LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România

În învățămîntul obligatoriu de cultura generală, înscrierea elevilor în clasele I-X se face din oficiu, de școala generală în circumscripția căreia elevii își au domiciliul. Elevii de alta naționalitate decît cea română pot opta pentru înscrierea la școala generală cu predarea în limba română din circumscripția școlară în care domiciliază sau la o școala cu predarea în limba naționalității lor. Părinții și ceilalți ocrotitori legali sînt obligați să asigure participarea copiilor la lecții și la celelalte activități obligatorii organizate de școala. Încălcarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit legii.

La învățămîntul de zi, în școlile generale sînt înscriși elevii care n-au depășit vîrsta corespunzătoare clasei cu mai mult de 3 ani. Elevii care au depășit vîrsta prevăzută la alineatul precedent sînt obligați sa continue studiile pînă la absolvirea învățămîntului obligatoriu de cultura generală prin învățămîntul seral sau fără frecventa. Elevii care din diferite motive nu au promovat primele 4 clase ale școlii generale pînă la împlinirea virstei de 13 ani vor susține un examen integral de promovare a claselor I-IV, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Înscrierea elevilor în anul I al liceelor se face la cerere, pe baza rezultatelor obținute la concursul de admitere, iar în ceilalți ani, în urma promovării anului de studii precedent, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Elevii înscriși la învățămîntul de zi sau la cel seral de la licee pot repeta anul de studii o singură dată, iar cei care urmează învățămîntul. fără frecventa, de cel mult două ori. Dispozițiile alineatului precedent nu se aplică în cazul repetarii anului de studii din motive medicale.

Elevii pot obține transferarea, pentru motive temeinice, de la o școala generală la alta sau de la un liceu la altul, cu acordul celor două unități școlare, în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Pentru dezvoltarea unor inclinatii și aptitudini ale elevilor se pot organiza cercuri tehnice, cenacluri literare, ansambluri artistice, concursuri, campionate și alte forme de activități cultural-artistice, tehnice și sportive. Pentru dezvoltarea sportului de performanță în rindurile elevilor se pot organiza cluburi sportive.

Pentru asigurarea pregătirii lor, elevii sînt obligați sa participe cu regularitate la lecții și la celelalte acțiuni organizate de școala, să-și însușească cunoștințele și să-și formeze deprinderile prevăzute de programele școlare. Elevii sînt obligați să respecte, în școala și în afară de școala, normele de disciplina stabilite.

Pentru succese deosebite obținute la învățătura, pentru purtare exemplara și pentru modul de participare la activitățile organizate în școala și în afară de școala, elevii sînt evidentiati, putind primi premii și recompense. Pentru nerespectarea îndatoririlor ce le revin, elevii pot fi sancționați. Normele de evidențiere și de sancționare a elevilor se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.

În aplicarea prevederilor art. 11 din prezenta lege, absolvenții învățămîntului de zi al liceelor de specialitate care nu continua studiile în învățămîntul superior de zi sînt repartizați în producție, potrivit profilului lor de pregătire. După efectuarea unui stagiu în producție, stabilit potrivit legii, absolvenții liceelor de specialitate pot ocupa și funcții de maiștri.

Pentru asigurarea școlarizării în învățămîntul obligatoriu de cultura generală și pentru sprijinirea elevilor din învățămîntul liceal se pot acorda burse în funcție de situația la învățătura și purtare, precum și de veniturile părinților.

Pe lîngă școlile generale și licee pot funcționa cămine de elevi și cantine școlare, pentru elevii care, în condițiile legii, au nevoie de un asemenea sprijin material.

Elevii din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, precum și elevii din învățămîntul liceal primesc gratuit manuale școlare.

Elevii se bucura de asistența medicală asigurata de către Ministerul Sănătății, prin personalul medico-sanitar școlar și prin rețeaua unităților medico-sanitare.

Elevii beneficiază de sprijinul acordat potrivit legii pentru odihna în tabere și participare la excursiile și activitățile sportive organizate de școala.

Elevii intretinuti de stat în casele de copii sau toți aceia care sînt în evidenta acestor case, precum și elevii intretinuti în școlile pentru copii cu deficiente senzoriale, fizice sau intelectuale, beneficiază și de transportul gratuit în vacante.

Fiecare unitate școlară este condusă de un director. Acesta este ajutat în îndeplinirea atribuțiilor sale de consiliul profesoral și, cînd este cazul, de unu sau mai mulți directori adjuncți. Directorul are următoarele atribuții principale

În cadrul școlii funcționează, sub președinția directorului, un consiliu profesoral format din personalul didactic de conducere și de predare, iar cînd este cazul, și din personalul de instruire practica. Consiliul profesoral ia hotărîri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. Consiliul profesoral are următoarele atribuții principale

Pentru desfășurarea activității administrativ-gospodărești, școlile sînt încadrate cu personalul necesar, potrivit normelor legale.

Pe lîngă școli funcționează comitete de părinți, ca forma principala de colaborare a școlii cu familia. Activitatea cotelor de părinți se desfășoară potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Învățămîntul profesional se realizează prin școli profesionale și ucenicie la locul de muncă. Învățămîntul tehnic se realizează prin școli de maiștri și școli de specializare postliceala. Învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic se realizează, de asemenea, prin cursuri de calificare și cursuri de perfecționare a muncitorilor și a personalului mediu de specialitate.

Școala profesională pregătește muncitori calificați pentru meseriile necesare economiei naționale sau desfășurării unor activități social-culturale.

Durata studiilor în școlile profesionale este de 1-2 ani și se stabilește prin nomenclator pentru fiecare meserie, în funcție de complexitatea acesteia. Pentru unele activități specifice organizațiilor cooperatiste, durata studiilor poate fi mai mare de 2 ani. Școlile profesionale pot funcționa cu învățămînt de zi și învățămînt seral. Pentru calificarea persoanelor cu deficiente senzoriale, fizice sau intelectuale se pot organiza școli profesionale cu durata de studii și programe școlare specifice fiecărei categorii de deficiente.

Nomenclatorul de meserii, rețeaua școlilor profesionale și profilul acestora se aproba de Ministerul Învățămîntului, la propunerea organelor centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare județene și a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului București ori a organelor centrale ale organizațiilor cooperatiste. Aprobarea nomenclatorului se face cu consultarea Comitetului de Stat al Planificarii, a Ministerului Muncii și a Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare. Planul anual de școlarizare se stabilește de organele centrale ale administrației de stat, de comitetele executive ale consiliilor populare județene și de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului București sau de organele centrale ale organizațiilor cooperatiste, în colaborare cu Ministerul Muncii, cu consultarea Comitetului de Stat al Planificarii și a Ministerului Finanțelor și cu acordul Ministerului Învățămîntului.

Școlile profesionale se organizează, pe lîngă întreprinderi și alte organizații socialiste, de ministere, alte organe centrale ale administrației de stat, de comitetele executive ale consiliilor populare județene și de Comitetul executiv al consiliului popular al municipiului București ori de organele centrale ale organizațiilor cooperatiste.

Admiterea în școlile profesionale se face pe bază de concurs, organizat în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului. La concursul de admitere pentru învățămîntul de zi se pot prezenta absolvenții școlii generale, fără sa fi depășit vîrsta de 18 ani împliniți în anul calendaristic în care se înscriu la concurs. Pentru unele meserii Ministerul Învățămîntului poate stabili, la propunerea organelor interesate, alte condiții de vîrsta. Pentru învățămîntul seral se pot prezenta la concursul de admitere, indiferent de vîrsta, persoanele care au absolvit școala generală sau poseda studii echivalente și lucrează în meseria în care urmează să se califice.

Ucenicia la locul de muncă este una din normele prin care se realizează pregătirea de muncitori calificați. Prin aceasta forma de învățămînt, pregătirea practica a tinerilor se realizează în procesul activității zilnice, în unități de producție sau de deservire a populației, iar pregătirea teoretică se asigura prin învățămînt profesional seral sau prin învățămînt de zi organizat În perioade de 2-3 luni pe an, timp în care ucenicii părăsesc producția.

Durata studiilor, nomenclatorul meseriilor și planul anual de școlarizare pentru ucenicia la locul de muncă se stabilesc în condițiile art. 73 alin. 1 și art. 74.

Admiterea tinerilor ca ucenici se face prin concurs, cu respectarea condițiilor stabilite de Ministerul Învățămîntului pentru școlile profesionale. Cei care reușesc la concurs încheie, cu încuviințarea părinților sau a celorlalți ocrotitori legali, contracte de ucenicie cu unitățile în care efectuează pregătirea practica.

Școala de maiștri pregătește personal tehnic necesar în organizarea și desfășurarea procesului de producție. Școala de maiștri funcționează cu învățămînt seral; ea poate funcționa și cu învățămînt de zi.

Durata studiilor în școlile de maiștri este de 2 ani pentru învățămîntul seral și de 1 an pentru învățămîntul de zi.

Stabilirea nomenclatorului de specialități, a rețelei și profilului școlilor de maiștri, a planului anual de școlarizare, precum și organizarea acestor școli, se fac potrivit prevederilor art. 74 și art. 75.

Admiterea în școlile de maiștri se face pe bază de concurs, organizat în condițiile stabilite de Ministerul Învățămîntului. La concursul de admitere se pot prezenta muncitori calificați, încadrați în una din ultimele două categorii de calificare, care sînt absolvenți ai școlilor profesionale, ai altor școli echivalente ori ai liceelor de cultura generală, au satisfăcut serviciul militar și sînt recomandați de organizațiile socialiste în care lucrează. Pentru unele specialități stabilite prin nomenclator se pot prezenta la concurs și muncitori calificați, absolvenți ai școlii generale, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute în alineatul precedent. În acest caz, data studiilor este de 2 ani și la învățămîntul de zi.

Școala de specializare postliceala realizează pregătirea profesională a absolvenților liceelor de cultura generală, în vederea exercitării unor activități de nivel mediu, tehnice sau social-culturale.

Durata studiilor în școlile de specializare postliceala este de 1-2 ani și se stabilește, pentru fiecare specialitate, prin nomenclator. Prin hotărîre a Consiliului de Miniștri se va putea stabili, pentru unele specialități, o durată a studiilor pînă la 3 ani. Școlile de specializare postliceala pot funcționa cu învățămînt de zi și învățămînt seral. Pentru unele specialități poate fi organizat și învățămînt fără frecventa.

Stabilirea nomenclatorului de specialități, a rețelei și profilului școlilor de specializare postliceala, precum și a planului de școlarizare, se face potrivit prevederilor art. 74.

Școlile de specializare postliceala se organizează de ministere, alte organe centrale ale administrației de stat, comitetele executive ale consiliilor populare județene și Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului București ori de organele centrale ale organizațiilor cooperatiste.

La concursul de admitere se pot prezenta absolvenți ai liceului de cultura generală care au promovat examenul de bacalaureat sau absolvenți cu diploma ai altor școli echivalente. Pentru învățămîntul seral și cel fără frecventa se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute în alineatul precedent și lucrează în domeniul specialitatii în care urmează să se pregătească. Ministerul Învățămîntului poate stabili unele specialități pentru care se pot prezenta la concurs absolvenți ai liceului de cultura generală fără examen de bacalaureat.

Procesul de învățămînt în unitățile școlare din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic se desfășoară în conformitate cu dispozițiile art. 42, 43 și 46-49 inclusiv, care se aplică în mod corespunzător, cu completările din prezentul capitol.

Activitatea instructiv-educativă se desfășoară în baza planurilor de învățămînt, a programelor școlare și a manualelor școlare. Planurile de învățămînt și programele școlare pentru disciplinele de cultura generală se elaborează de Ministerul Învățămîntului. Programele școlare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de ministerele și celelalte organe centrale interesate și se aproba de Ministerul Învățămîntului. Elaborarea manualelor școlare este asigurata de Ministerul Învățămîntului împreună cu celelalte ministere și organe centrale care organizează unități școlare.

Elevii școlilor profesionale, școlilor de maiștri și ai școlilor de specializare postliceala, precum și ucenicii, după promovarea ultimului an de studii, susțin examenul de absolvire pe baza căruia primesc diploma de absolvire a școlii. În aplicarea dispozițiilor alineatului precedent, ucenicii primesc diploma de absolvire a școlii profesionale. Cei ce nu promovează examenul prevăzut la alineatul 1 din prezentul articol primesc certificat de absolvire a școlii. Pentru desăvîrșirea pregătirii practice, absolvenții școlilor profesionale vor lucra în producție, ca muncitori practicantii, o perioadă de 3-12 luni. Drepturile conferite de diploma sau certificatul de absolvire sînt cele stabilite prin normele legale.