LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească

Ministeriulu publicu se compune de procurorulu generalu și cei-l-alți procurori de secțiuni, a sedati pe lîngă curțile de apelu, din procurorii tribuna leloru și secțiuneloru loru.

Ministeriulu justiției este capulu miniteriului publicu.

Procurorulu generalu de curte este capulu tuturoru procuroriloru și substitutiloru din ocolulu curții, precum și a celoru-l-alți agenți judecatoresci, și are dreptulu de controlu și de privighere asupra implinirii datoriei loru.

Procurorulu generalu alu curții de casatiune, are dreptulu, conform legii acestei curți, de a ataca actele celoru-l-alți procurori sau actele judecato resci contrarii legiloru.

Dreptulu de discipliua asupra tuturoru membriloru Ministerului publicu, se va esercita de Mi nisterulu Justiției, după propria sa inițiativa, sau după provocarea procurorului generalu sau a procuroriloru de tribunale.

Procurorii generali au același rangu ca și președinții de curți, și procurorii de tribunale ca și președinții de tribunale. Procurorii însă sînt datori a da celu d'anteiu esemplu de respectu către presedinti și către cei-l-alți magistrați însărcinați cu aplicarea legiloru.

Candu procurorulu lipsesce se va înlocui cu substitutulu seu.

Procurorulu generalu de la curți poate asista la ori-care din secțiuni va voi, și lua conclusiuni.

Procurorii de tribunale vor raporta, la casu de trebuinta, procurorului generalu respectivu despre pedecile ce incerea mersulu lucrariloru justiției din județu, precumu și despre observațiunile ce au de facutu asupra implinirii datorieloru agentiloru judecatoresci și asupra aplicării legiloru. Procurorulu generalu va putea merge însuși spre a cerceta starea lucruriloru și va esercita dreptulu seu de disciplina prin președintele curții sau prin Ministeriulu Justiției.

Procurorii de tribunale voru avea asemenea de aproape privighere asupra judecatoriloru de plasi, și voru raporta procurorului generalu, la casu de trebuinta.

Substitutulu sau procuroru de secțiuni lucreda sub direcțiunea procuroriloru sau primiloru procurori. Candu asupra unei cause substitutulu voesce a lua o conclusiune ce se desaproba de procuroru, acesta este în dreptu a opri pe substitutu și a lua însuși conclusiuni.

Pe lîngă fie-care judecătorie de județe se va afla câte unu grefieru. Fie-care grefieru va avea unulu sau mai multe ajutoare. La curți va fi câte unu grefieru pentru fie-care secțiune cu mai multe ajutoare.

În județele unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, va fi unu grefieru pentru fie care secțiune cu unulu sau mai multe ajutoare, după trebuinta.

Pe lîngă fie-care tribunalu și fie-care secțiune de curte sau de tribunalu se va afla câte unu registratoru arhivaru și unu numeru hotaritu de copisti.

Se institue pe lîngă fie-care curte sau tribunalu de județu agenții judecatoresci numiți portarei. Numerulu acestoru portarei, pe lîngă fie-care curte sau tribunalu se va hotărî după trebuințele fie-carii localități. Ei se numescu prin Decretu Domnescu, după recomandarea Ministerului Justiției. Unulu din portăreii fie-cărui tribunalu și fie-carii curți se va numi capulu portareiloru acelui tribunalu sau curte.

Portăreii se voru numi dintre persoanele cunoscute prin bunele purtări și cu ore care invetatura, preferîndu-se aceia cari voru fi avutu serviciuri în justiție.

Se mai adaoga, pe lîngă fie-care curte și judecătorie de județe unu numeru de aprodi și omeni de serviciu cari se voru insemna prin budgetulu anualu.

Grefierii și portăreii sînt supuși a da cauțiune și a depune juramentu înaintea președintelui.

Grefierulu, sau în lipsa ajutorulu seu, va asista la tote ședințele și va lua note, va redacta procesele verbale, și va contra-semna tote actele încheiate de curte sau de tribunalu. Ori ce actu esitu de la o curte sau tribunalu și necontra-semnătu de grefieru sau de ajutorulu seu se va socoti ca nulu. Grefierulu este capulu cancelariei sale, și are dreptulu de controlu și privighere asupra impiegatiloru grefei. Elu va păstra tote actele, procesele verbale, registrele și colectunile de legi. Va păstra asemenea, sub a sa răspundere, tote actele și documentele câte i se voru incredinta de portarei sau de particolari.

Grefa va fi deschisă în tote dilele afară de duminici, serbatori și vacantii, celu putinu septe ore pe di.

Portăreii asedati pe lîngă curți și tribunale voru face tote actele câte se impunu de legi, agentiloru, judecatoresci. Voru face somatiunile, comandamentele și urmăririle, voru esecuta mandatele de arestare, de depunere sau de aducere. Voru îndeplini protestirile de polițe, de bileturi la ordine. Voru esecuta sentințele, decisiunile și alte titluri esecutorii. Ei voru putea fi însărcinați de președinte și cu chemarea partiloru în judecata, cu aignificarea otaririloru și cu comunicarea acteloru între părți.

Portăreii sînt puși sub ordinile și privigherea președintelui de tribunalu sau curte.

Capulu portareiloru de curți ca capu alu portareiloru din ocolulu curții are dreptulu de controlu și disciplina asupra loru.

Portăreii nu sînt retribuiți, ei voru priimi de la părți pentru actele de procedura și de esecutare ce făcut o tasca otarita care se va ficsa prin unu regulamentu sprecialu de administrațiune publică. Aceste tacse și cheltuieli de judecati se voru plati cu privilegiu.

Portăreii de tribunale voru opera numai în ocolulu județului loru, portăreii de curți voru opera în totu ocolulu curții. Cu tote acestea la casu de trebuinta sau candu este lipsa de portarei într'unu județu, capulu portareiloru curții respective poate insarcina pe unu portarelu de județu ca sa operede și în alte puncturi ale ocolului curții.

Portăreii făcut actele de procedura ori de esecutare sau după misiunea directa ce au primitu de la părți sau după însărcinarea specială ce li se da de președinte. Ei se voru confoma în lucrarea loru cu regulile prescrise de procedurile speciale.

Candu unu portarelu de la curte este insarcinatu cu unu actu de procedura, de urmărire sau de esecutare în ocolulu curții, elu va face acesta sau transportandu-se însuși la fața locului sau insarcinandu cu acesta lucrare pe unu portarelu alu tribunalului respectivu.

Portăreii sînt respundetori de actele și documentele ce li se voru incredinta de părți și pentru care ei voru da chitanța, la inapoerea loru ei voru lua chitanțe de priimire.

Portăreii voru avea o camera deosebită unde voru lucra actele loru și voru conserva hartiele ce li se incredinteza.

Unu regulamentu specialu va regula mai pe largu atribuțiunile și modulu implinirei datorieloru.

Președinții, membrii și supleanții curtiloru de apelu și ai tribunaleloru județene voru putea deveni inamovibili, tote curțile sau tribunalele de o dată sau una, sau mai multe curți, unulu sau mai multe tribunale prin legiuiri speciale.

Judecătorii inamovibili nu voru putea inceta din funcțiunile loru de catu prin demisiune, sau în urmarea unei decisiuni de destituire, date în casurile prevedute de legi, sau candu a perdutu calitățile cerute prin art. 1 și 2 alu legii pentru admisibilitatea și înaintarea în funcțiuni judecatoresci.

Judecătorii inamovibili nu se potu stramuta de la unu locu la altulu, nici chiar sub cuventu de inaintare, fără a loru voința formalu esprimata. Candu unu judecatoru inamovibilu va ajunge în etate de septe-deci ani împliniți, va putea fi obligatu a'și esercita drepturile la pensiune.

Candu unu judecatoru inamovibilu, de ori ce trepta, va cădea în o bola cronica, incurabila, ori în stare de smintire a mintei va inceta din funcțiune, după ce se va constata starea bolei ori a mintei sale, prin unu actu medicalu provocatu de ministerulu publicu, după ordinile Ministeriului Justiției. Acesta încetare se va declara de curtea de casatiune, secțiunii-unite în ședința secreta, care se va pronunța după o prealabilă cercetare a acteloru medicale și a imprejurariloru, și după ce se va esecuta aperarea.

Președinții, judecătorii, supleanții, procurorii și substitutii curtiloru și tribunaleloru voru fi datori, mai înainte de a intră în funcțiune, a depune și a subscrie în pretoriu și în ședința publică, urmatorulu juramentu: "Juru în numele lui Dumnedeu și declaru pe onorea și consciinta mea." "Credința Domnitorului și constitutiunei terei mele." "De a împlini cu santenie datoriele ce'mi impune funcțiunea mea." "De a aplica legile și de a me conformă legiloru, întru tote, și pentru toți, fără pasiune, fără urna, fără favore, fără consideratiune de persona, fără nici unu interesu directu sau indirectu." "Asa sa'mi ajute Dumnedeu."

Același juramentu se va seversi de grefierii, ajutorii loru și de portarei.

Advocatii, ca unii ce făcut parte din corpulu judiciaru, voru depune juramentulut de credința Domnitorului și legiloru și constitutiunei terei, înaintea curtei de apelu unde ei sînt înscriși, sau înaintea tribunalului, dacă curtea de apelu nu este în acea localitate. Advocatii actuali trecuți în tablou, voru depune juramentu după promulgarea acestei legi; pe viitoru advocatii voru depune juramentulu la inceputulu stagiului loru.

Depunerea juramentului este obligatore pentru toți funcționarii judecatoresci din nou numiți sau inaintati. Actele de autoritate publică făcute de acești funcționari mai înainte de a jura, sînt nule fără prejudiciulu penalitatiloru prescrise de legea penală (art. 163). Cel ce este permutatu într'unu fostu de același gradu, este dispensatu de a mai depune juramentu.