LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească

Justiția se da în numele Domnului.

Funcționarii judecatoresci se numescu sau se intarescu de Domnu.

Justiția se va da

Hotărîrile judecatoriloru de plasi, voru purta numele de "cărți de judecată;" ale tribunaleloru de județe, de sentințe; ale curtiloru se voru numi decisiuni.

În fie-care plasa, plaiu sau ocolu se va institui unu singuru judecatoru sau județu de plasa cu unu adjutoru.

Orașele principale se voru împărți după numerulu populatiunei și trebuințele locale, în unulu sau mai multe ocole, avendu fie-care ocolu câte unu judecatoru.

Circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de plasa, pentru comunele rurale este aceeași cu a sub-prefectureloru, iar acea a judecatorieloru de orașe va fi după determinarea ocoleloru ce se va face conformu art. 6.

Residenta judecatoriloru de plasa, din comunele rurale, va fi asedata în comuna nnde se afla sub-prefectura.

Judecătorii de plasi sau ocole, au misiune de a împacă pe părți, și de a judeca, în prima sau ultima instanța, tote causele câte li se atribuescu, prin procedura civilă.

Se va numi judecatoru de plasa, acela care se va distinge prin bunele sale purtări, va avea ore care cunoscinta de legi și etatea de 25 ani, celu putinu. Dacă unulu din pensionării Statului se va numi judecatoru de plasa sau de ocolu, ori adjutoru, elu va priimi, pe lîngă pensiune și jumetate retribuțiunea de judecatoru de plasa.

Judecatoriele de plasi sau ocole se voru împărți în trei clase. Clasa anteiu va fi pentru orașele Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Focsani, Botosani, Giurgru, Ismailu, Ploesci, Barlad, Turnu-Severin. Clasa a doua va fi pentru cele-l-alte residente de județe

Tratamentele judecatoriloru din fiecare aceste clase se voru regula dupe cum se prevede în alaturatulu tablou.

În casu de bola, sau ori-ce alta lipsa a judecătorului, funcțiunile lui se voru putea îndeplini de adjutorulu seu.

Adjutorulu poate fi trimisu de judecatoru în cercetări la fața loculul ori de câte ori elu va găsi de cuviință.

Adjutorulu, nefiindu trimisu în cercetări va asista la tote audientele, pentru lucrările de cancelaria.

Tribunalele de județe se voru compune în tota România de câte unu președinte, duoi membri, unu supleantu, unu procurore și unu substitutu. Unulu din membri este numitu judecatoru de instrucțiune.

Circonscriptiunea teritorială a judecatoriloru de județe va fi acea ca și a prefecturei județului, afară de tribunalulu județului Ismailu care va coprinde și circonscriptiunea prefecturei de Bolgrad.

Tribunalele din Bucuresci, Iași, Craiova, Galați și Ploesci se voru compune de mai multe secțiuni și anume: Celu din Bucuresci, din cinci secțiuni din cari: una corecțională, trei civile și una comercială. Celu din Iași, din patru secțiuni din cari, trei civile și una corecțională. Una din secțiunile civile din Bucuresci și Iași va fi însărcinată cu transcripțiuni, legalisatiuni, inscriptiuni, vinderi silite și alte acte de procedura gratiosa. Celu din Craiova, de trei secțiuni, din care: doue cu atributiuni civile și corecționale și alta comercială. Celu din Galați, de doue secțiuni, din cari una civilă și corecțională și alta comercială. Celu din Ploesci din două secțiuni, între cari se voru împărți tote lucrările.

Fie-care din aceste tribunale se va compune: de atati presedinti, catu sînt secțiunile. Unulu dintre acești presedinti se va numi prim-președinte. De câte doui judecători și unu supleantu pentru fie-care secțiune. De unu prim-procuroru cu atâția procurori de secțiuni câte sînt secțiunile.

Tote cererile civile, din nuou intentate se voru adresa către primulu-președinte, carc le va împărți după rindulu intrarei între acțiunile civile, dacă asemenea secțiuni esista, sau dacă tote naturele de causa se judeca de tote secțiunile. Cele-l-alte cereri se voru adresa la președinții respectivi ai secțiuniloru.

Pe fie care anu, acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, primul-președinte îndată după terminarea vacantieloru mari, va împărți prin tragerea la sorți pe membrii tribunalului între diferitele secțiuni asa în catu unu membru sa nu servesca doui ani d'a rindulu, la aceeași secțiune.

Unu tribunalu sau o secțiune va putea judeca și da sentinta sa și cu doi membrii.

În casu de lipsa a unui judecatoru, supleantulu îi va tine loculu, în casu de lipsa a președintelui îi va tine loculu celu mai vechiu numitu judecatoru la acelu tribunalu, care nu va fi și instructoru.

Rudele pînă la veru primaru inclusivu, și afinii (cuscrii) pînă la același gradu inclusivu, nu potu fi numiți membri ori supleanți la același tribunalu.

Supleantulu candu nu se afla insarcinatu cu o misiune afară din tribunalu, va asista la ședințele tribunalului avendu votu numai consultativu. În sentinta ce se va da, se va menționa presenta acestuia, sau causa lipsei lui.

Acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secțiuni, primulu-președinte va împlini lipsele de judecători aflați în ori-care secțiune cu judecători sau supleanți trași la sorți în publicu, dintre membrii sau supleanții presinti din alte secțiuni.

Primulu procuroru va putea asista la audientele ori-carii secțiuni și va lua conclusiuni.

Judecatoriele de județe se voru împărți în doue clase: Cea d'anteiu va fi pentru orașele: Bucuresci, Craiova, Iași, Galați, Brăila, Ismailu, Giurgiu, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani și Turnu-Severin. Cea de a doua pentru cele-l-alte capitale de județe.

Tratamentele judecatoriloru din fie-care aceste clase sînt regulate conformu cu alaturatulu tablou.

Fie-care judecatoriu de județe își va face unu regulamentu specialu spre a regula mai cu amaruntu ordinea și modulu serviciului seu. Acestu regulamentu deliberatu și de curtea respectiva și aprobată de Ministerulu Justiției se va tipari și se va urma întocmai. Aceste regulamente voru fi, pe catu se poate, mai uniforme pentru tote judecatoriele.