LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învățământului (actualizată până la data de 1 iulie 2010*)

Învățământul superior se realizează prin institutii de invatamant: universitati, institute, academii de studii și scoli de studii postuniversitare.

Misiunea instituțiilor de invatamant superior este de invatamant și de cercetare sau numai de invatamant.

Învățământul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, și cu taxa, conform legii.

În învățământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depășirea duratei de scolarizare prevăzute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor și a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe și pentru activități neincluse în planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.

Cuantumul taxelor și scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.

Pot participa la admiterea în învățământul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competența fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Admiterea se poate organiza în doua sesiuni.

Absolventii de liceu, cu diploma de bacalaureat, care au obținut în unul dintre ultimii 4 ani de studii distinctii la olimpiadele scolare internationale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se inscrie în învățământul universitar fără susținerea admiterii.

Activitatea didactica se poate organiza în urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa și la distanta. Formele de invatamant seral, cu recventa redusa și la distanta pot fi organizate de instituțiile de invatamant superior care au cursuri de zi.

În instituțiile de invatamant superior pot fi inscrisi și studenti straini, în conformitate cu prevederile legale.

Cetatenii straini care studiaza în România în învățământul superior de stat, cu excepția celor care beneficiaza de burse din partea statului român, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.

Durata studiilor la cursurile de zi în învățământul universitar de lunga durata este, în functie de profil, de 4-6 ani și se stabileste prin hotărâre a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai începând cu anul I.

Studiile în învățământul universitar de lunga durata se incheie cu examen de licență sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licență și de diploma se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, iar conținutul acestora și criteriile specifice, de către senatele universitare.

Absolventii care au promovat examenul de licență primesc titlul de licentiat în profilul și în specializarea urmate.

Absolventii care nu au promovat examenul de licență sau de diploma primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lunga durata și copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de licență sau de diploma în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituțiile de invatamant superior pot organiza cursuri speciale, în condițiile art. 58, pentru absolventii proprii ori din alte institutii de invatamant superior, în vederea pregatirii pentru examenul de licență, respectiv de diploma.

Titulatura diplomei de licență se stabileste de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, în conformitate cu standardele internationale.

Studiile în învățământul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se incheie, după caz, cu examen de diploma.

Absolventii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmata, în conformitate cu standardele internationale.

Diplomele eliberate de instituțiile de invatamant universitar de lunga durata până în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obtinute în urma promovarii examenului de licență, respectiv de diploma.

Studentii și absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica au obligația sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.

Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcționează în instituțiile de invatamant superior, pe bază de regulament, și au planuri de invatamant distincte, aprobate de senatul universitatii.

Pregătirea studenților, prevăzută la alin. (1) și (2), se realizează în regimul activităților didactice optionale. Planurile de invatamant ale departamentului sunt integrate în planurile de invatamant ale facultatilor de profil.

Absolventilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se elibereaza certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitati sa functioneze în calitate de cadre didactice.

Absolventii învățământului universitar pot profesa în invatamant numai dacă au obținut certificatul de absolvire mentionat la alin. (4) sau dacă efectueaza pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.

Învățământul postuniversitar asigura specializarea în domeniu sau extinderea și perfectionarea pregatirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare.

Învățământul postuniversitar se organizeaza în institutii de invatamant superior și în scoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, și se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare și cursuri de perfectionare postuniversitare.

Instituțiile de învățământ superior acreditate, care se supun periodic evaluării instituționale, au dreptul să organizeze studii universitare de masterat, prin decizii ale senatului universitar. Studiile de masterat pot fi organizate în domeniile universitare de licență, precum și în alte domenii stabilite prin ordin al ministrului de resort.

Admiterea în învățământul postuniversitar, cu excepția doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și a criteriilor specifice aprobate de senatul institutiei de invatamant superior.

Admiterea la doctorat, organizarea și desfășurarea acestuia se reglementeaza prin hotărâre a Guvernului.

Numărul locurilor pentru învățământul postuniversitar se stabileste de

Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre și se fac în domeniul de specializare a diplomei obtinute la finalizarea studiilor universitare de lunga durata.

Studiile aprofundate se incheie cu o disertatie. Absolventii primesc diploma de studii aprofundate.

Studentii inmatriculati la studii aprofundate de specialitate pe locurile finantate de la bugetul de stat beneficiaza de gratuitatea studiilor, precum și de burse, în conformitate cu prevederile legii.

Scolile de studii academice postuniversitare, organizate ca institutii independente în tara sau în strainatate, ofera programe de pregatire cu durata de 2-4 semestre, la forma de invatamant de zi sau cu frecventa redusa, în vederea extinderii și perfectionarii pregatirii atestate prin diploma de studii universitare de lunga durata.

Studiile se finalizează cu susținerea unei disertatii. Absolventii primesc diploma de studii academice postuniversitare.

Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolventii cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor de lunga durata. Durata studiilor, curriculumul și modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare.

Absolventilor li se elibereaza diploma de studii postuniversitare de specializare.

Cursurile postuniversitare de perfectionare pot fi urmate de absolventii cu diploma ai învățământului universitar de scurta sau de lunga durata. Durata cursurilor, programul de pregatire și modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar.

Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lunga durata din învățământul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice și psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Absolventii cursurilor postuniversitare de perfectionare primesc certificat de absolvire.

Învățământul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din alte surse, cu excepțiile prevăzute de lege.

Bursele de stat în învățământul postuniversitar se obtin prin concurs.

În instituțiile de învățământ superior se pot organiza activități de cercetare-dezvoltare și inovare, creație artistică, proiectare, consultanță, expertiză, alte servicii și activități de producție sau de creație specifice, în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unități proprii de cercetare și de producție, inclusiv prin colaborare cu instituții de învățământ și de cercetare sau cu alte persoane juridice din țară ori din străinătate.

Programele de cercetare stiintifica fundamentala, precum și alte programe de interes deosebit sunt finantate, pe bază de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, de la bugetul de stat, separat de finantarea procesului de invatamant. Finantarea contractelor de cercetare se face în mod competitiv, pe baza evaluarilor facute de Consiliul Național al Cercetarii Stiintifice Universitare.

Programele de cercetare tehnologica avansată, programele de cercetare aplicativa, precum și activitățile de proiectare, consultanță, expertiza, altele decat cele având ca beneficiar Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, sunt finantate, pe bază de contracte incheiate direct cu beneficiarii cercetarilor sau ai activităților respective, din fondurile de la bugetul de stat și din fondul special de cercetare, alocate altor ministere, precum și din alte surse.

În cazul contractelor de finanțare sau de granturi, incheiate între Agentia Naționala pentru Stiinta, Tehnologie și Inovare, pe de o parte, și unitatile menționate la art. 80 alin. (1), (2) și (7), pe de altă parte, rezultatele cercetarilor apartin executanților. -------------- *) În conformitate cu prevederile art. 6 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 56/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 30 decembrie 1998 și aprobata prin Legea nr. 157/1999 , atribuțiile fostului Minister al Cercetarii și Tehnologiei au fost preluate de Agentia Naționala pentru Stiinta, Tehnologie și Inovare.

Activitatea de cercetare stiintifica desfășurată în institutele de cercetare ale Ministerului Educației, Cercetării și Inovării este finanțată de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, și din alte surse, pentru programele comandate de terti.

Veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ superior, realizate din activități de cercetare-dezvoltare și inovare, de creație artistică, de proiectare, de consultanță sau de expertiză, precum și din contracte pentru alte servicii științifice, didactice sau de producție și prestări de servicii, se pot evidenția în conturi distincte la bănci comerciale, în condițiile prezentei legi.

Din veniturile prevăzute la alin. (1) se pot finanța următoarele categorii de cheltuieli, având drept obiect: dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, didactice, de producție și servicii, precum și pentru plata personalului angajat în aceste activități, burse de cercetare și instruire, informare și documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizații și instituții de profil, organizarea și/sau participarea la manifestări cultural-științifice interne și internaționale, editarea de carte didactică și de specialitate.

Veniturile proprii realizate și neutilizate la finele anului se reportează cu aceeași destinație în anul următor.

Facultatea reprezinta unitatea functionala de baza a institutiei de invatamant superior și are în componenta una sau mai multe sectii de specialitate. Facultatea este organizata pe departamente și catedre. Activitatea didactica în cadrul facultatii se desfășoară pe ani de studii, serii de predare, grupe și subgrupe.

Facultatile se individualizează prin: a) condiții de admitere și absolvire

Facultatea cuprinde personal didactic și studenti, cercetatori stiintifici și proiectanti, personal auxiliar și administrativ.

Instituțiile de invatamant superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza și de a administra unități și centre de cercetare, centre pentru pregătirea resurselor umane, unități de productie, respectiv de microproductie, loturi experimentale sau structuri instituționale, singure sau în colaborare cu persoane juridice.

Instituțiile de invatamant superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu institutii similare din tara și din strainatate, programe de invatamant universitar și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Autonomia universitara consta în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercită libertatile academice fără nici un fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competente și obligații în concordanta cu optiunile și orientarile strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege.

Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale și publice pentru calitatea intregii activități didactice și de cercetare stiintifica pe care o desfășoară institutia respectiva de invatamant superior.

Comunitatea universitara este constituita din personal didactic, personal didactic auxiliar, personal de cercetare stiintifica, de proiectare, precum și din cei care studiaza în institutia respectiva.

Comunitatea universitara folosește în activitatea sa personal administrativ.

Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de orice fel și cu orice destinatie, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita să le utilizeze.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) spatiile și dotarile aferente care apartin Ministerului Sănătății și ministerelor cu retea sanitara proprie, în care se desfășoară învățământul medical superior de stat.

Ansamblul de drepturi și obligații, precum și normele care reglementeaza viața comunității universitare în spatiul universitar propriu sunt cuprinse în Carta universitara a institutiei de invatamant superior, adoptata de senatul universitar, în condițiile legii.

Autonomia universitara vizeaza domeniile conducerii, structurarii și funcționarii institutiei, ale activității didactice și de cercetare stiintifica, ale administrarii și ale finantarii.

Autonomia universitara se realizează, în principal, prin: a) stabilirea structurii interne a institutiei de invatamant superior, conform legii

În plan financiar autonomia universitara se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii și raspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public național sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenti și cursanti straini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Membrii comunității universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.

Organele alese, cu excepția rectorului, se confirmă de către senatul universitar. Rectorul se alege de către senat și se confirmă prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului. O persoană nu poate ocupa funcția de decan sau de rector mai mult de două mandate succesive complete. Rectorul poate fi revocat din funcție de către senatul universitar prin aceeași procedură folosită la numire.

În senatele universitare și în consiliile facultatilor studentii sunt reprezentati în proportie de o patrime din numărul membrilor acestor consilii și senate, în condițiile stabilite de Carta universitara.

Protectia membrilor comunității universitare în activitatea profesionala și în spatiul universitar este înscrisă în Carta universitara. Abaterile de la deontologia universitara se analizeaza și se solutioneaza la nivelul consiliilor facultatilor și al senatului.

Membrii comunității universitare sunt obligati să respecte regulamentele interne ale institutiei de invatamant superior, stabilite în conformitate cu Carta universitara.