LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Se mentinu cele patru curți de apelu asedate în Bucuresci, Iași, Craiova și Focsani.
Circonscriptiunea teritorială a fie-carei din aceste curți va fi acesta
Curtea din Bucuresci, va coprinde județele: Ilfovu, Vlasca, Ialomita, Argesu, Muscelu, Teleormanu Oltu, Dambovita, Prahova și Buzeu
Curtea din Iași va coprinde județele: Iași, Botosani, Dorohoiu, Suceava, Nemtu, Roman, Cahulu, Vasluiu și Falciu
Curtea din Craiova, va coprinde județele: Dolju, Mehedinti, Gorju, Valcea și Romanati
Curtea din Focsani, va coprinde județele: Covurluiu, Putna, Tecuciu, Ismail cu Bolgradu, Brăila, Ramnicu-Sarat, Bacau și Tutova.
Curțile de apelu, voru judeca apelurile în materii civile, comerciali și corectionali conformu legiloru în fiinta.
Fie-care curte se va împărți în mai multe secțiuni, compusa fie-care de câte cinci membri între cari și președintele. Curtea din Bucnresci va coprinde trei secțiuni. Cea din Craiova, cea din Iași și cea din Focsani, va avea fie-care câte doue secțiuni.
Fie-care secțiune a curtiloru de apelu se compune: De atati presedinti câte secțiuni sînt. Unulu dintre presedinti se va numi prim-președinte. De unu procuroru generalu cu atâția procurori de secțiuni câte sînt secțiunile. De câte patru membri și unu supleantu. De câte un grefier pentu fie-care secțiune cu mai multe ajutoare.
Numai primul-președinte va primi apelurile și le va împărți între secțiuni după rendulu intrariloru.
Otaririle curții, nu se potu da de catu cu o majoritate de trei celu putinu a membriloru sei.
Supleanții candu nu voru avea o alta însărcinare a curtei, voru asista la tote procesele și voru avea votu numai consultativu. În otarirea curtei se va menționa presinta supleantului sau causa lipsei lui.
Rudele sau afinii pînă la alu patrulea gradu inclusivu, nu potu fi membri la aceeași curte.
Trei din membri curtei voru forma camera de punere în acusatiune în materii criminali, conformu reguliloru prescrise de procedura criminală. Alți trei membri ai curții voru forma curtea cu jurați pentru judecarea cestiuneloru criminali.
Candu primul-președinte lipsesce va fi inlocuitu de celu mai vechiu numitu dintre preseditii de secțiuni. Președinții secțiuniloru lipsindu voru fi înlocuiți de celu mai vechiu numitu dintre membri secțiunei.
Președintele curții de apelu sau locotiitorulu seu va insemna pe membrii ce au sa formede camera de punere în acusatiune sau curtea cu jurați. Elu va lua mesuri ca sa nu se intrerupa lucrările ordinari ale curții apelative din causa lipsei de membri; și judecătorii ce au să se pronunțe asupra punerii în acusatiune criminală, 'și voru putea face acesta lucrare fără ca să fie împiedicați pentru acesta de a lua parte la ședințele curții de apelu.
Pe fie-care anu îndată după terminarea vacanteloru mari, acolo unde sînt, mai multu de doue secțiuni, primul-pressedinte sau loco-tiitorulu seu, în ședința publică, fața cu ministerulu publicu și cu membri curții, va trage la sorți pe membri ce au sa compună în timpulu anului secțiunile curtei. Președinții voru alterna între dinsii, asa în catu fie care să nu remana, doui ani d'arendulu în aceeași secțiune. La curțile unde sînt numai doue sectuni, alternarea se va face pe fie-care anu între membri curții de către primul-președinte asa în catu același membru sa nu servesca doui ani d'arendulu în aceeași secțiune.
Diferitele secțiuni ale unei curți constitue o singura curte și decisiunile unei secțiuni ce se voru casa, se voru tramite la o alta curte conformu legii curții de casatiune.
Candu primul-președinte a luatu de la o secțiune unulu sau mai mulți judecători spre a forma camera de punere în acusatiune sau curtea cu jurați, elu va completa pe fie-care di o secțiune cu membrii luati din cea-l-alta, asa în catu în fie-care secțiune sa remana celu putinu numerulu prescrisu spre a pronunța o hotărîre.
Candu unu membru judecatoru de lîngă curtea cu jurați va lipsi, primul-președinte al curții de apelu ilu va înlocui provisoru cu unu altu membru alu curții de apelu trasu la sorți.
Membrii judecători cari conformu art. 256 din procedura Codului Penalu, formează curtea juratiloru pentru timpulu vacantieloru, voru fi competinti a judeca singuri în acestu timpul și apelurile causeloru corecționale.
Grefa curții cu jurați se va tine de grefierulu curtei de apelu sau de unu adjutoru alu seu. Serviciului portareiloru se va face pe lîngă curtea cu jurați de portăreii curții de apelu. Se va alătură pe lîngă aceeași curte cu jurați un numeru otaritu de aprodi pentru serviciului curții și mai alesu pentru chemarea juratiloru.
Circonscriptiunea fie-carii curții cu jurați va fi aceeași ca a curții de apelu respectiva.
Fie-care curte își va face unu regulamentu prin care se va regula mai pe largu ordinea serviciului seu, dilele candu curtea va judeca apelurile sentinteloru corectionali, serviciului camerei de acusatiune și alu curții cu jurați etc. Acestu regulamentu, delireratu de curte se va supune la aprobarea Ministrului Justiției care va face ca regulamentele tuturoruu curtiloru să fie pe catu se poate mai uniforme.
Fie-care din secțiunile curții de casatiune va putea lucra și cu sese membri presinti, majoritatea, spre a se pronuncia hotărîrea remaindu totu de cinci membrii.
Ministeriulu publicu se compune de procurorulu generalu și cei-l-alți procurori de secțiuni, a sedati pe lîngă curțile de apelu, din procurorii tribuna leloru și secțiuneloru loru.
Ministeriulu justiției este capulu miniteriului publicu.
Procurorulu generalu de curte este capulu tuturoru procuroriloru și substitutiloru din ocolulu curții, precum și a celoru-l-alți agenți judecatoresci, și are dreptulu de controlu și de privighere asupra implinirii datoriei loru.
Procurorulu generalu alu curții de casatiune, are dreptulu, conform legii acestei curți, de a ataca actele celoru-l-alți procurori sau actele judecato resci contrarii legiloru.
Dreptulu de discipliua asupra tuturoru membriloru Ministerului publicu, se va esercita de Mi nisterulu Justiției, după propria sa inițiativa, sau după provocarea procurorului generalu sau a procuroriloru de tribunale.
Procurorii generali au același rangu ca și președinții de curți, și procurorii de tribunale ca și președinții de tribunale. Procurorii însă sînt datori a da celu d'anteiu esemplu de respectu către presedinti și către cei-l-alți magistrați însărcinați cu aplicarea legiloru.
Candu procurorulu lipsesce se va înlocui cu substitutulu seu.
Procurorulu generalu de la curți poate asista la ori-care din secțiuni va voi, și lua conclusiuni.
Procurorii de tribunale vor raporta, la casu de trebuinta, procurorului generalu respectivu despre pedecile ce incerea mersulu lucrariloru justiției din județu, precumu și despre observațiunile ce au de facutu asupra implinirii datorieloru agentiloru judecatoresci și asupra aplicării legiloru. Procurorulu generalu va putea merge însuși spre a cerceta starea lucruriloru și va esercita dreptulu seu de disciplina prin președintele curții sau prin Ministeriulu Justiției.
Procurorii de tribunale voru avea asemenea de aproape privighere asupra judecatoriloru de plasi, și voru raporta procurorului generalu, la casu de trebuinta.
Substitutulu sau procuroru de secțiuni lucreda sub direcțiunea procuroriloru sau primiloru procurori. Candu asupra unei cause substitutulu voesce a lua o conclusiune ce se desaproba de procuroru, acesta este în dreptu a opri pe substitutu și a lua însuși conclusiuni.