioară și sa poarte grija bunurilor obștești ce le sînt puse la dispoziție. Prin organizațiile lor și în colaborare cu conducerea instituției de învățămînt superior, studenții participa la asigurarea bunului mers al căminelor și cantinelor.

Pentru succese deosebite obținute la învățătura, participare susținută la activitățile organizate de instituția de învățămînt superior și comportare exemplara, studenții sînt evidentiati, putind primi și recompense. Pentru nerespectarea îndatoririlor ce le revin, studenții pot fi sancționați. Normele de evidențiere și de sancționare a studenților se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.

Absolvenții cu diploma ai unei facultăți pot urma o alta facultate, fără concurs de admitere, cu scutire de frecventa sau prin învățămîntul fără frecventa și cu echivalarea examenelor la disciplinele cu conținut identic sau similar, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Pe perioada studiilor, studenții pot primi burse, în funcție de rezultatele obținute la învățătura și de respectarea disciplinei universitare, tinindu-se seama și de veniturile părinților.

Studenții bursieri care nu au domiciliul în centrul universitar unde își fac studiile au asigurate cazarea în cămine și masa la cantine. De asemenea, pot locui în cămine și lua masa la cantine, contra cost, și studenții nebursieri, în limita locurilor disponibile.

Prin bibliotecile instituțiilor de învățămînt superior studenților li se pun la dispoziție manuale și cursuri universitare, precum și alte lucrări de specialitate, necesare studiului.

Studenții beneficiază de transport gratuit în vacante și la practica în producție, în condițiile stabilite de lege.

Prevederile art. 64 și art. 65, se aplică, în mod corespunzător, și studenților.

Studenții cu rezultate excepționale la învățătura pot primi, potrivit legii, burse de merit sau burse și alte forme de sprijin material pentru continuarea studiilor în străinătate.

Cercetarea științifică a personalului didactic din învățămîntul superior se desfășoară organizat în cadrul planurilor anuale și de perspectiva, fiind orientata spre rezolvarea unor probleme importante ale științei și tehnicii, potrivit cu cerințele economiei și culturii românești. Cercetarea științifică se organizează în cadrul fiecărei catedre sau pe grupuri de catedre.

Pentru dezvoltarea unor cercetări științifice importante, Ministerul Învățămîntului poate înființa, în cadrul instituțiilor de învățămînt superior, cu acordul Consiliului Național al Cercetării Științifice, centre de cercetare științifică.

Unitățile de cercetare științifică prevăzute la art. 180 funcționează sub conducerea unui profesor sau conferențiar.

În scopul stimulării cercetării științifice, instituțiile de învățămînt superior pot încheia contracte, potrivit legii, cu organizațiile socialiste interesate pentru rezolvarea unor probleme științifice și tehnico-științifice prevăzute în planurile de cercetare sau propuse de beneficiari.

Coordonarea cercetării științifice din învățămîntul superior se face de Ministerul Învățămîntului, potrivit normelor stabilite de Consiliul Național al Cercetării Științifice.

Pentru rezultate deosebit de valoroase în cercetarea științifică, Ministerul Învățămîntului acorda anual personalului didactic premii, pe baza regulamentului alcătuit cu consultarea Consiliului Național al Cercetării Științifice, a Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare și a Ministerului Finanțelor.

Instituțiile de învățămînt superior conferă, în condițiile legii, titlurile științifice de doctor, doctor-docent în științe și doctor honoris causa.

Instituțiile de învățămînt superior organizează doctoratul în diferite ramuri ale științei, în vederea obținerii unei înalte calificări științifice de specialitate.

Organizarea doctoratului, condițiile de admitere, stagiul de pregătire, susținerea tezei de doctorat și sprijinul material acordat doctoranzilor sînt reglementate de lege.

Titlul de doctor-docent în științe se poate conferi persoanelor care au titlul de doctor, s-au distins printr-o activitate științifică îndelungată și au adus o contribuție valoroasa la progresul științei.

Titlul de doctor honoris causa se poate conferi unor cetățeni români sau străini care s-au distins prin realizari deosebit de importante în domeniul științei, tehnicii, culturii, prin servicii de mare însemnătate aduse patriei noastre și umanității.