LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească

Ministrulu Justiției are dreptulu de priveghere și disciplina asupra tutuloru tribunaleloru și curtiloru.

Fie-care curte are dreptulu de priveghere și disciplina asupra tribunaleloru din ocolul seu.

Fie-care tribunalu și curte are dreptulu de disciplina asupra membriloru ce le compune.

Membrii ministerului publicu sînt su puși sub directa privighere și disciplina a Ministrului Justiției.

Pedepsele simple disciplinarii sînt: prevenirea, censura, mustrarea, suspendarea provisorie, destitutiunea.

Prevenirea este o incunosciintare facuta verbalu sau prin scrisore formala, ori secreta unui functionaru sau corpu judecatorescu spre a'lu descepta asupra negligentei sau acteloru care'i compromitu demnitatea. Censura este o declarare de reprobare adresată inscrisu unui judecatoru sau corpu judecatorescu. Mustrarea pe lîngă reprobarea ce coprinde, atrage cu sine perderea onorarului pe o luna. Suspendarca provisorie atrage cu sine perderea onorarului pe catu timpul tine. Timpulu suspendării va tine de la cinci-spre-dece dile pînă la doue luni.

Candu unu judecatoru se va abate de la împlinirea datoriiloru sale, sau va compromite demnitatea caracterului seu, președintele tribunalului respectivu sau președintele curții respective, ilu poate preveni formalu, mai 'nainte de a i se aplică pedepsa disciplinară. Acesta prevenire se poate face, sau directu de către președinte, sau după inițiativa luată de ministerulu publicu, sau de Ministerulu Justiției.

Dacă abaterea se va continua, chestiunea se va pune înaintea tribunalului sau curții respective, care va judeca în camera de consiliu, cu votu secretu și fără presinta inculpatului, și va pronunța după importanța casului, una din pedepsele disciplinarii susu citate. Otarirea însă se va pronunța numai după ce mai anteiu se va audi judecătorului inculpatu și conclusiunile înscris ale ministerului publicu.

Dacă o hotărîre de disciplina data de unu tribunalu va conține pedepsa de censura, ea se va aplica îndată incunosciintandu-se numai Ministerulu Justiției. Dacă ea va coprinde o penalitate mai însemnată otarirea tribunalului, mai înainte de a veni esecutore se va supune prin procurorulu curții respective la chibsuirea curții. Curtea se va pronunța în termenu de optu dile celu multu, și hotărîrea să se va comunică de procurorulu curții, Ministerului Justiției spre aprobare.

Inculpabilulu va avea tot-d'auna dreptulu de aperare înaintea curtei, sau a Ministerului.

Candu curtea va pronunța asupra unuia, din membrii sei pedepsa de mustrare sau suspendare, acesta pedepsa va deveni esecutorie, numai după ce se va aproba de Ministerulu Justiției, care va asculta pe inculpatu, cînd acesta va cere; suspendarea se va pronunța prin decretu Domnescu.

În casu de suspendare, judecătorului inculpatu va inceta îndată din funcțiunea sa, pînă ce va interveni decretulu Domnescu.

Tote aceste pedepse se potu aplica sau gradualu, sau ori-care dintr'însele și fără prevenire după importanța casului. Procurorii sau Ministerulu Justiției potu provoca aplicarea loru.

Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va putea pronunța, conformu art. 42 din legea sa organică, voru fi: avertismentulu, mustrarea care va trage perderea onorariului de la o luna pînă la doue luni, sau suspendarea provisorie de la o luna pînă la patru luni. În casu de delicte, relative la funcțiune, curtea de casatiune va aplica pedepsele prevedute prin legea penală.

Avertismentulu se va da inscrisu cînd curtea de casatiane, sau dupe inițiativa ministeriului publicu, sau dupe plângerile partiloru, sau de la sine în cursulu unui procesu, descopere neregularități din partea vre unui judecatoru sau corpu judecatorescu. Acestu avertismentu se va putea pronunța și fără înfățișarea partei și dupe o simpla incheere în camera de consiliu a sesiunei care se va afla în esaminarea procesului.

Curtea de casatiune va judeca chestiunile de pedepsele sau de avertismente totu-d'auna de urgenta. Se voru publică în buletinulu seu, tote pedepsele de suspendare sau de destituire, pronunțate de acesta curte.

În tote casurile de susbendare pronunțate de tribunale, curți sau curtea de casatiune, Minieteriulu Justiției va putea chema pe una din persoanele ce va poseda condițiunile de admisibilitate, ca sa inlocuesca pe celu suspendatu pe timpulu catu va tine pedepsa. Timpulu suspendării nu se va tine în sema la socotela aniloru de pensinne.

Ministeriulu Justiției, ca capu supremu alu justiției, va avea o rigurosa privighere asupra implinirei datorieloru judecatoriloru și agentiloru judecatoresci, și va denunta la curtea de casatiune, prin procurorulu generalu pe cei caduti în abateri de disciplina sau în delicte, spre a se judeca și a 'și lua pedepsele prevedute de legi.

Curțile și tribunalele, nu au dreptulu de disciplina, asupra membriloru ministerului publicu. Cu tote acestea, candu președintele curții sau tribunalului, va vedea ca acești membri se abatu de la datoriele loru, sau le neglije și compromitu onorea și demnitatea functiunei loru, va vesti de acesta pe Ministerulu Justiției.

Curțile și tribunalele, voru avea încă prin președinții și procurorii loru dreptulu de privighere asupra grefieriloru și celoru-l-alți agenți judecatoresci, și asupra judecatoriloru de plasi, coprinsi în ocolulu loru, ci voru anunta pe Ministerulu Justiției despre abaterile ce se voru urma.

Pedepsele disciplinarii se voru aplica atitu magistratiloru amovibili, catu și celoru inamovibili.

Destituirea unui magistratu inamovibilu nu se va pronunța de catu prin o sentinta judecatoresca data în formele și în casurile candu legea pronunța pedepsa destituirei.

Curtea de casatiune va esercita aceeași disciplina asupra membriloru sei, și va putea a le aplica pedepsele prescrise prin art. 133.

Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va pronunța sau în contram membriloru sei, sau în contra celoru-l-alți funcționari judecatoresci, se voru esecuta fără alta aprobare a Ministerului Justiției, incunosciintandu-se numai acestui Ministeru, afară de casulu de suspendare sau destituire, care se va esecuta în urma decretului Domnescu.

Pe fie-care anu, în cele d'anteiu cinci-spre-dece dile ale lunei Fevruarie, tote tribunalele și curțile voru trimite Ministerului Justiției unu tablou despre operațiunile loru din anul trecutu. Acestu tablou va coprinde între altele: numerulu causeloru intrate, natura loru, acelea care s'au terminatu prin impacaciune, acelea care s'au terminatu prin judecata, numerulu causeloru ce mai remanu a se judeca. Aceste tablori voru servi Ministeriului spre a forma statistice judecatoresci în tera.

Fie-care tablou va fi insotitu de o espunere a lucrariloru tribunalului sau curtei. În asta espunere va insemna și serviciurile sau lipsele, ce esperienta a doveditu ca se afla în procedura și în legile relative la justiția.

Procurorulu generalu va inainta asemenea Ministeriului unu resumatu de observațiunile sale de peste anu, și o statistica de numerulu causeloru criminale și coreclionale din ocolulu curții.

La fie-care sese luni, fie care procuroru de lîngă tribunalu va trimite procurorului generalu respectivu, unu raportu despre starea și lucrările tribunalului cu observațiunile ce va avea să facă asupra aplicarei legiloru și indeplinirei datorieloru agentiloru judecatoresci. Resumatulu acestoru raporturi se va trimite de procurorulu generalu Ministerului Justiției, împreună cu observațiunile sale.

Membrii de curți de apelu și de tribunale voru putea lipsi pentru cause bine-cuventate cu voia președintelui pînă în dece dile celu multu. Președinții își voru cere congediu de la Ministerulu Justiției. Candu cererea de congediu a judecatoriloru va trece peste dece dile ea se va da de către Ministerulu Justiției, dacă acea cerere va fi însoțită și de declararea președintelui, ca serviciului nu va suferi.

Procurorulu generalu își va cere congediu de la Ministerulu Justiției, procurorii de secțiuni ai curtiloru își voru cere congediu pentru dece dile de la procurorulu generalu; peste dece dile congediu se va da de Ministerulu Justiției, dacă cererea de congediu va fi sprijinita de procurorulu generalu.

Procurorii de județu își voru cere congediu pentru cinci-spre-dece dile de la procurorulu generalu, de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiției. Substitutii de tribunale sau procurorii de secțiuni își voru cere congediulu pentru doue-deci dile de la primulu procuror, ori de la procurorulu lor respectivu, congediulu ce va trece peste doue-deci dile se va acorda de Ministerulu Jnstitiei, după cererea sa sprijinita de procuroru.

Judecătorii de plati își voru cere congediu pînă la cinci-spre-dece dile de la președintele tribunalului respectivu; de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiției.

Grefierii, portăreii, aprodii și cei-lalti impiegati, nu potu lipsi fără voia președintelui respectivu.

Cererea de ori-ce congediu câtă sa fia motivată și legitimata pe o neaperata și în fiinta trebuinta.

Nici unu congediu nu va putea trece peste o luna. Congediele acordate în curgerea unui anu, insumandu-se nu potu trece peste o luna. La casuri estraordinare de neaperata trebuinta Ministerulu va putea acorda congedii și încă pînă la o alta luna, pentru care însă nu se va priimi remunerarea, afară de casulu de bola legitimata.

Procurorii respectivi și președinții de curți și tribunale voru raporta Ministerului Justiției despre tote lipsele cu congediu sau fără congediu.

Cei-ce voru lipsi fără a 'și lua congediu în formele hotărîte, voru perde remunerarea loru pe totu timpulu lipsei. Dacă acesta lipsa va trece peste o luna, se va putea considera ca o demisiune. Procurorulu generalu va putea însă, după dece dile de absenta fără congediu, a prevesti pe cei ce lipsescu, sa vie la postulu loru, și nefiindu următori elu va raporta Ministerului Justiției.

Magistrații inamovibili ai curtiloru de apelu, cari voru lipsi doue luni fără congediu voru inceta din funcțiune ca demisionați, după care însă acesta încetare se va pronunța prin o hotărîre a curtei de casatiune data în secțiuni unite, după ascultarea partei, sau chemarea ei formalu și conclusiunile ministerului publice.

Vacantiile tribunalului și ale curtiloru sînt cele urmatore. Vacanta mare de la 1 Iulie pînă la 15 Augustu. Vacantii mici la Craciunu optu dile, cu începere din ajunu; la Pasci doue săptămâni, a patimiloru și cea luminata. Pe lîngă dumineci și serbatori Naționale, voru mai fi vacantii în cele 12 serbatori dominicale.

În timpulu vacantiiloru mari și mici va fi în permanenta unu membru la tribunale și curți, asistatu de grefieru sau adjutoru, pentru espedierea lucrariloru corente și priimirea, actiuniloru și apeluriloru.

Curțile și juratii nu au vacantii mari ci numai vacantii mici și duminicile și serbatorile.

Judecătorii instructori și procurorii nu au vacanti, și se voru ocupa cu regularea causeloru criminale sau corecționale.

În ori-ce casu însă de congediu, basatu pe o neaperata trebuinta, în curgerea anului, catu și în timpulu vacantiiloru, judecătorului instructoru se va putea înlocui cu unu altu judecatoru, prin Ministerulu Justiției.

Tote legile, decretele și regulamentele anteriore atingatore de materiile cuprinse în acesta lege, sînt și remanu abrogate; iar dispositiunile legei curtei de casatiune cari nu s'au modificatu, prin legea de fața sînt și remanu în vigore.

Curțile criminale, ce se afla în fiinta, voru inceta de a fonctiona de odată cu promulgarea legii de fața.

Tribunalele politienesci acolo unde sînt se voru desfiinta, de odată cu înlocuirea loru prin judecătorii de ocole sau plasi.

Tribunalele cu atributiuni de juridictiuni graciose, ce esista astadi în Bucuresci și Iași sub numele de tribunale secția III, se voru desfiinta de odată cu punerea în lucrare acestei legi și a procedurei civile.

Tribunalele de plasi sau ocole se vor înființa la votarea budgetului anului 1866.

Infracțiunile comise în România de peste Milcovu, sub imperiulu legei penale vechi și care după legea penală din România de dincoce de Milcovu, sînt de natura delicteloru, se voru judeca de instanțele civile, remaindu a se judeca de jurați numai crimele. STATULUI JUSTIȚIEI