LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească

Funcționarii judecatoresci se numescu sau se intarescu de Domnu.

Justiția se va da

Hotărîrile judecatoriloru de plasi, voru purta numele de "cărți de judecată;" ale tribunaleloru de județe, de sentințe; ale curtiloru se voru numi decisiuni.

În fie-care plasa, plaiu sau ocolu se va institui unu singuru judecatoru sau județu de plasa cu unu adjutoru.

Orașele principale se voru împărți după numerulu populatiunei și trebuințele locale, în unulu sau mai multe ocole, avendu fie-care ocolu câte unu judecatoru.

Circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de plasa, pentru comunele rurale este aceeași cu a sub-prefectureloru, iar acea a judecatorieloru de orașe va fi după determinarea ocoleloru ce se va face conformu art. 6.

Residenta judecatoriloru de plasa, din comunele rurale, va fi asedata în comuna nnde se afla sub-prefectura.

Judecătorii de plasi sau ocole, au misiune de a împacă pe părți, și de a judeca, în prima sau ultima instanța, tote causele câte li se atribuescu, prin procedura civilă.

Se va numi judecatoru de plasa, acela care se va distinge prin bunele sale purtări, va avea ore care cunoscinta de legi și etatea de 25 ani, celu putinu. Dacă unulu din pensionării Statului se va numi judecatoru de plasa sau de ocolu, ori adjutoru, elu va priimi, pe lîngă pensiune și jumetate retribuțiunea de judecatoru de plasa.

Judecatoriele de plasi sau ocole se voru împărți în trei clase. Clasa anteiu va fi pentru orașele Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Focsani, Botosani, Giurgru, Ismailu, Ploesci, Barlad, Turnu-Severin. Clasa a doua va fi pentru cele-l-alte residente de județe

Tratamentele judecatoriloru din fiecare aceste clase se voru regula dupe cum se prevede în alaturatulu tablou.

În casu de bola, sau ori-ce alta lipsa a judecătorului, funcțiunile lui se voru putea îndeplini de adjutorulu seu.

Adjutorulu poate fi trimisu de judecatoru în cercetări la fața loculul ori de câte ori elu va găsi de cuviință.

Adjutorulu, nefiindu trimisu în cercetări va asista la tote audientele, pentru lucrările de cancelaria.

Tribunalele de județe se voru compune în tota România de câte unu președinte, duoi membri, unu supleantu, unu procurore și unu substitutu. Unulu din membri este numitu judecatoru de instrucțiune.

Circonscriptiunea teritorială a judecatoriloru de județe va fi acea ca și a prefecturei județului, afară de tribunalulu județului Ismailu care va coprinde și circonscriptiunea prefecturei de Bolgrad.

Tribunalele din Bucuresci, Iași, Craiova, Galați și Ploesci se voru compune de mai multe secțiuni și anume: Celu din Bucuresci, din cinci secțiuni din cari: una corecțională, trei civile și una comercială. Celu din Iași, din patru secțiuni din cari, trei civile și una corecțională. Una din secțiunile civile din Bucuresci și Iași va fi însărcinată cu transcripțiuni, legalisatiuni, inscriptiuni, vinderi silite și alte acte de procedura gratiosa. Celu din Craiova, de trei secțiuni, din care: doue cu atributiuni civile și corecționale și alta comercială. Celu din Galați, de doue secțiuni, din cari una civilă și corecțională și alta comercială. Celu din Ploesci din două secțiuni, între cari se voru împărți tote lucrările.

Fie-care din aceste tribunale se va compune: de atati presedinti, catu sînt secțiunile. Unulu dintre acești presedinti se va numi prim-președinte. De câte doui judecători și unu supleantu pentru fie-care secțiune. De unu prim-procuroru cu atâția procurori de secțiuni câte sînt secțiunile.

Tote cererile civile, din nuou intentate se voru adresa către primulu-președinte, carc le va împărți după rindulu intrarei între acțiunile civile, dacă asemenea secțiuni esista, sau dacă tote naturele de causa se judeca de tote secțiunile. Cele-l-alte cereri se voru adresa la președinții respectivi ai secțiuniloru.

Pe fie care anu, acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, primul-președinte îndată după terminarea vacantieloru mari, va împărți prin tragerea la sorți pe membrii tribunalului între diferitele secțiuni asa în catu unu membru sa nu servesca doui ani d'a rindulu, la aceeași secțiune.

Unu tribunalu sau o secțiune va putea judeca și da sentinta sa și cu doi membrii.

În casu de lipsa a unui judecatoru, supleantulu îi va tine loculu, în casu de lipsa a președintelui îi va tine loculu celu mai vechiu numitu judecatoru la acelu tribunalu, care nu va fi și instructoru.

Rudele pînă la veru primaru inclusivu, și afinii (cuscrii) pînă la același gradu inclusivu, nu potu fi numiți membri ori supleanți la același tribunalu.

Supleantulu candu nu se afla insarcinatu cu o misiune afară din tribunalu, va asista la ședințele tribunalului avendu votu numai consultativu. În sentinta ce se va da, se va menționa presenta acestuia, sau causa lipsei lui.

Acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, primulu-președinte va împlini lipsele de judecători aflați în ori-care secțiune cu judecători sau supleanți trași la sorți în publicu, dintre membrii sau supleanții presinti din alte secțiuni.

Primulu procuroru va putea asista la audientele ori-carii secțiuni și va lua conclusiuni.

Judecatoriele de județe se voru împărți în doue clase: Cea d'anteiu va fi pentru orașele: Bucuresci, Craiova, Iași, Galați, Brăila, Ismailu, Giurgiu, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani și Turnu-Severin. Cea de a doua pentru cele-l-alte capitale de județe.

Tratamentele judecatoriloru din fie-care aceste clase sînt regulate conformu cu alaturatulu tablou.

Fie-care judecatoriu de județe își va face unu regulamentu specialu spre a regula mai cu amaruntu ordinea și modulu serviciului seu. Acestu regulamentu deliberatu și de curtea respectiva și aprobată de Ministerulu Justiției se va tipari și se va urma întocmai. Aceste regulamente voru fi, pe catu se poate, mai uniforme pentru tote judecatoriele.

Causele comerciale se vor judeca de către tribunalele de județe, afară de județele arătate prin art. 18 unde se afla anume o secțiune de tribunal pentru causele comerciale.

Cînd se judeca o causa comercială, se vor alătură pe lîngă judecătorii civili de județu, doui judecători comercianți, cari împreună cu cei civili, vor judeca și vor pronunța sentinta asupra tuturor causelor comerciale din circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de județu.

Pentru orașele, resedinte de județe, care nu au o secțiune de tribunal pentru causele de comerciu, primăria locală va forma și va publică la fie care doui ani, la inteiu August, o lista de comercianții ce pot fi chemați a esercita funcțiunea de judecători comercianți.

În acesta lista se va coprinde numele tuturoru comercianților români, sau naturalisati români, domiciliați în acelu orasu cari făcut comerciu de trei ani cel putinu, cari platescu cea mai mare patenta și care au etate de trei-deci ani împliniți.

Nu pot face parte din acesta lista

Cei în etate de 60 de ani se potu scuti, după cererile loru, d'a face parte din aceata lista.

Primăria va afige și va publică acesta lista în timpul de 15 dile. Cei ce au calitățile cerute, potu forma reclamatiuni, sau în contra inscrierilor celoru fără dreptu, sau pentru înscrierea celoru în dreptu.

Reclamatiunile se voru adresa mai inteiu la primăria, care se va pronunța asupra validitatei cereriloru prin actu scrisu și motivatu.

Partea nemultumita pe hotărîrea primăriei va apela la tribunalul localu, care se va pronunța de urgenta și fără apelu sau recursu.

Lista care coprinde numele definitivu înscrise, se va comunică de către primarul tribunalului localu la 1 Septemvrie.

Numele care în urma acestei epoce și pînă la 15 Septemvrie, se voru adaogi sau se voru esclude, se voru comunică din nuou tribunalului localu.

Ori de câte ori se va presenta o causa comercială, președintele va chema pe rindu, fără a se putea stramuta ordinea inscricriloru, și cu doue dile înaintea infatisarei, pe doue din persoanele înscrise în lista spre a judeca causa.

Acești doui judecători comercianți voru lua parte împreună cu judecătorii tribunalului la esaminarea causei. Sentinta se va da după majoritatea voturiloru.

Judecătorii comercianți, mai înainte d'a intră în lucrare vor depune juramentulu cerutu pentru judecători. Funcțiunea lor este gratuita și onorifica.

Pentru orașele unde tribunalulu județului este impartitu în mai multe secțiuni, dintre care una judeca casurile comerciale, cei doui judecători comercianți împreună cu un suplininte, cari se alătură pe lîngă judecătoria în tote casurile comerciale, vor fi permanenți în timpul de doui ani, și funcțiunea loru va fi retribuită. Asemenea voru fi permanenți și retribuiți suplinintele și cei doui judecători comercianți pe lîngă tribunalulu din Brăila.

Aceștia se voru alege de către comercianții domiciliați în acelu orasu care platescu patenta de clasa I și II și care reunescu și cele-l-alte condițiuni prescrise de art. 34, 35 și 36. Listele alegetoriloru se voru compune conformu celoru prescrise la art. 33, 37, 38 și 39.

Pentru acele orașe, primăria va convoca în pretoriulu seu în dioa de 15 Septemvrie pe toți comercianții alegetori cuprinși în lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianți permanenți.

Alegatorii presinti sub direcțiunea primarului și a doui secretari aleși dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la alegerea a doui judecători și a unui supleantu. Voru fi aleși, acei cari voru uni majoritatea absolută a voturiloru. Cei ce nu voru capeta acesta majoritate se voru alege la al douilea scrutin prin majoritate relativă.

Voru fi eligibili acei cari unescu condițiunile necesare spre a fi alegetori.

Cei doui judecători aleși voru avea atribuțiunile prescrise la art. 43. Supleantul va înlocui pe judecătorului comercialu ce va lipsi și va fi insarcinatu și cu alte lucrări relative la cause comerciale.

Cei aleși se voru face cunoscuți de către primării, Ministrului Jnstitiei care îi va întări prin decretu Domnescu. Ei voru intră în funcțiune îndată ce au depusu juramentulu prescrisu judecatoriloru. Ei potu fi iarăși aleși după ce voru trece doui ani de la espirarea functiunei loru.