LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învățământului (actualizată până la data de 1 iulie 2010*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Ciclul inferior al liceului se organizeaza și funcționează în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-X, V-X, I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
Învățământul liceal funcționează, de regula, cu urmatoarele filiere și profiluri
filiera teoretica, cu profilurile umanist și real
filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale și protectia mediului
filiera vocationala cu profilurile militar, ordine și securitate publică, teologic, sportiv, artistic și pedagogic. Secțiunea a 2^1-a Ciclul superior al liceului
Trecerea din ciclul inferior în ciclul superior al liceului este reglementata prin metodologia Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, care se da publicității la inceputul anului scolar precedent admiterii.
Ciclul superior al liceului se organizeaza și funcționează în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, dacă la data începerii anului scolar elevul nu a depasit vârsta de 18 ani.
Ciclul superior al liceului, formele seral, cu frecventa redusa și la distanta, poate functiona, în condițiile legii, în unități de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.
Ciclul superior al liceului funcționează cu filierele, profilurile și specializarile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetării și tineretului în raport cu dinamica profesiunilor, meseriilor și ocupatiilor de pe piața forței de muncă.
În functie de filiera, de profil și de specializare, durata studiilor în cadrul ciclului superior al liceului este de 2 sau de 3 ani și este stabilita de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
Finalizarea studiilor liceale se atesta printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, în învățământul postliceal, dreptul de sustinere a examenului național de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.
Absolventii ciclului superior al liceului dobândesc și portofoliul personal pentru educatie permanenta și, la cerere, foaia matricola. (3) Absolventii ciclului superior al liceului care sustin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc și diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii.
Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe
probă de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română
probă de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale
probă de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
probă de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
probe scrise de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal, după cum urmează
probă scrisă la limba și literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările
probă scrisă la limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale
o probă scrisă, diferențiată în funcție de filieră, profil și specializare, după cum urmează: (i) matematică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocațională; (îi) istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocațională
o probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul și specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: (i) fizică, chimie, biologie sau informatică; (îi) geografie, filosofie, logică și argumentare, economie, psihologie și, după caz, sociologie.
Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului secundar superior liceal care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
au susținut probele prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. A-D
au susținut toate probele scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea
media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la probele scrise precizate la art. 26 alin. (4) lit. E este cel puțin 6.
Media obținută la examenul național de bacalaureat este media aritmetică calculată cu două zecimale exacte a notelor obținute la probele scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E.
În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
Absolvenților clasei a XII-a/a XIII-a care au susținut evaluările prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. A-D li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E.
În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările susținute conform art. 26 alin. (4) lit. A-D, respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E care au fost promovate cu cel puțin nota 5.
În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.
Candidații pot susține examenul național de bacalaureat și examenul de certificare a competențelor profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Probele prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. A-D se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ din care provin candidații, în fața unei comisii prezidate de directorul unității de învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiile stabilite prin metodologia prevăzută la art. 26 alin. (7).
Probele scrise din examenul național de bacalaureat, prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E, se susțin după încheierea anului școlar, în fața unei comisii numite de inspectoratul școlar, în condiții stabilite prin metodologia prevăzută la art. 26 alin. (7).
Comisia prevăzută la alin. (9) este condusă de un președinte, numit prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul științific de doctor. În situații bine justificate, poate fi numit în funcția de președinte și un cadru didactic din învățământul liceal, având gradul didactic I și performanțe profesionale deosebite, titular în altă unitate de învățământ decât cea din care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat.
Comisia prevăzută la alin. (9) este alcătuită din profesori de la alte unități de învățământ decât cele din care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat.
Numărul comisiilor prevăzute la alin. (9) și numărul unităților de învățământ în care se desfășoară probele scrise din examenul național de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea inspectoratelor școlare.
Rezultatele examenului național de bacalaureat sunt publice.
În urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de calificare profesionala și, respectiv, a atestatului de competente profesionale nu este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat.
Absolventii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obținut media 10 primesc diploma de merit.
În scolile de arte și meserii se organizeaza invatamant pentru profesionalizare, în scopul calificarii de nivel 1 pe domenii ocupationale.
Scolile de arte și meserii pot functiona independent sau în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
Pentru persoanele care au depasit vârsta de 18 ani, învățământul de arte și meserii se poate organiza ca invatamant seral sau cu frecventa redusa, în condițiile legii, în unități de invatamant stabilite de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului București.
Reteaua de stat a scolilor de arte și meserii este organizata de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cu consultarea factorilor interesati.
Unitatile de invatamant pot organiza, la cererea factorilor interesati, pe bază de contract, cursuri de calificare și de conversie profesionala, cu respectarea standardelor ocupationale, precum și alte servicii educationale.
Agentii economici care asigura, după caz, pe bază de contract cu unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii de instruire practica a elevilor, dotarea spatiilor de instruire, locuri de muncă pentru absolventi pot beneficia de facilități fiscale, potrivit unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Absolventii scolilor de arte și meserii dobândesc certificat de absolvire și portofoliu personal pentru educatie permanenta și, la cerere, foaia matricola. (2) Absolventii care sustin și promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc și certificat de calificare profesionala nivel 1.
Sistemul de certificare a nivelului de calificare și a competentelor profesionale dobandite în cadrul învățământului preuniversitar se organizeaza pe baza reglementarilor comune ale Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și ale Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Organizarea învățământului din scolile de arte și meserii și a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin metodologii specifice.
Absolventii scolilor de arte și meserii cu certificat de absolvire și cu certificat de calificare profesionala nivel 1 au dreptul la continuarea studiilor în învățământul secundar superior, în condițiile prezentei legi.
Pentru a avea acces în ciclul superior al liceului, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să urmeze și sa absolve, în condițiile legii, anul de completare. Anul de completare este organizat, de regula, ca invatamant de zi. Pentru persoanele care au depasit vârsta de 18 ani, anul de completare se poate organiza ca invatamant seral sau cu frecventa redusa, în unități de invatamant stabilite de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului București.
Învățământul de arta și învățământul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
Unitatile în care se organizeaza învățământul de arta și învățământul sportiv se aproba de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, la propunerea inspectoratelor scolare.
În învățământul de arta și în învățământul sportiv
scolarizarea se realizează, de regula, începând cu clasele primare
elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice
Absolventii învățământului de arta și ai învățământului sportiv beneficiaza de drepturile prevăzute la art. 23 alin. (4) și la art. 26 alin. (1), (2), (3), (5), (6) și (9).
Pentru activitatea sportiva și artistica de performanță, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării poate organiza cluburi scolare și unități de invatamant preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
Învățământul special se organizeaza de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pentru prescolarii și elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiente asociate, în scopul instruirii și educarii, al recuperării și integrarii lor sociale.
Integrarea scolara a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de invatamant special, în grupe și clase speciale din unități prescolare și scolare obisnuite, sau în unități de invatamant obisnuite, inclusiv în unități cu predare în limbile minoritatilor naționale.
Învățământul special primar și secundar inferior este obligatoriu și are durata, după caz, de 10 sau 11 ani.
Învățământul special este gratuit.
Învățământul special este organizat ca invatamant de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza și sub alte forme.
Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul instituțiilor de protecție sociala, al altor organizații de stat și particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara și din strainatate, pentru stimulare, compensare și recuperare a handicapului.
Tipul și gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare și judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
Învățământul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, manuale și metodologii didactice alternative, elaborate în functie de tipul și gradul handicapului și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
În învățământul prescolar și primar, în functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre școala speciala spre școala de masa și invers sau dinspre caminul-școala spre școala speciala și invers.
Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza și de către psihologul scolar. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.
Copiii cu cerințe educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre învățământul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educatie în unități ale învățământului special primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal, diferentiat după tipul și gradul handicapului.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, împreună cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari în domeniu, asigura integrarea în viața activa, în forma corespunzătoare de muncă, a absolventilor învățământului special, potrivit calificarii obtinute și în condițiile prevăzute de legislatia în vigoare.
La nivelul învățământului prescolar, primar și gimnazial, pe lângă unele unități de invatamant reprezentative în zona respectiva se organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de inspectoratele scolare, ca structuri de invatamant special integrat.
Centrele logopedice interscolare funcționează cu profesori logopezi, având calificarea în psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; acestia au și obligația sa indrume educatoarele, invatatorii și institutorii în metodica dezvoltării și corectarii limbajului celor care prezinta tulburari de vorbire.
Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educației, Cercetării și Inovării organizeaza, după caz, grupe sau clase în cadrul unităților sanitare respective.
Protectia copilului aflat în dificultate este realizata conform legii.
Stabilirea continuturilor educative ale activităților specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregătirea și perfectionarea personalului responsabil cu instructia și educatia în cadrul centrelor de plasament și de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, sunt de competența Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.
În judete și în municipiul București funcționează centre sau cabinete de asistența psihopedagogica; acestea asigura și activitatea de orientare scolara și profesionala. (2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetării și tineretului.
În fiecare judet și în municipiul București funcționează Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului scolar.
Structura și atribuțiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
Învățământul postliceal de stat se organizează de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării din proprie inițiativă, la propunerea autorităților administrației publice locale sau la cererea operatorilor economici și a altor instituții interesate, în formele de organizare zi, seral și la distanță.
Nomenclatorul domeniilor și calificărilor se stabilește de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pe baza propunerilor factorilor interesați, validate de comitetele sectoriale, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Pregătirea prin învățământul postliceal se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării în urma consultării partenerilor sociali și a validării acestora de către comitetele sectoriale. Standardele de pregătire profesională, care specifică nivelul de calificare, se realizează, de regulă, pe baza standardelor ocupaționale validate de comitetele sectoriale.
Școlile de maiștri sunt școli postliceale.
Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de nivelul de pregătire anterior al elevilor.
Școlarizarea în învățământul postliceal de stat, organizată la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, se finanțează prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Școlarizarea poate fi finanțată și de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea.
Cifra de școlarizare corespunzătoare învățământului postliceal de stat se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, cu consultarea factorilor interesați.
Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant, cu consultarea factorilor interesati.
Au dreptul să se inscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (1), absolventii de liceu, cu sau fără diploma de bacalaureat.
Numărul de locuri pentru învățământul postliceal finanțat de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă de inspectoratul școlar și se comunică Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.
Învățământul postliceal se incheie cu examen de absolvire, reglementat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin metodologie specifică, elaborata cu consultarea factorilor interesati.
Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat de competente profesionale.
În cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolventi.
Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, anual, oblibațiile statului referitoare la învățământul postliceal.
Învățământul superior se realizează prin institutii de invatamant: universitati, institute, academii de studii și scoli de studii postuniversitare.
Misiunea instituțiilor de invatamant superior este de invatamant și de cercetare sau numai de invatamant.
Învățământul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, și cu taxa, conform legii.
În învățământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depășirea duratei de scolarizare prevăzute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor și a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe și pentru activități neincluse în planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
Cuantumul taxelor și scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.
Pot participa la admiterea în învățământul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competența fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Admiterea se poate organiza în doua sesiuni.
Absolventii de liceu, cu diploma de bacalaureat, care au obținut în unul dintre ultimii 4 ani de studii distinctii la olimpiadele scolare internationale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se inscrie în învățământul universitar fără susținerea admiterii.
Activitatea didactica se poate organiza în urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa și la distanta. Formele de invatamant seral, cu recventa redusa și la distanta pot fi organizate de instituțiile de invatamant superior care au cursuri de zi.
În instituțiile de invatamant superior pot fi inscrisi și studenti straini, în conformitate cu prevederile legale.
Cetatenii straini care studiaza în România în învățământul superior de stat, cu excepția celor care beneficiaza de burse din partea statului român, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.
Învățământul universitar de lunga durata se desfășoară în universitati, institute și academii de studii, cu facultati și specializari autorizate sau acreditate.
Durata studiilor la cursurile de zi în învățământul universitar de lunga durata este, în functie de profil, de 4-6 ani și se stabileste prin hotărâre a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai începând cu anul I.
Studiile în învățământul universitar de lunga durata se incheie cu examen de licență sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licență și de diploma se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, iar conținutul acestora și criteriile specifice, de către senatele universitare.
Absolventii care au promovat examenul de licență primesc titlul de licentiat în profilul și în specializarea urmate.
Absolventii care nu au promovat examenul de licență sau de diploma primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lunga durata și copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de licență sau de diploma în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituțiile de invatamant superior pot organiza cursuri speciale, în condițiile art. 58, pentru absolventii proprii ori din alte institutii de invatamant superior, în vederea pregatirii pentru examenul de licență, respectiv de diploma.
Titulatura diplomei de licență se stabileste de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, în conformitate cu standardele internationale.
Studiile în învățământul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se incheie, după caz, cu examen de diploma.
Absolventii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmata, în conformitate cu standardele internationale.
Diplomele eliberate de instituțiile de invatamant universitar de lunga durata până în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obtinute în urma promovarii examenului de licență, respectiv de diploma.
Studentii și absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica au obligația sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.
Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcționează în instituțiile de invatamant superior, pe bază de regulament, și au planuri de invatamant distincte, aprobate de senatul universitatii.
Pregătirea studenților, prevăzută la alin. (1) și (2), se realizează în regimul activităților didactice optionale. Planurile de invatamant ale departamentului sunt integrate în planurile de invatamant ale facultatilor de profil.
Absolventilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se elibereaza certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitati sa functioneze în calitate de cadre didactice.
Absolventii învățământului universitar pot profesa în invatamant numai dacă au obținut certificatul de absolvire mentionat la alin. (4) sau dacă efectueaza pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.
Activitățile clinice din învățământul medical superior de stat se organizeaza în unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sănătății și celorlalte ministere cu retea sanitara proprie. Metodologia de organizare și de desfășurare a acestor activități se elaboreaza de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și de Ministerul Sănătății.