LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească

Membrii de curți de apelu și de tribunale voru putea lipsi pentru cause bine-cuventate cu voia președintelui pînă în dece dile celu multu. Președinții își voru cere congediu de la Ministerulu Justiției. Candu cererea de congediu a judecatoriloru va trece peste dece dile ea se va da de către Ministerulu Justiției, dacă acea cerere va fi însoțită și de declararea președintelui, ca serviciului nu va suferi.

Procurorulu generalu își va cere congediu de la Ministerulu Justiției, procurorii de secțiuni ai curtiloru își voru cere congediu pentru dece dile de la procurorulu generalu; peste dece dile congediu se va da de Ministerulu Justiției, dacă cererea de congediu va fi sprijinita de procurorulu generalu.

Procurorii de județu își voru cere congediu pentru cinci-spre-dece dile de la procurorulu generalu, de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiției. Substitutii de tribunale sau procurorii de secțiuni își voru cere congediulu pentru doue-deci dile de la primulu procuror, ori de la procurorulu lor respectivu, congediulu ce va trece peste doue-deci dile se va acorda de Ministerulu Jnstitiei, după cererea sa sprijinita de procuroru.

Judecătorii de plati își voru cere congediu pînă la cinci-spre-dece dile de la președintele tribunalului respectivu; de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiției.

Grefierii, portăreii, aprodii și cei-lalti impiegati, nu potu lipsi fără voia președintelui respectivu.

Cererea de ori-ce congediu câtă sa fia motivată și legitimata pe o neaperata și în fiinta trebuinta.

Nici unu congediu nu va putea trece peste o luna. Congediele acordate în curgerea unui anu, insumandu-se nu potu trece peste o luna. La casuri estraordinare de neaperata trebuinta Ministerulu va putea acorda congedii și încă pînă la o alta luna, pentru care însă nu se va priimi remunerarea, afară de casulu de bola legitimata.

Procurorii respectivi și președinții de curți și tribunale voru raporta Ministerului Justiției despre tote lipsele cu congediu sau fără congediu.

Cei-ce voru lipsi fără a 'și lua congediu în formele hotărîte, voru perde remunerarea loru pe totu timpulu lipsei. Dacă acesta lipsa va trece peste o luna, se va putea considera ca o demisiune. Procurorulu generalu va putea însă, după dece dile de absenta fără congediu, a prevesti pe cei ce lipsescu, sa vie la postulu loru, și nefiindu următori elu va raporta Ministerului Justiției.

Magistrații inamovibili ai curtiloru de apelu, cari voru lipsi doue luni fără congediu voru inceta din funcțiune ca demisionați, după care însă acesta încetare se va pronunța prin o hotărîre a curtei de casatiune data în secțiuni unite, după ascultarea partei, sau chemarea ei formalu și conclusiunile ministerului publice.

Vacantiile tribunalului și ale curtiloru sînt cele urmatore. Vacanta mare de la 1 Iulie pînă la 15 Augustu. Vacantii mici la Craciunu optu dile, cu începere din ajunu; la Pasci doue săptămâni, a patimiloru și cea luminata. Pe lîngă dumineci și serbatori Naționale, voru mai fi vacantii în cele 12 serbatori dominicale.

În timpulu vacantiiloru mari și mici va fi în permanenta unu membru la tribunale și curți, asistatu de grefieru sau adjutoru, pentru espedierea lucrariloru corente și priimirea, actiuniloru și apeluriloru.

Curțile și juratii nu au vacantii mari ci numai vacantii mici și duminicile și serbatorile.

Judecătorii instructori și procurorii nu au vacanti, și se voru ocupa cu regularea causeloru criminale sau corecționale.

În ori-ce casu însă de congediu, basatu pe o neaperata trebuinta, în curgerea anului, catu și în timpulu vacantiiloru, judecătorului instructoru se va putea înlocui cu unu altu judecatoru, prin Ministerulu Justiției.

Tote legile, decretele și regulamentele anteriore atingatore de materiile cuprinse în acesta lege, sînt și remanu abrogate; iar dispositiunile legei curtei de casatiune cari nu s'au modificatu, prin legea de fața sînt și remanu în vigore.

Curțile criminale, ce se afla în fiinta, voru inceta de a fonctiona de odată cu promulgarea legii de fața.

Tribunalele politienesci acolo unde sînt se voru desfiinta, de odată cu înlocuirea loru prin judecătorii de ocole sau plasi.

Tribunalele cu atributiuni de juridictiuni graciose, ce esista astadi în Bucuresci și Iași sub numele de tribunale secția III, se voru desfiinta de odată cu punerea în lucrare acestei legi și a procedurei civile.

Tribunalele de plasi sau ocole se vor înființa la votarea budgetului anului 1866.

Infracțiunile comise în România de peste Milcovu, sub imperiulu legei penale vechi și care după legea penală din România de dincoce de Milcovu, sînt de natura delicteloru, se voru judeca de instanțele civile, remaindu a se judeca de jurați numai crimele. STATULUI JUSTIȚIEI