LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Înmatricularea în anul I al instituțiilor de învățămînt superior se face de către rector, la cererea studentului, pe baza rezultatelor obținute la recursul de admitere. Odată cu înmatricularea în anul I al învățămîntului de zi, între rector, ca împuternicit al statului, și student se va încheia un contract. Contractul va cuprinde, pentru stat, obligația de a asigura studentului condiții adecvate de învățămînt pentru student, obligația de a respecta normele de activitate și de comportare universitară, precum și de a efectua stagiul prevăzut la art. 163, în locul de muncă în care va fi repartizat. Clauzele contractului se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Înscrierea studenților în ceilalți ani de studii se face de decan, la cererea studentului, pe baza situației școlare din anul precedent.
Studenții pot obține transferarea de la o facultate la alta de același, profil sau de profil asemănător, de la o secție la alta în cadrul aceleiași facultăți, sau de la o formă de învățămînt la alta - învățămînt de zi, seral sau fără frecventa - în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.
În scopul inițierii studenților în activitatea de cercetare științifică, se pot organiza cercuri științifice studențești. Cercurile științifice studențești sînt indrumate de cadrele didactice desemnate de șeful catedrei de specialitate. Inițierea și îndrumarea studenților în cercetarea științifică se pot organiza și prin atragerea lor la realizarea temelor înscrise în planul de cercetare științifică al catedrelor sau al unităților de cercetare.
Pentru dezvoltarea inclinatiilor literare și artistice ale studenților, pentru lărgirea orizontului lor cultural, precum și pentru dezvoltarea fizica și pregătirea sportiva a acestora, se pot organiza atenee, cenacluri literare, cluburi, baze sportive și alte forme de activități cultural-artistice și sportive.
Pentru a îndeplini, ca specialiști și cetățeni, un rol activ în societate, studenții au datoria să-și însușească în mod temeinic cunoștințele care le asigura pregătirea, sa participe la formele de activitate didactica stabilite prin planul de învățămînt, să respecte regulamentele interioare ale instituțiilor de învățămînt superior, să aibă o comportare civilizata față de cadrele didactice, de colegii lor și de orice alte persoane, în instituție și în afară ei.
Studenții care locuiesc în cămine și iau masa la cantine sînt datori să respecte regulamentele de ordine interioară și sa poarte grija bunurilor obștești ce le sînt puse la dispoziție. Prin organizațiile lor și în colaborare cu conducerea instituției de învățămînt superior, studenții participa la asigurarea bunului mers al căminelor și cantinelor.
Pentru succese deosebite obținute la învățătura, participare susținută la activitățile organizate de instituția de învățămînt superior și comportare exemplara, studenții sînt evidentiati, putind primi și recompense. Pentru nerespectarea îndatoririlor ce le revin, studenții pot fi sancționați. Normele de evidențiere și de sancționare a studenților se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.
Absolvenții cu diploma ai unei facultăți pot urma o alta facultate, fără concurs de admitere, cu scutire de frecventa sau prin învățămîntul fără frecventa și cu echivalarea examenelor la disciplinele cu conținut identic sau similar, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.
Pe perioada studiilor, studenții pot primi burse, în funcție de rezultatele obținute la învățătura și de respectarea disciplinei universitare, tinindu-se seama și de veniturile părinților.
Studenții bursieri care nu au domiciliul în centrul universitar unde își fac studiile au asigurate cazarea în cămine și masa la cantine. De asemenea, pot locui în cămine și lua masa la cantine, contra cost, și studenții nebursieri, în limita locurilor disponibile.
Prin bibliotecile instituțiilor de învățămînt superior studenților li se pun la dispoziție manuale și cursuri universitare, precum și alte lucrări de specialitate, necesare studiului.
Studenții beneficiază de transport gratuit în vacante și la practica în producție, în condițiile stabilite de lege.
Studenții cu rezultate excepționale la învățătura pot primi, potrivit legii, burse de merit sau burse și alte forme de sprijin material pentru continuarea studiilor în străinătate.
Cercetarea științifică a personalului didactic din învățămîntul superior se desfășoară organizat în cadrul planurilor anuale și de perspectiva, fiind orientata spre rezolvarea unor probleme importante ale științei și tehnicii, potrivit cu cerințele economiei și culturii românești. Cercetarea științifică se organizează în cadrul fiecărei catedre sau pe grupuri de catedre.
Pentru dezvoltarea unor cercetări științifice importante, Ministerul Învățămîntului poate înființa, în cadrul instituțiilor de învățămînt superior, cu acordul Consiliului Național al Cercetării Științifice, centre de cercetare științifică.
Unitățile de cercetare științifică prevăzute la art. 180 funcționează sub conducerea unui profesor sau conferențiar.
În scopul stimulării cercetării științifice, instituțiile de învățămînt superior pot încheia contracte, potrivit legii, cu organizațiile socialiste interesate pentru rezolvarea unor probleme științifice și tehnico-științifice prevăzute în planurile de cercetare sau propuse de beneficiari.
Coordonarea cercetării științifice din învățămîntul superior se face de Ministerul Învățămîntului, potrivit normelor stabilite de Consiliul Național al Cercetării Științifice.
Pentru rezultate deosebit de valoroase în cercetarea științifică, Ministerul Învățămîntului acorda anual personalului didactic premii, pe baza regulamentului alcătuit cu consultarea Consiliului Național al Cercetării Științifice, a Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare și a Ministerului Finanțelor.
Instituțiile de învățămînt superior conferă, în condițiile legii, titlurile științifice de doctor, doctor-docent în științe și doctor honoris causa.
Instituțiile de învățămînt superior organizează doctoratul în diferite ramuri ale științei, în vederea obținerii unei înalte calificări științifice de specialitate.
Organizarea doctoratului, condițiile de admitere, stagiul de pregătire, susținerea tezei de doctorat și sprijinul material acordat doctoranzilor sînt reglementate de lege.
Titlul de doctor-docent în științe se poate conferi persoanelor care au titlul de doctor, s-au distins printr-o activitate științifică îndelungată și au adus o contribuție valoroasa la progresul științei.
Titlul de doctor honoris causa se poate conferi unor cetățeni români sau străini care s-au distins prin realizari deosebit de importante în domeniul științei, tehnicii, culturii, prin servicii de mare însemnătate aduse patriei noastre și umanității.
În subordonarea instituțiilor de învățămînt superior pot funcționa, în condițiile legii, instituții anexe: biblioteci, muzee, grădini botanice, stațiuni științifice sau didactice experimentale, precum și întreprinderi anexe editorial-poligrafice.
Instituțiile anexe sprijină activitatea didactica și de cercetare științifică din învățămîntul superior și efectuează cercetări proprii în domeniul lor de activitate.
Întreprinderile anexe editorial-poligrafice editează cursuri, manuale și alt material didactic necesar pregătirii studenților și publică rezultatele cercetărilor științifice ale personalului didactic și ale studenților, care nu pot fi cuprinse în planurile editurilor. Ele plătesc drepturi de autor, conform normelor legale.
Personalul de conducere al instituțiilor întreprinderilor prevăzute la art. 190 este numit de ministrul învățămîntului. Pentru numirea personalului de cercetare, de specialitate sau administrativ-gospodăresc se aplică normele stabilite de Ministerul Învățămîntului, pe baza dispozițiilor legale privind fiecare categorie de personal.
Instituțiile de învățămînt superior pot organiza, potrivit nevoilor ministerelor sau altor organe centrale interesate, cursuri postuniversitare, prin care se asigura
perfecționarea profesională prin cunoașterea noilor realizari în specialitate
aprofundarea unui domeniu restrîns în specialitate ori într-o ramura inrudita
însușirea unor noi metode și tehnici de cercetare
formarea de cadre specializate în conducerea și organizarea producției. Cursurile postuniversitare, organizate potrivit dispozițiilor alineatului precedent, pot funcționa și în cadrul unor institute de cercetări sau în unele centre economice importante.
Cursurile postuniversitare pot avea o durată de cel mult 12 luni, în funcție de complexitatea domeniului în care se face perfecționarea sau specializarea. Cursurile pot fi organizate prin învățămînt de zi, seral sau fără frecventa.
Nomenclatorul de specialități și planul anual de școlarizare se aproba de Consiliul de Miniștri, la propunerea Ministerului Învățămîntului, cu acordul Consiliului Național al Cercetării Științifice cu consultarea ministerelor și celorlalte organe de stat interesate.
La cursurile postuniversitare se pot înscrie persoanele care poseda o diploma eliberata de o instituție de învățămînt superior și care sînt recomandate de ministerele sau celelalte organe centrale interesate. La unele cursuri postuniversitare, stabilite de Ministerul Învățămîntului, admiterea se face prin concurs.
Planurile de învățămînt și programele de curs se elaborează de Ministerul Învățămîntului, în colaborare cu celelalte ministere și organe centrale interesate.
Absolvenții cursurilor postuniversitare primesc certificat de absolvire eliberat de instituția de învățămînt superior care a organizat cursurile.