LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizata*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat (actualizata pînă la data de 26 octombrie 1993*)

Creditorul care își valorifica drepturile împotriva mai multor debitori trebuie să se conformeze legii aplicabile în raporturile sale cu fiecare dintre ei.

Dreptul unui debitor de a exercita regresul împotriva unui codebitor exista numai dacă legile aplicabile ambelor datorii îl admit. Condițiile de exercitare a regresului sînt determinate de legea aplicabila datoriei pe care codebitorul o are față de creditorul urmaritor. Raporturile dintre creditorul care a fost dezinteresat și debitorul platitor sînt supuse legii aplicabile datoriei acestuia din urma. Dreptul unei institutii publice de a exercita regresul este stabilit de legea sa organica. Admisibilitatea și exercitiul regresului sînt cirmuite de dispozitiile alin. 2 și 3 din prezentul articol.

Moneda de plată este definita de legea statului care a emis-o. Efectele pe care moneda le exercita asupra intinderii unei datorii sînt determinate de legea aplicabila datoriei. Legea statului în care trebuie efectuata plata determina în ce anume moneda urmeaza ca ea să fie facuta, afara numai dacă, în raporturile de drept international privat nascute din contract, părțile au convenit o alta moneda de plată.

Persoana care, potrivit legii sale naționale, este lipsita de capacitatea de a se angaja prin cambie, bilet de ordin sau cec, se obliga totusi valabil printr-un asemenea titlu, dacă semnatura a fost data într-un stat a cărui lege îl considera capabil pe subscriitor.

Angajamentul asumat în materie de cambie, bilet de ordine sau cec este supus condițiilor de forma ale legii statului unde angajamentul a fost subscris. În materie de cec, indeplinirea condițiilor de forma prevăzute de legea locului platii este suficienta. Dacă angajamentul este nevalabil, potrivit legii aratate în alineatul precedent, dar se conformeaza legii statului unde are loc subscrierea unui angajament ulterior, neregularitatea de forma a primului angajament nu infirma validitatea celui ulterior.

Termenele stabilite pentru exercitarea actiunii de regres sînt determinate, față de orice semnatar, de legea locului unde titlul a luat nastere.

Forma și termenele de protest, cit și condițiile de forma ale unor acte necesare pentru exercitarea sau conservarea drepturilor în materie de cambie, bilet la ordin sau cec sînt stabilite de legea statului unde trebuie întocmit protestul sau un alt act necesar.

Efectele obligațiilor acceptantului unei cambii și semnatarului unui bilet la ordin sînt supuse legii locului unde aceste titluri sînt platibile. Efectele pe care le produc semnaturile celorlalți obligati prin cambie sau prin bilet la ordin sînt determinate de legea statului pe teritoriul caruia au fost date semnaturile.

Legea locului unde titlul a fost constituit stabileste dacă posesorul cambiei dobîndește creanta care a dat loc emisiunii titlului.

Legea statului unde este platibila cambia stabileste dacă acceptarea poate fi restrinsa la o parte din suma, precum și dacă posesorul titlului este sau nu obligat sa primeasca o plata parțială.

Legea statului unde cambia sau biletul la ordin sînt platibile determina masurile ce pot fi luate în caz de pierdere sau furt al titlului.

Legea statului unde cecul este platibil determina persoanele asupra cărora poate fi tras un asemenea titlu.

În cazul în care, potrivit legii aratate în art. 135, cecul este nul din cauza ca a fost tras asupra unei persoane neindreptatite, oblibațiile ce decurg din semnaturile puse pe titlu în alte state, ale caror legi nu cuprind o asemenea restrictie, sînt valabile.

Legea statului pe al cărui teritoriu au fost subscrise oblibațiile ce decurg din cec determina efectele acestor obligații.

Legea statului unde cecul este platibil determina indeosebi

Legea pavilionului navei sau legea statului de inmatriculare a aeronavei se aplică faptelor și actelor juridice intervenite la bord, dacă, în conformitate cu natura lor, acestea sînt supuse legii locului unde au survenit. În porturi și aeroporturi se aplică legea locala.

Legea pavilionului navei sau statului de inmatriculare a aeronavei cirmuieste indeosebi

Raspunderea izvorita dintr-un abordaj survenit într-un port sau în apele teritoriale este supusă legii locului abordajului. În marea libera, abordajul este supus legii naționale comune a navelor, iar dacă naționalitatea difera, legii navei avariate. În cazul cînd ambele nave sînt avariate, iar una are naționalitate română, se aplică legea română, dacă nava avariata nu alege legea naționala a celeilalte nave. În zona economica exclusiva a României, abordajul este supus legii române. ------------ *) Conform RECTIFICARII nr. 105 din 20 septembrie 1992 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 26 octombrie 1993, în Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se face urmatoarea rectificare

Oblibațiile ce decurg din actele de asistența și salvare a persoanelor și bunurilor sînt supuse legii locului evenimentului, dacă acesta s-a produs în apele teritoriale, iar dacă a survenit în marea libera, legii naționale a navei care a acordat asistența sau a realizat salvarea. Legea aratata în alineatul precedent stabileste, de asemenea, modul de repartizare a compensatiei pentru asistența și salvare între armator și echipajul navei salvatoare sau care a acordat asistența tehnica.

Dispozitiile legii române referitoare la rutele și securitatea zborului în spatiul aerian român se aplică oricarei aeronave, independent de statul înmatriculării, precum și echipajului și calatorilor aflati la bord.

Daunele cauzate pe sol de aeronava sînt supuse legii statului pe al cărui teritoriu s-au produs. În marea libera și în alte spatii nesupuse vreunei suveranitati se aplică raspunderii izvorite dintr-un abordaj, în mod corespunzător, legea prevăzută de art. 141 alin. 2.

Uzucapiunea este cirmuita de legea statului unde bunul se afla la începerea termenului de posesie, prevăzut în acest scop.

În cazul în care bunul a fost adus într-un alt stat, unde se implineste durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere să se aplice legea acestui din urma stat, dacă sînt reunite, cu incepere de la data deplasarii bunului, toate condițiile cerute de mentionata lege.

Prescriptia extinctiva a dreptului la actiune este supusă legii care se aplică dreptului subiectiv insusi.

Instantele judecătorești române sînt competente, în condițiile prevăzute de dispozitiile ce urmeaza, sa solutioneze procesele dintre o parte română și o parte străină sau numai dintre straini, persoane fizice sau persoane juridice.

Instantele judecătorești române sînt competente dacă

Instantele române sînt, de asemenea, competente sa judece

Instantele române sînt exclusiv competente sa judece procesele privind raporturi de drept international privat referitoare la: 1. acte de stare civila intocmite în România și care se referă la persoane domiciliate în România, cetățeni români sau straini fără cetatenie

Instantele din România pot sa dispună, la cerere, măsuri asiguratorii în cazuri urgente, spre a ocroti drepturi, interese sau bunuri ce au legătură cu jurisdictia lor, chiar dacă nu sînt competente, potrivit dispozițiilor prezentului capitol, sa solutioneze în fond procesul în vederea caruia sau în cursul caruia masurile sînt necesare.

În cazul în care o jurisdictie străină se declara necompetenta sa solutioneze o actiune formulata de către un cetatean român, aceasta poate fi introdusa la instanța din România cu care procesul prezinta cele mai strinse legaturi.

Dacă părțile au supus, prin convenție, litigiul dintre ele sau litigiile ce se vor naste din actul pe care l-au incheiat, competentei unei anumite instante, aceasta va fi investita cu competența jurisdictionala, afara numai dacă

În cazul în care instantele române sînt competente, potrivit dispozițiilor prezentului capitol, și nu se poate stabili care anume dintre ele este indreptatita sa solutioneze procesul, cererea va fi indreptata, potrivit regulilor de competența materiala, la Judecatoria sectorului 1 al municipiului București sau la Tribunalul municipiului București.

Competența instanțelor române, stabilita conform art. 148-152, nu este inlaturata prin faptul ca acelasi proces sau un proces conex a fost dedus în fața unei instante judecătorești straine.

Instanța sesizata verifica, din oficiu, competența sa de a solutiona procesul privind raporturi de drept international privat și, în cazul în care nu este competența nici ea și nici o alta instanța română, respinge cererea ca nefiind de competența instanțelor române.

Capacitatea procesuala a fiecareia dintre părțile în proces este cirmuita de legea sa naționala.

În procesele privind raporturi de drept international privat instantele române aplica legea procedurala română, dacă nu s-a dispus altfel în mod expres. Legea română stabileste și dacă o anumita problema este de drept procedural sau de drept material.

Obiectul și cauza actiunii civile, în procesele privind raporturile de drept international privat, sînt determinate de legea care reglementeaza fondul raportului juridic litigios. După aceeasi lege se determina calitatea procesuala a părților.

Mijloacele de proba pentru dovedirea unui act juridic și puterea doveditoare a inscrisului care îl constata sînt cele prevăzute de legea locului incheierii actului juridic sau de legea aleasa de părți, dacă ele aveau dreptul sa o aleaga. Proba faptelor se face potrivit legii locului unde ele s-au produs. Cu toate acestea, va fi aplicabila legea română, dacă aceasta admite și alte mijloace de proba decit cele prevăzute de legile aratate la alin. 1 și 2. Legea română este aplicabila și în cazul în care ea ingaduie proba cu martori și cu prezumtii ale instanței, chiar dacă aceste mijloace de proba nu sînt admisibile potrivit legii straine. Dovada stării civile și puterea doveditoare a actelor de stare civila sînt reglementate de legea locului unde s-a întocmit inscrisul invocat. Administrarea probelor se face potrivit legii române.

Actele oficiale intocmite sau legalizate de către o autoritate străină pot fi folosite în fața instanțelor române numai dacă sînt supralegalizate, pe cale administrativa ierarhica și în continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, spre a li se garanta astfel autenticitatea semnaturilor și sigiliului. Supralegalizarea pe cale administrativa este supusă procedurii stabilite de statul de origine a actului, urmata de supralegalizarea efectuata fie de către misiunea diplomatica sau oficiul consular român din statul de origine, fie de către misiunea diplomatica sau oficiul consular al statului de origine în România și, în continuare, în ambele situații, de către Ministerul Afacerilor Externe. Scutirea de supralegalizare este permisa în temeiul legii, al unei înțelegeri internationale la care este parte România sau pe bază de reciprocitate. Supralegalizarea actelor intocmite sau legalizate de instantele române se face, din partea autorităților române, de către Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe, în aceasta ordine.

Strainii, persoane fizice și persoane juridice au, în condițiile legii, în fața instanțelor române, aceleasi drepturi și aceleasi obligații procedurale ca și persoanele fizice de cetatenie română și persoanele juridice române. Cetatenii straini beneficiaza în fața instanțelor române, în procesele privind raporturile de drept international privat, de scutiri sau reduceri de taxe și alte cheltuieli de procedura, precum și de asistența juridica gratuita, în aceeasi măsura și în aceleasi condiții ca și cetatenii români, sub condiția reciprocitatii cu statul de cetatenie sau de domiciliu al solicitantilor. Sub aceeasi condiție a reciprocitatii, reclamantul de cetatenie străină nu poate fi obligat să depună cautiune ori vreo alta garantie, pentru motivul ca este strain sau că nu are domiciliul ori sediul în România.

În cazul în care reprezentarea ori asistarea strainului lipsit de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrinsa nu a fost asigurata potrivit legii sale naționale, iar din aceasta cauza judecarea procesului intirzie, instanța îi va putea numi în mod provizoriu un curator special.