Înapoi la Legislație

Legea nr. 105/1992 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
183

Pe scurt

Legea nr. 105/1992: LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizata*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat (actualizata pînă la data de 26 octombrie 1993*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
183 articole.
Cuprins

LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizata*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat (actualizata pînă la data de 26 octombrie 1993*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 101

Legea convenita de părți, potrivit art. 73 și 76, spre a cirmui contractul de muncă este aplicabila numai în măsura în care nu aduce restringeri ocrotirii pe care o asigura salariatului dispozitiile imperative ale legii aplicabile în lipsa unei atare alegeri.

Art. 102

Contractul de muncă este supus, dacă părțile nu au convenit altfel, legii statului pe al cărui teritoriu

a)

salariatul își indeplineste în mod obisnuit munca, în temeiul contractului, chiar dacă este temporar detasat într-un alt stat

b)

se afla sediul intreprinderii care a angajat salariatul, dacă acesta își indeplineste munca, prin natura functiei sale; în cazul în care totusi exista legaturi mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat, devine aplicabila legea acestuia.

Art. 103

În lipsa de lege convenita de părți se aplică

a)

în contractele de executare de lucrari, legea sediului antreprenorului

b)

în contractele de transport, de expeditii și altele similare, legea sediului transportatorului sau expeditorului

c)

în contractele bancare, inclusiv cele de garantie bancara autonoma, legea sediului intreprinderii de credit; în raporturile dintre cele doua bănci se aplică legea celei care presteaza serviciul în favoarea celeilalte

d)

în contractele de asigurare împotriva riscurilor, legea sediului asiguratorului; această lege se aplică, de asemenea, cesiunii sau gajarii politei de asigurare

e)

în contractele de depozit, legea sediului depozitarului

f)

donatiei, legea naționala a donatorului.

Art. 104

Imbogatirea fără cauza a unei persoane fizice sau juridice este supusă legii statului unde s-a produs.

Art. 105

În cazul în care imbogatirea fără cauza decurge dintr-o prestatie intemeiata pe un raport juridic anulat sau ale cărui efecte incetasera în orice alt mod, legea acestuia este aplicabila și imbogatirii. ------------ *) Conform RECTIFICARII nr. 105 din 20 septembrie 1992 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 26 octombrie 1993, în Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se face urmatoarea rectificare

—

La articolul 105, în loc de " raport juridic anual " se va citi " raport juridic anulat ".

Art. 106

Gestiunea de afaceri este supusă legii locului unde persoana care indeplineste actele curente de gestiune exercita aceasta activitate.

Art. 107

Legea statului unde are loc un fapt juridic stabileste dacă acesta constituie un act ilicit și îl cirmuieste indeosebi în ce priveste

a)

capacitatea delictuala; b) condițiile și intinderea raspunderii

c)

cauzele de limitare sau de exonerare de raspundere și de impartire a raspunderii între autor și victima

d)

raspunderea comitetului pentru fapta prepusului

e)

natura daunelor care pot sa dea loc la reparatie

f)

modalitatile și intinderea reparatiei

g)

transmisibilitatea dreptului la reparatie

h)

persoanele indreptatite să obțină reparatia pentru prejudiciul suferit.

Art. 108

În cazul în care toate sau o parte din consecintele pagubitoare ale actului ilicit se produc într-un alt stat decit în cel unde a avut loc, se aplică reparatiei corelative legea acestui stat, în conformitate cu dispozitiile de la lit. b)-h) din art. 107.

Art. 109

Persoana prejudiciata poate introduce actiunea de despăgubiri direct împotriva asiguratorului de raspundere civila dacă legea contractului de asigurare o admite.

Art. 110

Regulile de securitate și de comportament din statul unde a avut loc actul ilicit trebuie să fie respectate în toate cazurile.

Art. 111

Dispozitiile art. 107-110 se aplică în mod corespunzător oricarei forme de raspundere izvorita din acte ilicite, dacă nu se dispune expres altfel în secțiunile urmatoare.

Art. 112

Pretentiile de reparatii intemeiate pe o atingere adusa personalitatii de către mass-media, indeosebi prin presa, radio, televiziune sau orice alt mijloc public de informare, sînt cirmuite, la alegerea persoanei lezate, de

a)

legea statului domiciliului sau resedintei sale

b)

legea statului în care s-a produs rezultatul pagubitor

c)

legea statului în care autorul daunei își are domiciliul sau reședința ori sediul social. În cazurile prevăzute la lit. a) și b) se cere și condiția ca autorul daunei sa fi trebuit în mod rezonabil să se astepte ca efectele atingerii aduse personalitatii să se produca în unul din cele doua state.

Art. 113

Dreptul de replica împotriva daunelor aduse personalitatii este supus legii statului în care a aparut publicatia sau de unde s-a difuzat emisiunea.

Art. 114

Pretentiile de reparatii intemeiate pe un defect al produsului, pe o descriere defectuoasa de natura sa creeze confuzii sau pe lipsa instructiunilor de folosire sînt supuse, la alegerea consumatorului prejudiciat

a)

legii domiciliului sau resedintei sale obisnuite

b)

legii statului de unde a fost dobîndit produsul, afara numai dacă fabricantul, producătorul sau furnizorul face dovada ca produsul a fost pus în circulatie pe piața acelui stat fără consimtamintul sau.

Art. 115

Pretentiile de reparatii prevăzute la art. 114 pot fi formulate dacă produsul face parte din cele destinate unei folosinte personale sau familiale a consumatorului și este lipsit de legătură cu activitatea sa profesionala sau comerciala.

Art. 116

Instantele din România pot sa acorde despăgubiri conform art. 114, intemeiate pe o lege străină, numai în limitele stabilite de legea română pentru prejudicii corespunzătoare.

Art. 117

Pretentiile de reparatii intemeiate pe un act de concurenta neloiala sau pe un alt act care provoaca restringeri nelegitime liberei concurente sînt supuse legii statului pe a cărui piața s-a produs rezultatul daunator.

Art. 118

Poate fi aplicata, de asemenea, la cererea persoanei prejudiciate, în locul legii aratate la art. 117

a)

legea statului de sediu al acestei persoane, dacă actul de concurenta neloiala a produs daune care o privesc în exclusivitate

b)

legea contractului dintre părți, dacă actul de concurenta neloiala a fost savirsit și a adus prejudicii raporturilor dintre ele.

Art. 119

Instantele din România pot acorda despăgubiri, conform art. 117 și 118, intemeiate pe o lege străină, numai în limitele stabilite de legea română pentru prejudicii corespunzătoare.

Art. 120

Cesiunea de creanta este supusă, dacă părțile nu au convenit altfel, legii creantei cedate. Alegerea altei legi, prin acordul cedentului și cesionarului, nu este opozabila debitorului cedat decit cu consimtamintul sau. Oblibațiile dintre cedent și cesionar sînt supuse legii care se aplică raportului juridic pe care s-a bazat cesiunea.

Art. 121

Subrogarea conventionala este supusă, dacă părțile nu au convenit altfel, legii obligației al carei creditor este inlocuit. Subrogarea legala este supusă legii în temeiul careia o persoană poate sau trebuie să dezintereseze pe creditor. Această lege stabileste

a)

dacă platitorul se subroga în locul creditorului originar, în raporturile sale cu debitorul

b)

drepturile ce pot fi exercitate împotriva debitorului.

Art. 122

Delegatia și novatia sînt supuse legii aplicabile obligației care le formeaza obiectul.

Art. 123

Compensatia este supusă legii aplicabile creantei careia i se opune stingerea, parțială sau totala, prin compensatie.

Art. 124

Creditorul care își valorifica drepturile împotriva mai multor debitori trebuie să se conformeze legii aplicabile în raporturile sale cu fiecare dintre ei.

Art. 125

Dreptul unui debitor de a exercita regresul împotriva unui codebitor exista numai dacă legile aplicabile ambelor datorii îl admit. Condițiile de exercitare a regresului sînt determinate de legea aplicabila datoriei pe care codebitorul o are față de creditorul urmaritor. Raporturile dintre creditorul care a fost dezinteresat și debitorul platitor sînt supuse legii aplicabile datoriei acestuia din urma. Dreptul unei institutii publice de a exercita regresul este stabilit de legea sa organica. Admisibilitatea și exercitiul regresului sînt cirmuite de dispozitiile alin. 2 și 3 din prezentul articol.

Art. 126

Moneda de plată este definita de legea statului care a emis-o. Efectele pe care moneda le exercita asupra intinderii unei datorii sînt determinate de legea aplicabila datoriei. Legea statului în care trebuie efectuata plata determina în ce anume moneda urmeaza ca ea să fie facuta, afara numai dacă, în raporturile de drept international privat nascute din contract, părțile au convenit o alta moneda de plată.

Art. 127

Persoana care, potrivit legii sale naționale, este lipsita de capacitatea de a se angaja prin cambie, bilet de ordin sau cec, se obliga totusi valabil printr-un asemenea titlu, dacă semnatura a fost data într-un stat a cărui lege îl considera capabil pe subscriitor.

Art. 128

Angajamentul asumat în materie de cambie, bilet de ordine sau cec este supus condițiilor de forma ale legii statului unde angajamentul a fost subscris. În materie de cec, indeplinirea condițiilor de forma prevăzute de legea locului platii este suficienta. Dacă angajamentul este nevalabil, potrivit legii aratate în alineatul precedent, dar se conformeaza legii statului unde are loc subscrierea unui angajament ulterior, neregularitatea de forma a primului angajament nu infirma validitatea celui ulterior.

Art. 129

Termenele stabilite pentru exercitarea actiunii de regres sînt determinate, față de orice semnatar, de legea locului unde titlul a luat nastere.

Art. 130

Forma și termenele de protest, cit și condițiile de forma ale unor acte necesare pentru exercitarea sau conservarea drepturilor în materie de cambie, bilet la ordin sau cec sînt stabilite de legea statului unde trebuie întocmit protestul sau un alt act necesar.

Art. 131

Efectele obligațiilor acceptantului unei cambii și semnatarului unui bilet la ordin sînt supuse legii locului unde aceste titluri sînt platibile. Efectele pe care le produc semnaturile celorlalți obligati prin cambie sau prin bilet la ordin sînt determinate de legea statului pe teritoriul caruia au fost date semnaturile.

Art. 132

Legea locului unde titlul a fost constituit stabileste dacă posesorul cambiei dobîndește creanta care a dat loc emisiunii titlului.

Art. 133

Legea statului unde este platibila cambia stabileste dacă acceptarea poate fi restrinsa la o parte din suma, precum și dacă posesorul titlului este sau nu obligat sa primeasca o plata parțială.

Art. 134

Legea statului unde cambia sau biletul la ordin sînt platibile determina masurile ce pot fi luate în caz de pierdere sau furt al titlului.

Art. 135

Legea statului unde cecul este platibil determina persoanele asupra cărora poate fi tras un asemenea titlu.

Art. 136

În cazul în care, potrivit legii aratate în art. 135, cecul este nul din cauza ca a fost tras asupra unei persoane neindreptatite, oblibațiile ce decurg din semnaturile puse pe titlu în alte state, ale caror legi nu cuprind o asemenea restrictie, sînt valabile.

Art. 137

Legea statului pe al cărui teritoriu au fost subscrise oblibațiile ce decurg din cec determina efectele acestor obligații.

Art. 138

Legea statului unde cecul este platibil determina indeosebi

a)

dacă titlul trebuie tras la vedere sau dacă poate fi tras la un anumit termen de la vedere, precum și efectele postdatarii

b)

termenul de prezentare

c)

dacă cecul poate fi acceptat, certificat, confirmat sau vizat și care sînt efectele produse de aceste mențiuni

d)

dacă posesorul poate cere și dacă este obligat sa primeasca o plata parțială

e)

dacă cecul poate fi barat sau poate să cuprindă clauza "platibil în cont" ori o expresie echivalenta și care sînt efectele acestei barari, clauze sau expresii echivalente

f)

dacă posesorul are drepturi speciale asupra provizionului și care este natura lor

g)

dacă tragatorul poate să revoce cecul sau sa faca opozitie la plata acestuia

h)

masurile care pot fi luate în caz de pierdere sau de furt al cecului

i)

dacă un protest sau o constatare echivalenta este necesară pentru conservarea dreptului de regres împotriva girantilor, tragatorului și celorlalți obligati.

Articolele următoare · 138 din 183