LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată Legea administrației publice locale

Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației publice, organizate în unitățile administrativ-teritoriale.

Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele autorităților administrației publice locale, în cazul în care considera ca acestea sunt ilegale.

Actul atacat este suspendat de drept.

Prefectul răspunde conform legii, la cererea autorităților administrației publice locale și județene, în cazul în care instanța de contencios administrativ stabilește ca actul acestora a fost atacat în mod abuziv sau cu rea-credința.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului, raportată de Comisia Naționala pentru Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, după cum urmează: Numărul locuitorilor comunei sau ai orașului Numărul consilierilor

Consiliul General al Municipiului București este compus dintr-un număr de 65 de consilieri.

Calitatea de consilier este incompatibilă cu

Alte incompatibilități se pot stabili prin lege.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor în ședința de constituire se face de către prefect. La ședința de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau. La ședința va fi convocat și primarul, chiar dacă procedura de validare a acestuia nu a fost finalizată.

Ședința este legal constituită, dacă participa cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, ședința se va tine, de drept, peste 3 zile, în aceleași condiții. Dacă nici la a doua convocare ședința nu se poate constitui legal, se va proceda la o noua convocare, peste alte 3 zile. La noua convocare, ședința va fi legal constituită, dacă se asigura prezenta majorității consilierilor aleși. În situația în care consiliul nu se poate constitui nici la ultima convocare, datorită absentei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile consilierilor aleși, care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți cu supleanții de pe listele respective, și se vor organiza alegeri de completare, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerile locale. Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauza, la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.

Absenta consilierilor de la ședința de constituire este motivată, dacă, din cauza bolii, aceștia sunt netransportabili sau dacă sunt plecați în străinătate în interes de serviciu.

Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe întreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 7 consilieri.

Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorității consilierilor prezenți la ședința. Persoana al carei mandat este supus validării sau invalidării nu participa la vot.

Consiliul este legal constituit după validarea mandatelor a cel puțin două treimi din numărul membrilor acestuia.

Hotărârile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate de cei interesați, la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la adoptare sau de la comunicare, în cazul celor absenți de la ședința. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului următorul jurământ: "Jur sa respect Constituția și legile tarii și sa fac, cu buna-credința, tot ceea ce sta în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului) ".

Consilierii care refuza să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.

După depunerea jurământului, consilierul care a condus ședința de constituire declara consiliul legal constituit.

Consiliul local are inițiativa și hotărăște, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice.

Consiliul local are următoarele atribuții principale

Consiliul local exercita și alte atribuții stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al orașului.

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit prin lege organică, pe timp de război sau de catastrofa.

Consiliul își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

Consiliul legal constituit alege prin vot deschis, cu majoritate simpla, pentru durata unei ședințe, un președinte.

Consiliul local se întrunește în ședința ordinară, lunar, la convocarea primarului.

El se poate întruni în ședința extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare.

În caz de forta majoră și de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orașului, convocarea consiliului local se poate face de îndată.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședința va preciza ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării acesteia.

Ordinea de zi se aduce la cunoștința locuitorilor comunei sau ai orașului prin presa locală ori prin alt mijloc de publicitate. În unitățile administrativ-teritoriale în care minoritățile naționale au pondere însemnată, ordinea de zi se aduce la cunoștința cetățenilor și în limba acestora.

Ședințele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezenta majoritatea consilierilor în funcție.

Prezenta consilierilor la ședințe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de funcționare a consiliului.

În cazul în care consiliul nu se întrunește timp de 3 luni consecutiv sau nu a adoptat în 3 ședințe consecutive nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți, acesta se dizolva de drept.

Dizolvarea de drept a consiliului se comunică de către primar prefectului, care, prin ordin, ia act de dizolvarea consiliului și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Ordinul prefectului poate fi atacat de consilieri la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai după expirarea termenului prevăzut la alin. (5) sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea consilierilor, în termen de 30 de zile.

Ședințele consiliului local sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Lucrările ședințelor se desfășoară în limba oficială a statului.

Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în ședința publică.

Dezbaterile din ședințele consiliului se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele de ședința, de secretar și de cel puțin 3 consilieri.

La începutul fiecărei ședințe, secretarul prezintă procesul-verbal al ședinței anterioare și îl supune aprobării consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste conținutul procesului-verbal și sa ceara menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.

Procesul-verbal și documentele care au fost dezbătute în ședința se depun într-un dosar special al ședinței respective, care va fi numerotat, semnat și sigilat de președintele de ședința, de secretar și de consilierii prevăzuți la alin. (1).

În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de funcționare a consiliului cere o alta majoritate. În caz de paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă și se reiau dezbaterile în ședința următoare.

Hotărârile privind administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistica a localităților și amenajarea teritoriului și asocierea cu alte consilii, instituții publice sau agenți economici din țara și din străinătate se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Hotărârile privind bugetul local, precum și cele prin care se stabilesc impozite și taxe locale, se adoptă cu votul majorității consilierilor în funcție. Dacă bugetul nu poate fi adoptat după doua lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 5 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent, până la adoptarea noului buget.

Consiliul poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de către consilieri sau de către primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun.

Hotărârile consiliului local se semnează de către președintele de ședința, se contrasemnează de către secretar și se comunică primarului. În cazul în care președintele de ședința se afla în imposibilitatea de a semna sau refuza să semneze, hotărârea va fi semnată de către unul dintre consilierii prezenți.

Hotărârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

Aducerea la cunoștința publică a hotărârilor cu caracter normativ se face numai după expirarea termenului în care prefectul poate exercita calea de atac în fața instanței de contencios administrativ sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care acțiunea prefectului a fost respinsă.

În unitățile administrativ-teritoriale în care minoritățile naționale au o pondere însemnată, hotărârile se aduc la cunoștința cetățenilor și în limba acestora.

Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soț, sotie, afin sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului.

Hotărârile luate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) pot fi anulate, în condițiile legii.

Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte și pentru hotărârile acestuia, pe care le-au votat. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfășurată în exercitarea mandatului.

La cererea consilierilor, votul lor va fi consemnat în procesul-verbal al ședinței.

Consiliul local poate fi dizolvat, dacă a adoptat hotărâri repetate, care au fost anulate irevocabil de către instanța de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului sau au încălcat Constituția și legile tarii.

Dizolvarea consiliului se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile definitive ale instanței de judecată. Hotărârea și motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoștința membrilor consiliului de către prefect, în termen de 5 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de către consilieri la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoștința potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează. Introducerea acțiunii suspenda executarea măsurii de dizolvare.

Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabilește de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care a fost respinsă acțiunea consilierilor.

Până la constituirea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale orașului.

În exercitarea funcției, consilierii sunt în serviciul colectivității locale, fiind ocrotiți de lege.

Numai la sesizarea motivată a instanței de judecată sau a Parchetului, prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcție a consilierului, în cazul în care acesta a fost trimis în judecata pentru săvârșirea, cu intenție, a unei fapte penale, precum și în situația în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, dacă s-a luat împotriva sa măsura arestării preventive.

Suspendarea durează până la soluționarea definitivă a cauzei, în afară de cazul în care Parchetul sau instanța de judecată a solicitat ridicarea acestei măsuri mai înainte. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului.

Împotriva ordinului de suspendare consilierul se poate adresa instanței de judecată în condițiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunoștința.

La lucrările consiliului local pot participa, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean, reprezentanții acestora, parlamentarii, precum și persoanele invitate de consiliul local, a căror prezenta este considerată utila. (2) Cetățenii satelor și ai cătunelor care nu au consilieri aleși în consiliile locale vor fi reprezentați la ședințe de către un delegat sătesc. Acesta este ales pe perioada unui mandat al consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant din fiecare familie, desfășurată în prezenta primarului sau a viceprimarului. La discutarea problemelor ce privesc satele respective, delegații sătești vor fi invitați în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

După constituire, consiliul local își organizează comisii de specialitate, în principalele domenii de activitate.

Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.

Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un secretar.

Comisiile de specialitate avizează proiectele de hotărâri din domeniul lor de activitate.

Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor.

Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de funcționare a consiliului local.

Comunele, orașele și municipiile au câte un primar și un viceprimar; municipiile reședința de județ și sectoarele municipiului București au câte un primar și 2 viceprimari, iar municipiul București are un primar general și 4 viceprimari, aleși în condițiile legii.

Primarul participa, obligatoriu, la ședințele consiliului local.

Pe toată durata mandatului de primar și de viceprimar, contractul de muncă al acestora la instituțiile publice, la regiile autonome sau la societățile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei în a carei raza teritorială se afla comuna, orașul sau subdiviziunea administrativ-teritorială.

Validarea alegerii primarului general al municipiului București se face de către un judecător desemnat de președintele Tribunalului Municipiului București.

Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (3).

Rezultatul validării se prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o ședința extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului.

În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Primarul depune în fața consiliului local jurământul prevăzut la art. 18. În situații deosebite, jurământul se poate depune și în fața președintelui instanței judecătorești care a validat alegerea primarului.

Primarul care refuza să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau catastrofa.

Mandatul încetează înainte de termen în caz de deces; demisie; incompatibilitate; schimbare a domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială; imposibilitate de a fi exercitat pe o perioadă mai mare de 6 luni; în cazul în care s-a constatat prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă după validarea mandatelor, ca alegerea s-a făcut prin frauda electorală sau prin orice alta încălcare a Legii privind alegerile locale; în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate, precum și în cazul punerii sub interdicție pentru debilitate sau alienare mintală ori în cazul pierderii drepturilor electorale.

În situațiile prevăzute la alin. (2), consiliul local adopta o hotărâre prin care ia act de încetarea mandatului primarului și declara vacanta funcția acestuia.

În cazul demisiei, până la adoptarea de către consiliul local a hotărârii prevăzute la alin. (3), primarul poate reveni asupra demisiei.

Primarul poate fi demis din funcție pentru motivele prevăzute la art. 33 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, dacă actele acestuia au fost emise cu rea-credința.

Demiterea primarului, bazată pe hotărârile definitive ale instanței de judecată, se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului. Hotărârea și motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoștința primarului de către prefect, în termen de 5 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României.

Hotărârea de demitere poate fi atacată de către primar la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoștința potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează. Introducerea acțiunii suspenda executarea măsurii de demitere.

Primarul și primarul general al Capitalei sunt șefii administrației publice locale și răspund în fața consiliului de buna funcționare a acesteia.

Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice din țara și din străinătate, precum și în justiție.

Semnul distinctiv al primarului este o eșarfa în culorile drapelului național.

Este obligatorie purtarea eșarfei la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.

Modelul acestei eșarfe se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

În cazuri excepționale, dacă primarul refuza sau este în imposibilitatea de exercitare a unora dintre atribuțiile prevăzute la alin. (1) sau în alte legi speciale, aceste atribuții se exercită de către secretar.

Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale

Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul local.

Primarul deleagă viceprimarilor, prin dispoziție emisă în termen de 30 de zile de la validare, exercitarea unora dintre atribuțiile ce-i revin potrivit art. 44, cu precădere pe cele prevăzute la lit. k), n), r), s) și y), cu excepția celor prevăzute la lit. a) - g), i), j), l), m) și t).

Atribuțiile de ofițer de stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcționari cu competente în acest domeniu.

Atribuțiile ce revin primarului, potrivit art. 43 alin. (1), cu excepția celor de ofițer de stare civilă, nu pot fi delegate.

Viceprimarul este ales cu votul secret al majorității consilierilor în funcție. El își păstrează calitatea de consilier. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local. Prevederile art. 40 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

Demiterea viceprimarului se face de către consiliul local, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție. Prevederile art. 41 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții. Acestea devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate.

Primarul constata încălcările legii și adopta măsurile legale pentru înlăturarea acestora sau, după caz, sesizează organele competente.

Prevederile art. 29 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

În exercitarea funcției, primarul este ocrotit de lege.

Prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcție a primarului în cazurile în care acesta a fost trimis în judecata pentru săvârșirea, cu intenție, a unei fapte penale, precum și în situația în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, dacă s-a luat împotriva lui măsura arestării preventive.

Suspendarea poate fi dispusă numai la cererea motivată a instanței de judecată sau a Parchetului.

Suspendarea durează până la soluționarea definitivă a cauzei, în afară de cazul în care Parchetul sau instanța de judecată a solicitat ridicarea acestei măsuri mai înainte.

Ordinul de suspendare se comunică, de îndată, primarului. Împotriva ordinului de suspendare, primarul se poate adresa instanței de judecată în condițiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunoștința.

Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condițiile legii.

Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și viceprimarilor, suspendarea lor fiind dispusă de consiliul local prin hotărâre, adoptată cu majoritatea consilierilor în funcție.

În caz de vacanta a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a acestuia, atribuțiile sale vor fi exercitate, de drept, de către viceprimar, până la validarea mandatului noului primar sau, după caz, până la încetarea suspendării.

În situația prevăzută la alin. (1), consiliul local deleagă, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier, care va îndeplini temporar atribuțiile viceprimarului.

În situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât primarul, cat și viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuțiile primarului, cat și ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.

Dacă devin vacante, în același timp, atât funcția de primar, cat și cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) și (2) aplicându-se până la alegerea unui nou primar. Stabilirea de către Guvern a datei alegerii noului primar se va face în termen de 30 de zile de la data când cele doua funcții au devenit vacante.