LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată Legea administrației publice locale
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Consiliile locale și cele județene asigura veniturile comunelor, orașelor și ale județelor prin stabilirea de impozite și taxe locale sau județene, după caz, precum și prin alte surse stabilite potrivit legii.
Pentru funcționarea unor servicii publice locale sau județene, create în interesul locuitorilor, consiliile locale și județene stabilesc taxe speciale, potrivit legii.
Cuantumul taxelor speciale se stabilește pentru a acoperi cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere a acestor servicii.
Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.
Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau județean, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale și de aprobare de către locuitorii interesați, precum și modul de repartizare a acestora pe locuitor.
Hotărârile luate de consiliile locale și județene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afișate, de îndată, la sediul acestora și vor fi aduse la cunoștința prin orice mijloc de publicitate.
Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestație, în termen de 15 zile de la afișarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.
Constatarea, așezarea și urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale se realizează prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor sau prin organele proprii ale consiliilor locale și județene, în condițiile legii.
În bugetele locale și cele județene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităților care se finanțează de la aceste bugete, în condițiile legii.
Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existenta surselor de finanțare.
Consiliile locale și cele județene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condițiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire și de rambursare.
Hotărârile consiliilor privind contractarea împrumuturilor pe termen lung se supun aprobării locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale respective.
Hotărârile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea și rambursarea acestora.
În bugetele locale și județene se înscriu, la capitolul cheltuieli, și sumele necesare pentru salarizarea președintelui și a vicepreședinților consiliilor județene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, precum și pentru acordarea indemnizațiilor de ședința pentru consilieri, în condițiile stabilite prin regulamentele acestor consilii pentru plata funcționarilor din aparatul propriu al consiliului local și județean, precum și pentru reprezentare și protocol.
În fiecare buget local și județean se va prevedea distinct fondul de rezerva din care se pot aproba credite suplimentare, potrivit legii, care se utilizează în cazul în care creditele deschise prin buget pentru necesitați curente nu sunt suficiente.
Proiectul de buget, întocmit și publicat, este supus deliberării consiliului respectiv, în prima ședința, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării.
Proiectul este însoțit de raportul primarului sau al președintelui consiliului județean, după caz, precum și de contestațiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicării proiectului.
Consiliul deliberează, pronunțându-se și asupra contestațiilor, adoptând proiectul de buget după ce acesta a fost votat pe articole.
Primarul și președintele consiliului județean întocmesc, prin aparatul propriu, și prezintă spre aprobare consiliilor contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Dispozițiile cuprinse în acest capitol se completează cu prevederile Legii privind finanțele publice.
Guvernul numește câte un prefect, ca reprezentant al său, în fiecare județ și în municipiul București.
Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul București, prefectul este ajutat de 2 subprefecți.
Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului.
Pentru a fi numiți în funcție, prefectul și subprefectul trebuie să aibă studii superioare și vârsta de cel puțin 30 de ani.
Pe toată durata îndeplinirii funcției de prefect și de subprefect, contractul de muncă al acestora la instituțiile publice sau la agenții economici cu capital majoritar de stat se suspenda.
Prefectul și subprefectul nu pot fi deputați sau senatori, membri în consiliul județean și în consiliile locale sau primari și nu pot îndeplini o funcție de reprezentare profesională cu caracter național, o alta funcție publică sau o funcție ori o activitate profesională salarizata în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale sau oricăror organizații ori unități cu scop lucrativ.
În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale și județene și a primarilor să se desfășoare conform legii.
Între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale, județene și primari, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.
Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.
Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinește următoarele atribuții principale
asigură realizarea intereselor naționale, respectarea legilor și a ordinii publice
exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităților publice locale și județene
avizează numirea sau eliberarea din funcție a conducătorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale
dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor cetățenilor, prin organele legal constituite
răspunde, în condițiile stabilite prin lege, de pregătirea și aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar; autoritățile militare și organele locale ale Ministerului de Interne au obligația sa informeze pe prefect asupra oricărei probleme care poate avea importanța pentru județ
prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale și administrative a județului, inclusiv realizarea programului de guvernare.
Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.
În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autorităților administrației publice locale și județene, prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele acestora, precum și pe cele ale președintelui consiliului județean, cu excepția celor de gestiune curenta, dacă le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.
Cu 10 zile înaintea introducerii acțiunii, prefectul va solicita autorităților administrației publice locale și județene, cu motivarea necesară, sa reanalizeze actul socotit ilegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.
Introducerea acțiunii de către prefect se face în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decădere. Acțiunea este scutită de taxa de timbru.
Prefectul prezintă, anual, consiliului județean sau Consiliului General al Municipiului București o informare cu privire la activitatea desfășurată de serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județ și în municipiul București.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condițiile legii.
Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic și de specialitate sunt emise după consultarea organelor sau a serviciilor de specialitate și sunt contrasemnate de conducătorii acestora.
Ordinul prefectului devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoștința publică, prin afișare și publicare când conține dispoziții normative, sau de la data comunicării în celelalte cazuri.
Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cărui structura și atribuții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Prefectul, subprefectul și aparatul propriu își desfășoară activitatea în prefectura. Prefectura și, după caz, consiliul județean și aparatul propriu al acestuia își au sediul în Palatul administrativ, proprietate publică de interes național, care este situat în municipiul reședința de județ.
Persoanele din aparatul propriu al prefecturii și, respectiv, al consiliului județean se supun reglementărilor cuprinse în statutul funcționarilor publici.
În fiecare județ și în municipiul București se organizează, pe lângă prefecturi, Comisia administrativă.
Comisia administrativă este compusa din: prefect - ca președinte - , președintele consiliului județean sau, după caz, primarul general al municipiului București, primarul municipiului reședința de județ și conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul județului și al municipiului București, precum și directorii sucursalelor regiilor autonome de interes național din județele respective.
Comisia administrativă se convoacă de către prefect, din proprie inițiativă, sau la cererea președintelui consiliului județean, respectiv a primarului general al municipiului București, trimestrial și ori de câte ori este necesar. La lucrările comisiei vor fi invitați primari ai localităților din județ, precum și orice alte persoane a căror prezenta este apreciată ca necesară.
Comisia administrativă elaborează, anual, pe baza programului de guvernare, propriul program al județului sau al municipiului București, pe care îi comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, regiilor autonome de interes național și sucursalelor acestora din județul respectiv, precum și, spre informare, autorităților administrației publice locale și județene.
Comisia administrativă sprijină serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul județului și al municipiului București, activitatea regiilor autonome de interes național sau a sucursalelor acestora cu activități pe teritoriul județului, precum și pe cele ale administrației publice județene.
În activitatea sa, Comisia administrativă adopta, prin vot deschis, hotărâri care se semnează de către președinte și sunt obligatorii pentru serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județe și în municipiul București.
Lucrările Comisiei administrative se realizează prin aparatul prefecturii.
Divergențele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județe sau în municipiul București și autoritățile administrației publice județene se mediază de către Guvern.
Ministerele și celelalte organe centrale au obligația sa comunice și prefecților ordinele și celelalte dispoziții și îndrumări pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.
Asigurarea aducerii la îndeplinire a atribuțiilor care revin Guvernului cu privire la administrația publică locală, inclusiv controlul exercitării de către primar a atribuțiilor delegate, se realizează de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, care propune Guvernului luarea măsurilor corespunzătoare.
În exercitarea mandatului, consilierii locali și județeni, precum și primării și viceprimarii sunt în serviciul colectivității locale.
Consilierii locali și județeni, primării și viceprimarii se bucura de protecția acordată de legea privind statutul aleșilor locali.
Primării și viceprimarii, primarul general al municipiului București, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, consilierii, secretarii și personalul din aparatul propriu al consiliilor locale și județene răspund, după caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor care le revin, în condițiile legii.
Prevederile alin. (1) se aplică și prefecților, subprefecților și personalului din aparatul propriu al prefecturilor.
Prefectul, subprefectul, președintele și vicepreședinții consiliului județean, primarul general al municipiului București, primării și viceprimarii nu pot fi reprezentanți ai statului în adunările generale ale acționarilor de la societățile comerciale cu capital majoritar de stat și nu pot face parte din consiliile de administrație ale regiilor autonome.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la noua organizare administrativ-teritorială a tarii, sectorul agricol Ilfov se va numi județul Ilfov.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din municipiul București funcționează și pentru județul Ilfov.
Defalcarea și trecerea în proprietatea comunelor, orașelor sau, după caz, a județelor, a bunurilor și valorilor de interes local din domeniul public și privat al statului se fac prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii patrimoniului public și privat.
Până la intrarea în vigoare a statutului funcționarilor publici, secretarul unității administrativ-teritoriale poate contesta, la instanța de contencios administrativ, actele privind eliberarea din funcție sau sancționarea sa disciplinară.
Secretarii consiliilor locale și județene, în funcție la data prezentei legi, devin secretari ai comunei, orașului, subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului București, respectiv ai județului în care funcționează, fără vreo alta formalitate.
Consiliile locale și județene, precum și primării aleși în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor.
Prevederile alin. (1) se aplică și consiliilor și primarilor aleși în cursul actualei legislaturi.
Legea nr. 57/1968 privind organizarea și funcționarea consiliilor populare, Legea nr. 5/1990 privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea de alegeri locale și Hotărârea Guvernului nr. 932/1990 privind Îndrumarul pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Legii nr. 5/1990 , precum și orice alte dispoziții contrare se abroga.