LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată Legea administrației publice locale

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București funcționează în condițiile prevăzute în prezenta lege pentru consiliile locale ale comunelor și orașelor și exercită atribuțiile prevăzute pentru acestea, cu excepția celor de la art. 20 alin. (2) lit. b), c), f), m), u), v) și x). Bugetele subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului București se aproba de către consiliile locale ale acestora, cu acordul Consiliului General al Municipiului București. Atribuțiile prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. g), h), i), j), k) și s) vor putea fi exercitate de către consiliile locale ale sectoarelor numai pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului București.

Consiliul General al Municipiului București se alege, se constituie și funcționează, în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi și de cele ale Legii privind alegerile locale pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.

Primării și viceprimarii sectoarelor municipiului București funcționează în condițiile prevăzute de prezenta lege pentru primării și viceprimarii comunelor și orașelor și exercită atribuțiile stabilite prin prezenta lege pentru primării și viceprimarii comunelor și orașelor, cu excepția celor prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. c), l) și m), care se exercită numai de către primarul general al municipiului București.

Hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile primarului general al municipiului București sunt obligatorii și pentru autoritățile administrației publice organizate în sectoarele municipiului București.

Primarul general al municipiului București împreună cu primării sectoarelor municipiului București se întrunesc cel puțin o dată pe luna, la convocarea primarului general, pentru a analiza modul în care sunt aduse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile primarului general al municipiului București, stabilind măsurile corespunzătoare. La ședința participa și prefectul municipiului București.

Consiliul General al Municipiului București, primarul general și viceprimarii municipiului București exercita atribuțiile prevăzute de lege pentru consiliile locale, pentru primării și viceprimarii comunelor și orașelor, care se aplică în mod corespunzător.

Autorităților prevăzute la alin. (1) și (2) le sunt aplicabile în mod corespunzător și prevederile art. 79 - 105, 123 și 124 din prezenta lege.

Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Domeniul privat este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Donațiile și legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.

Consiliile locale și cele județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea, ele hotărăsc cu privire la cumpărarea și vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.

Vânzarea, concesionarea, închirierea și locația de gestiune se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Înstrăinarea bunurilor aparținând domeniului privat al comunelor, orașelor sau județelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunțările la drepturi sau recunoașterile de drepturi în favoarea terțelor persoane se fac pe bază de expertiza însușită de consiliu.

Finanțele comunelor, orașelor și județelor se administrează în condițiile prevăzute de lege, conform principiului autonomiei locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proporțional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune în mod liber.

Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozite și a transferurilor din bugetul de stat, stabilite anual prin legea bugetului de stat, se realizează de către consiliul județean împreună cu direcția generală judeteana a finanțelor publice și controlului financiar de stat, după consultarea primarilor și a reprezentanților consiliilor locale.

Sumele repartizate unităților administrativ-teritoriale conform alin. (1) se folosesc potrivit destinației și eșalonării stabilite prin bugetul aprobat de consiliul local sau județean.

Pentru funcționarea unor servicii publice locale sau județene, create în interesul locuitorilor, consiliile locale și județene stabilesc taxe speciale, potrivit legii.

Cuantumul taxelor speciale se stabilește pentru a acoperi cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere a acestor servicii.

Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.

Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau județean, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale și de aprobare de către locuitorii interesați, precum și modul de repartizare a acestora pe locuitor.

Hotărârile luate de consiliile locale și județene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afișate, de îndată, la sediul acestora și vor fi aduse la cunoștința prin orice mijloc de publicitate.

Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestație, în termen de 15 zile de la afișarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

În bugetele locale și cele județene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităților care se finanțează de la aceste bugete, în condițiile legii.

Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existenta surselor de finanțare.

Consiliile locale și cele județene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condițiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire și de rambursare.

Hotărârile consiliilor privind contractarea împrumuturilor pe termen lung se supun aprobării locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale respective.

Hotărârile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea și rambursarea acestora.

Proiectul de buget, întocmit și publicat, este supus deliberării consiliului respectiv, în prima ședința, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării.

Proiectul este însoțit de raportul primarului sau al președintelui consiliului județean, după caz, precum și de contestațiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicării proiectului.

Consiliul deliberează, pronunțându-se și asupra contestațiilor, adoptând proiectul de buget după ce acesta a fost votat pe articole.

Guvernul numește câte un prefect, ca reprezentant al său, în fiecare județ și în municipiul București.

Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul București, prefectul este ajutat de 2 subprefecți.

Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului.

Pentru a fi numiți în funcție, prefectul și subprefectul trebuie să aibă studii superioare și vârsta de cel puțin 30 de ani.

Pe toată durata îndeplinirii funcției de prefect și de subprefect, contractul de muncă al acestora la instituțiile publice sau la agenții economici cu capital majoritar de stat se suspenda.

În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale și județene și a primarilor să se desfășoare conform legii.

Între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale, județene și primari, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinește următoarele atribuții principale

Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.

În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autorităților administrației publice locale și județene, prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele acestora, precum și pe cele ale președintelui consiliului județean, cu excepția celor de gestiune curenta, dacă le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.

Cu 10 zile înaintea introducerii acțiunii, prefectul va solicita autorităților administrației publice locale și județene, cu motivarea necesară, sa reanalizeze actul socotit ilegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.

Introducerea acțiunii de către prefect se face în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decădere. Acțiunea este scutită de taxa de timbru.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condițiile legii.

Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic și de specialitate sunt emise după consultarea organelor sau a serviciilor de specialitate și sunt contrasemnate de conducătorii acestora.

Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cărui structura și atribuții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Prefectul, subprefectul și aparatul propriu își desfășoară activitatea în prefectura. Prefectura și, după caz, consiliul județean și aparatul propriu al acestuia își au sediul în Palatul administrativ, proprietate publică de interes național, care este situat în municipiul reședința de județ.

Persoanele din aparatul propriu al prefecturii și, respectiv, al consiliului județean se supun reglementărilor cuprinse în statutul funcționarilor publici.