Înapoi la Legislație

Legea nr. 105/1992 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
183

Pe scurt

Legea nr. 105/1992: LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizata*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat (actualizata pînă la data de 26 octombrie 1993*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
183 articole.
Cuprins

LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizata*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat (actualizata pînă la data de 26 octombrie 1993*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 47

Reprezentarea legala a persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu și a persoanei juridice în cazurile în care se afla în incetare de plati, precum și asistarea persoanei fizice cu capacitate de exercitiu restrinsa sînt supuse legii care se aplică raportului juridic din care se naste atributia de reprezentare sau de asistare.

Art. 48

Calitatea de comerciant este determinata de legea statului unde persoana fizica sau juridica a obținut autorizarea de a desfășura activități economice sau unde este inmatriculata. În lipsa de autorizare, de inmatriculare sau dacă persoana a obținut mai multe autorizații, respectiv este inmatriculata în mai multe state, se aplică legea statului unde funcționează conducerea activității ei economice. ------------- *) Conform RECTIFICARII nr. 105 din 20 septembrie 1992 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 26 octombrie 1993, în Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se face urmatoarea rectificare

—

La articolul 48 alineatul 2, în loc de "În lipsa de autorizatie de inmatriculare " se va citi "În lipsa de autorizare, de inmatriculare ".

Art. 49

Posesia, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sînt cirmuite de legea locului unde acestea se afla sau sînt situate, afara numai dacă prin dispozitii speciale se prevede altfel.

Art. 50

Natura mobiliara sau imobiliara, cit și conținutul drepturilor reale asupra bunurilor se determina în conformitate cu legea locului unde se afla sau sînt situate, prin derogare de la art. 3.

Art. 51

Platformele și alte institutii durabile de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental al unui stat sînt considerate, în înțelesul prezentului capitol, ca bunuri imobile.

Art. 52

Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care și-a schimbat asezarea sînt cirmuite de legea locului unde acesta se afla în momentul cînd s-a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv.

Art. 53

Bunul aflat în curs de transport este supus legii statului de unde a fost expediat, afara numai dacă

a)

părțile interesate au ales prin acordul lor, în condițiile art. 73 și art. 74, o alta lege, care devine astfel aplicabila; b) bunul este depozitat într-un antrepozit sau pus sub sechestru în temeiul unor măsuri asiguratorii sau ca urmare a unei vinzari silite, în aceste cazuri fiind aplicabila, pe perioada depozitului sau sechestrului, legea locului unde a fost reasezat temporar

c)

bunul face parte dintre cele personale ale unui pasager, fiind în acest caz supus legii sale naționale.

Art. 54

Condițiile și efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sînt cirmuite, dacă părțile nu au convenit altfel, de legea statului exportator.

Art. 55

Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc de transport sînt supuse

a)

legii pavilionului pe care îl arboreaza nava sau aeronava

b)

legii aplicabile statutului organic al intreprinderii de transport pentru vehiculele feroviare și rutiere din patrimoniul ei.

Art. 56

Legea aratata de art. 55 se aplică deopotriva

a)

bunurilor aflate în mod durabil la bord, formindu-i dotarea tehnica

b)

creanțelor care au ca obiect cheltuielile efectuate pentru asistența tehnica, întreținerea, repararea sau renovarea mijlocului de transport.

Art. 57

Emiterea de acțiuni nominative, la ordin sau la purtator, precum și de obligațiuni este supusă legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente.

Art. 58

Condițiile și efectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele aratate de art. 57 sînt supuse

a)

legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente, cit priveste titlul nominativ

b)

legii locului de plată a titlului la ordin; c) legii locului unde se afla titlul la purtator în momentul transmiterii, în raporturile dintre posesorii succesivi, precum și dintre acestia și tertele persoane.

Art. 59

Legea aratata expres în cuprinsul unui titlu de valoare se stabileste dacă acesta intruneste condițiile spre a fi un titlu reprezentativ al marfii pe care o specifică. În lipsa unei asemenea precizări, natura titlului se determina potrivit legii statului în care își are sediul intreprinderea emitenta. Dacă titlul reprezinta marfa, legea care i se aplică, în calitatea sa de bun mobil, potrivit alineatului precedent, cirmuieste drepturile reale referitoare la marfa pe care o specifică.

Art. 60

Nasterea, conținutul și stingerea drepturilor de autor asupra unei opere de creatie intelectuala sînt supuse legii statului unde aceasta a fost pentru intiia oara adusa la cunoștința publicului prin publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau în alt mod adecvat. Operele de creatie intelectuala nedivulgate sînt supuse legii naționale a autorului.

Art. 61

Nasterea, conținutul și stingerea dreptului de proprietate industriala sînt supuse legii statului unde s-a efectuat depozitul ori inregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozit sau de înregistrare.

Art. 62

Obtinerea reparatiei materiale și morale este supusă legii statului unde a avut loc incalcarea dreptului de autor sau de proprietate industriala.

Art. 63

Drepturile de autor și de proprietate industriala ale persoanelor fizice și persoanelor juridice straine sînt ocrotite pe teritoriul României, conform legii române și convențiilor internationale la care România este parte.

Art. 64

Formele de publicitate, realizate în orice mod, referitoare la bunuri, sînt supuse legii aplicabile la data și locul unde se indeplinesc.

Art. 65

Formele aratate în art. 64, precum și cele cu efect constitutiv de drepturi referitoare la un bun imobil sînt supuse legii statului unde acesta se găsește situat, chiar dacă temeiul juridic al nasterii, transmiterii, restringerii sau stingerii dreptului real ori garantiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi.

Art. 66

Mostenirea este supusă

a)

în ce priveste bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii naționale pe care persoana decedata o avea la data mortii

b)

în ce priveste bunurile imobile și fondul de comert, legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

Art. 67

Legea aplicabila mostenirii stabileste indeosebi

a)

momentul deschiderii mostenirii

b)

persoanele cu vocatie de a mosteni

c)

calitatile cerute pentru a mosteni

d)

exercitarea posesiei asupra bunurilor rămase de la defunct

e)

condițiile și efectele optiunii succesorale

f)

intinderea obligației mostenitorilor de a suporta pasivul

g)

drepturile statului asupra succesiunii vacante.

Art. 68

Testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale altei legi decit cea aratata în art. 66, fără a avea dreptul sa inlature dispozitiile ei imperative. Legea astfel aleasa se aplică situațiilor prevăzute la art. 67. Intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sînt socotite valabile dacă actul respecta condițiile de forma aplicabile, fie la data cînd a fost întocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricareia dintre legile urmatoare

a)

legea naționala a testatorului

b)

legea domiciliului acestuia

c)

legea locului unde actul a fost întocmit, modificat sau revocat

d)

legea situației imobilului ce formeaza obiectul testamentului

e)

legea instanței sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite.

Art. 69

Condițiile de fond ale actului juridic unilateral sînt stabilite de legea aleasa de către autorul sau. În lipsa, se aplică legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile cele mai strinse, iar dacă această lege nu poate fi identificata, se aplică legea locului unde actul juridic unilateral este întocmit.

Art. 70

Actul juridic accesoriu este cirmuit de legea care se aplică fondului actului juridic principal, în lipsa unei manifestari de voința diferita.

Art. 71

Condițiile de forma ale unui act juridic sînt stabilite de legea care îi cirmuieste fondul. Actul se considera totusi valabil din punct de vedere al formei, dacă indeplineste condițiile prevăzute de una dintre legile urmatoarele

a)

legea locului unde a fost întocmit

b)

legea naționala sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtit

c)

legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autorității care examineaza validitatea actului juridic.

Art. 72

În cazul în care legea aplicabila condițiilor de fond ale actului juridic impune, sub sancțiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nici o alta lege dintre cele menționate în art. 71 nu poate să inlature aceasta cerința, chiar dacă actul a fost întocmit în strainatate.

Art. 73

Contractul este supus legii alese prin consens de părți.

Art. 74

Alegerea legii aplicabile contractului trebuie să fie expresa ori să rezulte neindoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstanțe.

Art. 75

Părțile pot alege legea aplicabila totalitatii sau numai unei anumite părți a contractului.

Art. 76

Înțelegerea privind alegerea legii aplicabile, potrivit art. 73, poate fi modificata prin acordul părților. Modificarea acordului asupra legii aplicabile, convenita ulterior datei incheierii contractului, are efect retroactiv, fără să poată totusi

a)

sa infirme validitatea formei acestuia; sau

b)

sa aduca atingere drepturilor dobindite între timp de terti.

Art. 77

În lipsa unei legi alese conform art. 73, contractul este supus legii statului cu care prezinta legaturile cele mai strinse. Se considera ca exista atare legaturi cu legea statului în care debitorul prestatiei caracteristice are, la data incheierii contractului, după caz, domiciliul sau, în lipsa, reședința, ori fondul de comert sau sediul statutar. Contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosință temporara asupra unui imobil are legaturile cele mai strinse cu legea statului unde acesta se afla situat.

Art. 78

Prin prestatie caracteristica se înțelege

a)

prestatia părții care, în temeiul unui contract translativ, precum vinzarea sau altele similare, instraineaza un bun mobil

b)

prestatia părții care, în temeiul unui contract de închiriere sau altele similare, pune la dispoziția unei persoane, pe o durată de timp determinata, folosință unui bun

c)

prestatia indeplinita de mandatar, depozitar, antreprenor și, în general, de partea care, în contractele de servicii, o aduce la indeplinire

d)

prestatia garantului în contractele de garantie, de cautiune sau altele similare. Prezumtiile stabilite în alineatul precedent pot fi inlaturate dacă partea interesata face dovada ca din circumstanțe rezultă ca exista legaturi mai strinse ale contractului cu legea unui stat.

Art. 79

Contractul care nu poate fi localizat în functie de prestatia caracteristica a uneia dintre părți este supus, cit priveste condițiile de fond, legii locului unde a fost incheiat. Dacă, în acest scop, părțile aflate în state diferite au negociat prin schimb de scrisori, telegrame sau telefon, contractul se considera incheiat în tara domiciliului sau sediului părții de la care a pornit oferta ferma de contractare ce a fost acceptata.

Art. 80

Legea aplicabila fondului contractului, potrivit art. 73-79, se aplică indeosebi

a)

interpretarii naturii sale juridice și a clauzelor pe care le cuprinde

b)

executarii obligațiilor izvorite din contract

c)

consecintelor neexecutarii totale sau partiale a acestor obligații, precum și evaluării prejudiciului pe care l-a cauzat

d)

modului de stingere a obligațiilor izvorite din contract

e)

cauzelor de nulitate a contractului și consecintelor acesteia. Modul de executare a obligațiilor izvorite din contract trebuie să se conformeze legii locului de executare. Creditorul este obligat să respecte această lege în luarea masurilor destinate, potrivit contractului, sa preintimpine sau sa remedieze neexecutarea ori să-i restringa efectele prejudiciabile.

Art. 81

Existenta și validitatea de fond a consimtamintului părților referitor la legea aplicabila contractului sînt determinate de insasi legea pe care au ales-o. Dacă legea mentionata declara nevalabila alegerea astfel convenita, contractul este cirmuit de legea aratata în art. 77-79.

Art. 82

Existenta și validitatea de fond a contractului contestat de către una dintre părți se determina în conformitate cu legea care i s-ar fi aplicat dacă era socotit ca valabil.

Art. 83

Efectele juridice ale tacerii părții care contesta ca și-a dat consimtamintul la un contract sînt supuse legii naționale a persoanei fizice sau legii statutului organic al persoanei juridice în cauza.

Art. 84

Contractul dintre părți care își au domiciliul sau sediul în state diferite se considera incheiat la data cînd acceptarea a ajuns la cunoștința ofertantului. Contractul, care prin natura sa ori la cererea beneficiarului, impune o executare imediata a prestatiei caracteristice, se considera incheiat în momentul cînd debitorul acesteia a inceput executarea, afara numai dacă ofertantul a cerut ca, în prealabil, sa i se comunice acceptarea. În acest ultim caz se aplică prevederile alineatului precedent.

Art. 85

Legea străină aplicabila contractului, în temeiul prezentului capitol, cuprinde dispozitiile sale de drept material, în afară de normele ei conflictuale.

Articolele următoare · 85 din 183