LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată Legea administrației publice locale

Comunele, orașele și municipiile au câte un primar și un viceprimar; municipiile reședința de județ și sectoarele municipiului București au câte un primar și 2 viceprimari, iar municipiul București are un primar general și 4 viceprimari, aleși în condițiile legii.

Primarul participa, obligatoriu, la ședințele consiliului local.

Pe toată durata mandatului de primar și de viceprimar, contractul de muncă al acestora la instituțiile publice, la regiile autonome sau la societățile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei în a carei raza teritorială se afla comuna, orașul sau subdiviziunea administrativ-teritorială.

Validarea alegerii primarului general al municipiului București se face de către un judecător desemnat de președintele Tribunalului Municipiului București.

Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (3).

Rezultatul validării se prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o ședința extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului.

În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Primarul depune în fața consiliului local jurământul prevăzut la art. 18. În situații deosebite, jurământul se poate depune și în fața președintelui instanței judecătorești care a validat alegerea primarului.

Primarul care refuza să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau catastrofa.

Mandatul încetează înainte de termen în caz de deces; demisie; incompatibilitate; schimbare a domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială; imposibilitate de a fi exercitat pe o perioadă mai mare de 6 luni; în cazul în care s-a constatat prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă după validarea mandatelor, ca alegerea s-a făcut prin frauda electorală sau prin orice alta încălcare a Legii privind alegerile locale; în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate, precum și în cazul punerii sub interdicție pentru debilitate sau alienare mintală ori în cazul pierderii drepturilor electorale.

În situațiile prevăzute la alin. (2), consiliul local adopta o hotărâre prin care ia act de încetarea mandatului primarului și declara vacanta funcția acestuia.

În cazul demisiei, până la adoptarea de către consiliul local a hotărârii prevăzute la alin. (3), primarul poate reveni asupra demisiei.

Primarul poate fi demis din funcție pentru motivele prevăzute la art. 33 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, dacă actele acestuia au fost emise cu rea-credința.

Demiterea primarului, bazată pe hotărârile definitive ale instanței de judecată, se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului. Hotărârea și motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoștința primarului de către prefect, în termen de 5 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României.

Hotărârea de demitere poate fi atacată de către primar la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoștința potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează. Introducerea acțiunii suspenda executarea măsurii de demitere.

Primarul și primarul general al Capitalei sunt șefii administrației publice locale și răspund în fața consiliului de buna funcționare a acesteia.

Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice din țara și din străinătate, precum și în justiție.

Semnul distinctiv al primarului este o eșarfa în culorile drapelului național.

Este obligatorie purtarea eșarfei la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.

Modelul acestei eșarfe se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

În cazuri excepționale, dacă primarul refuza sau este în imposibilitatea de exercitare a unora dintre atribuțiile prevăzute la alin. (1) sau în alte legi speciale, aceste atribuții se exercită de către secretar.

Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale

Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul local.

Primarul deleagă viceprimarilor, prin dispoziție emisă în termen de 30 de zile de la validare, exercitarea unora dintre atribuțiile ce-i revin potrivit art. 44, cu precădere pe cele prevăzute la lit. k), n), r), s) și y), cu excepția celor prevăzute la lit. a) - g), i), j), l), m) și t).

Atribuțiile de ofițer de stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcționari cu competente în acest domeniu.

Atribuțiile ce revin primarului, potrivit art. 43 alin. (1), cu excepția celor de ofițer de stare civilă, nu pot fi delegate.

Viceprimarul este ales cu votul secret al majorității consilierilor în funcție. El își păstrează calitatea de consilier. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local. Prevederile art. 40 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

Demiterea viceprimarului se face de către consiliul local, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție. Prevederile art. 41 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții. Acestea devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate.

Primarul constata încălcările legii și adopta măsurile legale pentru înlăturarea acestora sau, după caz, sesizează organele competente.

Prevederile art. 29 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

În exercitarea funcției, primarul este ocrotit de lege.

Prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcție a primarului în cazurile în care acesta a fost trimis în judecata pentru săvârșirea, cu intenție, a unei fapte penale, precum și în situația în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, dacă s-a luat împotriva lui măsura arestării preventive.

Suspendarea poate fi dispusă numai la cererea motivată a instanței de judecată sau a Parchetului.

Suspendarea durează până la soluționarea definitivă a cauzei, în afară de cazul în care Parchetul sau instanța de judecată a solicitat ridicarea acestei măsuri mai înainte.

Ordinul de suspendare se comunică, de îndată, primarului. Împotriva ordinului de suspendare, primarul se poate adresa instanței de judecată în condițiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunoștința.

Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condițiile legii.

Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și viceprimarilor, suspendarea lor fiind dispusă de consiliul local prin hotărâre, adoptată cu majoritatea consilierilor în funcție.

În caz de vacanta a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a acestuia, atribuțiile sale vor fi exercitate, de drept, de către viceprimar, până la validarea mandatului noului primar sau, după caz, până la încetarea suspendării.

În situația prevăzută la alin. (1), consiliul local deleagă, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier, care va îndeplini temporar atribuțiile viceprimarului.

În situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât primarul, cat și viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuțiile primarului, cat și ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.

Dacă devin vacante, în același timp, atât funcția de primar, cat și cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) și (2) aplicându-se până la alegerea unui nou primar. Stabilirea de către Guvern a datei alegerii noului primar se va face în termen de 30 de zile de la data când cele doua funcții au devenit vacante.

Numirea secretarului se face de către prefect pe baza propunerilor consiliului local, la inițiativa primarului, pe bază de concurs sau de examen.

Concursul sau examenul se organizează de către primar, potrivit legii, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al prefectului, al președintelui consiliului județean și al consiliului local respectiv. Ordinul de numire se emite în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

Secretarul se bucura de stabilitate în funcție și se supune regulilor cuprinse în statutul funcționarului public.

Eliberarea din funcție a secretarului se face de către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la inițiativa primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor.

Sancționarea disciplinară a secretarului se face de către prefect, la propunerea primarului sau a consiliului local, în condițiile legii.

Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale

Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul local sau de către primar.

Numirea și eliberarea din funcție a personalului din serviciile publice ale comunei și ale orașului se fac de către conducătorii acestora, în condițiile legii.

Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul propriu al consiliului local se fac de către primar, în condițiile legii.

Consiliul local poate recomanda, motivat, primarului, eliberarea din funcție a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu.

Condițiile privind numirea, angajarea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție, drepturile și obligațiile personalului din serviciile publice ale comunei și ale orașului, precum și ale personalului din aparatul propriu al consiliului local, sunt stabilite prin lege și regulamente.

Funcționarii din aparatul propriu al consiliului local se bucura de stabilitate în funcție și se supun prevederilor statutului funcționarilor publici.

În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.

Cetățenii aparținând minorităților naționale, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și cu aparatul acestora, se pot adresa oral sau în scris și în limba lor maternă.

Cererile prezentate în scris vor fi însoțite de traducerea lor în limba română.

În cazul în care reprezentantul autorității publice sau funcționarul acesteia nu cunoaște limba minorității respective, se va folosi un interpret.

Consiliul județean este autoritate a administrației publice județene.

Consiliul județean se compune din consilieri aleși în condițiile Legii privind alegerile locale.

Consiliul județean este autoritatea administrației publice județene pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, și exercită, în acest sens, următoarele atribuții principale

Consiliul județean îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege.

Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofa.

Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii, până la declararea ca legal constituit a noului consiliu ales.

Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare, o dată la doua luni.

Consiliul județean se poate întruni în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui acestuia, a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau a delegației permanente.

Convocarea consiliului județean se face de către președintele acestuia, cu cel puțin 10 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare.

Dispozițiile art. 24, art. 25 și art. 27 se aplică în mod corespunzător.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședința va preciza ordinea de zi, data și locul desfășurării acesteia.

Consiliul județean alege dintre membrii săi, pe durata mandatului, pe președinte și 2 vicepreședinți ai consiliului, 4 sau 6 consilieri, respectându-se, pe cat posibil, configurația politica a acestuia, care, împreună, constituie delegația permanenta.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean sunt și președinte și vicepreședinți ai delegației permanente.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean se aleg cu votul majorității consilierilor în funcție.

Eliberarea din funcție a președintelui și a vicepreședinților se poate face de către consiliul județean, la propunerea a cel puțin o treime din numărul consilierilor, dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de lege pentru demiterea primarului și numai cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Pe timpul exercitării mandatului, contractul de muncă al președintelui și vicepreședinților consiliului județean la instituțiile publice, la regiile autonome și la societățile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda.

Delegația permanenta a consiliului județean, constituită potrivit art. 67, îndeplinește următoarele atribuții principale

Delegația permanenta îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcționare a consiliului județean, elaborat și aprobat cu respectarea normelor legale.

Modul de organizare și de funcționare a delegației permanente se stabilește prin regulamentul de funcționare a consiliului.

Secretarul județului este și secretarul delegației permanente.

Președintele consiliului județean este șeful administrației publice județene și răspunde de buna funcționare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului județean, precum și a agenților economici de sub autoritatea consiliului.

Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane fizice și juridice din țara și din străinătate, precum și în justiție.

Aparatul propriu al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia.

Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale

Președintele consiliului județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul județean.

Fiecare județ și municipiul București au un secretar, salarizat din bugetul județului, respectiv al municipiului București. Secretarul este funcționar public și are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formațiune politica, sub sancțiunea eliberării din funcție.

Numirea secretarului se face de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, la propunerea consiliului județean, din inițiativa președintelui acestuia, respectiv a primarului general al municipiului București.

Numirea se face pe bază de examen sau de concurs organizat, potrivit legii, de către președintele consiliului județean, respectiv de către primarul general, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare sau de concurs va face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Departamentului pentru Administrație Publică Locală.

Emiterea dispoziției de numire se va face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului județului se fac de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, numai la propunerea consiliului județean, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la inițiativa președintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor.

Secretarului județului îi sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile prezentei legi privitoare la secretarul comunei și al orașului.

Secretarul județului și cel al municipiului București exercita atribuțiile care revin, potrivit legii, județului și municipiului București în domeniile stării civile, autorității tutelare și ocrotirii minorilor, coordonând compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliului județean sau, după caz, al Consiliului General al Municipiului București, în al căror obiect de activitate intra aceste atribuții.

Dispozițiile prezentei legi privitoare la organizarea și funcționarea consiliilor locale, precum și cele cu privire la primar, cu excepția celor referitoare la atribuții, se aplică în mod corespunzător consiliului județean și președintelui acestuia.

Dizolvarea de drept a consiliului județean, în cazul în care nu se întrunește timp de 6 luni consecutiv, precum și în situația în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți, se comunică prefectului și Guvernului de către secretarul județului. După efectuarea verificărilor necesare, Guvernul emite o hotărâre prin care ia act de dizolvarea consiliului județean.

Prevederile art. 24 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Pe perioada în care consiliul județean este dizolvat sau nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente, aflate în competența președintelui acestuia, se rezolva de către un împuternicit numit de Guvern, având calitatea de funcționar public.