LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească

Causele comerciale se vor judeca de către tribunalele de județe, afară de județele arătate prin art. 18 unde se afla anume o secțiune de tribunal pentru causele comerciale.

Cînd se judeca o causa comercială, se vor alătură pe lîngă judecătorii civili de județu, doui judecători comercianți, cari împreună cu cei civili, vor judeca și vor pronunța sentinta asupra tuturor causelor comerciale din circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de județu.

Pentru orașele, resedinte de județe, care nu au o secțiune de tribunal pentru causele de comerciu, primăria locală va forma și va publică la fie care doui ani, la inteiu August, o lista de comercianții ce pot fi chemați a esercita funcțiunea de judecători comercianți.

În acesta lista se va coprinde numele tuturoru comercianților români, sau naturalisati români, domiciliați în acelu orasu cari făcut comerciu de trei ani cel putinu, cari platescu cea mai mare patenta și care au etate de trei-deci ani împliniți.

Nu pot face parte din acesta lista

Cei în etate de 60 de ani se potu scuti, după cererile loru, d'a face parte din aceata lista.

Primăria va afige și va publică acesta lista în timpul de 15 dile. Cei ce au calitățile cerute, potu forma reclamatiuni, sau în contra inscrierilor celoru fără dreptu, sau pentru înscrierea celoru în dreptu.

Reclamatiunile se voru adresa mai inteiu la primăria, care se va pronunța asupra validitatei cereriloru prin actu scrisu și motivatu.

Partea nemultumita pe hotărîrea primăriei va apela la tribunalul localu, care se va pronunța de urgenta și fără apelu sau recursu.

Lista care coprinde numele definitivu înscrise, se va comunică de către primarul tribunalului localu la 1 Septemvrie.

Numele care în urma acestei epoce și pînă la 15 Septemvrie, se voru adaogi sau se voru esclude, se voru comunică din nuou tribunalului localu.

Ori de câte ori se va presenta o causa comercială, președintele va chema pe rindu, fără a se putea stramuta ordinea inscricriloru, și cu doue dile înaintea infatisarei, pe doue din persoanele înscrise în lista spre a judeca causa.

Acești doui judecători comercianți voru lua parte împreună cu judecătorii tribunalului la esaminarea causei. Sentinta se va da după majoritatea voturiloru.

Judecătorii comercianți, mai înainte d'a intră în lucrare vor depune juramentulu cerutu pentru judecători. Funcțiunea lor este gratuita și onorifica.

Pentru orașele unde tribunalulu județului este impartitu în mai multe secțiuni, dintre care una judeca casurile comerciale, cei doui judecători comercianți împreună cu un suplininte, cari se alătură pe lîngă judecătoria în tote casurile comerciale, vor fi permanenți în timpul de doui ani, și funcțiunea loru va fi retribuită. Asemenea voru fi permanenți și retribuiți suplinintele și cei doui judecători comercianți pe lîngă tribunalulu din Brăila.

Aceștia se voru alege de către comercianții domiciliați în acelu orasu care platescu patenta de clasa I și II și care reunescu și cele-l-alte condițiuni prescrise de art. 34, 35 și 36. Listele alegetoriloru se voru compune conformu celoru prescrise la art. 33, 37, 38 și 39.

Pentru acele orașe, primăria va convoca în pretoriulu seu în dioa de 15 Septemvrie pe toți comercianții alegetori cuprinși în lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianți permanenți.

Alegatorii presinti sub direcțiunea primarului și a doui secretari aleși dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la alegerea a doui judecători și a unui supleantu. Voru fi aleși, acei cari voru uni majoritatea absolută a voturiloru. Cei ce nu voru capeta acesta majoritate se voru alege la al douilea scrutin prin majoritate relativă.

Voru fi eligibili acei cari unescu condițiunile necesare spre a fi alegetori.

Cei doui judecători aleși voru avea atribuțiunile prescrise la art. 43. Supleantul va înlocui pe judecătorului comercialu ce va lipsi și va fi insarcinatu și cu alte lucrări relative la cause comerciale.

Cei aleși se voru face cunoscuți de către primării, Ministrului Jnstitiei care îi va întări prin decretu Domnescu. Ei voru intră în funcțiune îndată ce au depusu juramentulu prescrisu judecatoriloru. Ei potu fi iarăși aleși după ce voru trece doui ani de la espirarea functiunei loru.

Se mentinu cele patru curți de apelu asedate în Bucuresci, Iași, Craiova și Focsani.

Circonscriptiunea teritorială a fie-carei din aceste curți va fi acesta

Curțile de apelu, voru judeca apelurile în materii civile, comerciali și corectionali conformu legiloru în fiinta.

Fie-care curte se va împărți în mai multe secțiuni, compusa fie-care de câte cinci membri între cari și președintele. Curtea din Bucnresci va coprinde trei secțiuni. Cea din Craiova, cea din Iași și cea din Focsani, va avea fie-care câte doue secțiuni.

Fie-care secțiune a curtiloru de apelu se compune: De atati presedinti câte secțiuni sînt. Unulu dintre presedinti se va numi prim-președinte. De unu procuroru generalu cu atâția procurori de secțiuni câte sînt secțiunile. De câte patru membri și unu supleantu. De câte un grefier pentu fie-care secțiune cu mai multe ajutoare.

Numai primul-președinte va primi apelurile și le va împărți între secțiuni după rendulu intrariloru.

Otaririle curții, nu se potu da de catu cu o majoritate de trei celu putinu a membriloru sei.

Supleanții candu nu voru avea o alta însărcinare a curtei, voru asista la tote procesele și voru avea votu numai consultativu. În otarirea curtei se va menționa presinta supleantului sau causa lipsei lui.

Rudele sau afinii pînă la alu patrulea gradu inclusivu, nu potu fi membri la aceeași curte.

Trei din membri curtei voru forma camera de punere în acusatiune în materii criminali, conformu reguliloru prescrise de procedura criminală. Alți trei membri ai curții voru forma curtea cu jurați pentru judecarea cestiuneloru criminali.

Candu primul-președinte lipsesce va fi inlocuitu de celu mai vechiu numitu dintre preseditii de secțiuni. Președinții secțiuniloru lipsindu voru fi înlocuiți de celu mai vechiu numitu dintre membri secțiunei.

Președintele curții de apelu sau locotiitorulu seu va insemna pe membrii ce au sa formede camera de punere în acusatiune sau curtea cu jurați. Elu va lua mesuri ca sa nu se intrerupa lucrările ordinari ale curții apelative din causa lipsei de membri; și judecătorii ce au să se pronunțe asupra punerii în acusatiune criminală, 'și voru putea face acesta lucrare fără ca să fie împiedicați pentru acesta de a lua parte la ședințele curții de apelu.

Pe fie-care anu îndată după terminarea vacanteloru mari, acolo unde sînt, mai multu de doue secțiuni, primul-pressedinte sau loco-tiitorulu seu, în ședința publică, fața cu ministerulu publicu și cu membri curții, va trage la sorți pe membri ce au sa compună în timpulu anului secțiunile curtei. Președinții voru alterna între dinsii, asa în catu fie care să nu remana, doui ani d'arendulu în aceeași secțiune. La curțile unde sînt numai doue sectuni, alternarea se va face pe fie-care anu între membri curții de către primul-președinte asa în catu același membru sa nu servesca doui ani d'arendulu în aceeași secțiune.

Diferitele secțiuni ale unei curți constitue o singura curte și decisiunile unei secțiuni ce se voru casa, se voru tramite la o alta curte conformu legii curții de casatiune.

Candu primul-președinte a luatu de la o secțiune unulu sau mai mulți judecători spre a forma camera de punere în acusatiune sau curtea cu jurați, elu va completa pe fie-care di o secțiune cu membrii luati din cea-l-alta, asa în catu în fie-care secțiune sa remana celu putinu numerulu prescrisu spre a pronunța o hotărîre.

Candu unu membru judecatoru de lîngă curtea cu jurați va lipsi, primul-președinte al curții de apelu ilu va înlocui provisoru cu unu altu membru alu curții de apelu trasu la sorți.

Membrii judecători cari conformu art. 256 din procedura Codului Penalu, formează curtea juratiloru pentru timpulu vacantieloru, voru fi competinti a judeca singuri în acestu timpul și apelurile causeloru corecționale.

Grefa curții cu jurați se va tine de grefierulu curtei de apelu sau de unu adjutoru alu seu. Serviciului portareiloru se va face pe lîngă curtea cu jurați de portăreii curții de apelu. Se va alătură pe lîngă aceeași curte cu jurați un numeru otaritu de aprodi pentru serviciului curții și mai alesu pentru chemarea juratiloru.

Circonscriptiunea fie-carii curții cu jurați va fi aceeași ca a curții de apelu respectiva.

Fie-care curte își va face unu regulamentu prin care se va regula mai pe largu ordinea serviciului seu, dilele candu curtea va judeca apelurile sentinteloru corectionali, serviciului camerei de acusatiune și alu curții cu jurați etc. Acestu regulamentu, delireratu de curte se va supune la aprobarea Ministrului Justiției care va face ca regulamentele tuturoruu curtiloru să fie pe catu se poate mai uniforme.