LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles

În implementarea criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate în unul dintre statele membre de către un străin, se utilizează definițiile prevăzute în: a) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, denumit în continuare Regulamentul Dublin; b) Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului «Eurodac» pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, denumit în continuare Regulamentul Eurodac.

Abrogat.

Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi se pot înființa, prin ordin al ministrului afacerilor interne, în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil și a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecție în România.

Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înființarea, funcționarea și întreținerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat.

În aplicarea dispozițiilor prezentei legi, Inspectoratul General pentru Imigrări poate să folosească interpreți și traducători autorizați în condițiile Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de executori judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, pentru efectuarea interpretării și/sau traducerii în și din limbi străine, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum și să consulte specialiști.

Plata interpreților și traducătorilor prevăzuți la alin. (3^1) se face în condițiile Legii nr. 178/1997 , cu modificările și completările ulterioare.

Interpreții și traducătorii prevăzuți la alin. (3^1) care se deplasează în altă localitate decât cea de domiciliu, pentru efectuarea lucrărilor solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, beneficiază de cheltuieli de transport și, după caz, de cazare și indemnizație de delegare, potrivit dispozițiilor legale aplicabile în unitățile bugetare.

În cazul în care nu sunt identificați sau nu pot fi utilizați interpreți sau traducători autorizați în condițiile Legii nr. 178/1997 , cu modificările și completările ulterioare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate folosi persoane de încredere care cunosc limbile din/și în care se face traducerea și/sau interpretarea limbii respective, dispozițiile alin. (3^2) și (3^3) aplicându-se în mod corespunzător. În cazul folosirii persoanelor de încredere pentru traducere și/sau interpretare este necesar consimțământul solicitantului de protecție internațională.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, este responsabil de contribuția voluntară a României la bugetul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

În baza deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene sau al acordurilor bilaterale încheiate de România cu alte state membre ale Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, poate propune preluarea de către România a următoarelor categorii de străini

Numărul și condițiile de preluare a străinilor prevăzuți la alin. (5) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane au aceleași drepturi și obligații în România ca și solicitanții care au depus o cerere de azil în România, respectiv beneficiarii de protecție internațională în România.

Inspectoratul General pentru Imigrări participă cu experți la constituirea echipelor de sprijin pentru azil, precum și la orice alte activități organizate potrivit Regulamentului (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 29 mai 2010.

Inspectoratul General pentru Imigrări cooperează cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și cu alte instituții din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în vederea asigurării resurselor logistice și a personalului pentru participarea la activitățile organizate potrivit Regulamentului (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului, potrivit cerințelor Biroului European de Sprijin pentru Azil, denumit în continuare BESA.

Drepturile de diurnă, cazarea și cele aferente deplasării din România către statul membru gazdă și din statul membru gazdă către România, de care beneficiază experții care participă la activitățile organizate potrivit Regulamentului (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Inspectoratul General pentru Imigrări întocmește și revizuiește planul de acțiune preventivă, din proprie inițiativă sau la sesizarea Comisiei Europene în condițiile prevăzute de Regulamentul Dublin. În vederea întocmirii, revizuirii și punerii în aplicare a acestui plan, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita sprijinul Comisiei Europene, al altor state membre, al BESA și al altor agenții competente ale Uniunii Europene. Planul de acțiune preventivă și revizuirile acestuia se aprobă de către ministrul afacerilor interne.

La solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, întocmește și revizuiește planul de acțiune în vederea gestionării situațiilor de criză apărute în funcționarea sistemului de azil din România, în conformitate cu Regulamentul Dublin. Întocmirea, revizuirea și punerea în aplicare a planului se realizează în colaborare cu Comisia Europeană și BESA. Planul de acțiune în vederea gestionării situațiilor de criză și revizuirile acestuia se aprobă de către Guvern, prin memorandum, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Inspectoratul General pentru Imigrări organizează și coordonează desfășurarea activităților BESA derulate pe teritoriul României.

Aplicarea dispozițiilor prezentei legi se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor vulnerabile.

În categoria persoanelor vulnerabile sunt incluși minorii, minorii neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții singuri însoțiți de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de afecțiuni grave, persoanele cu afecțiuni mintale și persoanele care au fost supuse torturilor, violurilor sau altor forme grave de violență psihologică, fizică sau sexuală, ori aflate în alte situații speciale.

Pentru scopurile prezentei legi apartenența la categoria persoanelor vulnerabile se determină după depunerea cererii de azil, cât mai curând posibil, de către specialiști din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pe baza unei evaluări individuale. În vederea realizării evaluării individuale și a luării măsurilor adecvate pentru asigurarea drepturilor și garanțiilor prevăzute de prezenta lege, autoritățile competente acordă sprijin de specialitate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.

În situația în care au fost identificate persoane vulnerabile cu nevoi speciale, personalul de specialitate al Inspectoratului General pentru Imigrări realizează evaluări în scopul identificării nevoilor speciale și dispune măsurile adecvate în scopul asigurării drepturilor și garanțiilor prevăzute de prezenta lege pe durata procedurii de azil.

În faza administrativă a procedurii de azil, actele întocmite anterior constatării nevoilor speciale vor fi refăcute și/sau completate, numai în cazul în care este necesar pentru soluționarea corespunzătoare a cererilor de azil.

Inspectoratul General pentru Imigrări monitorizează situația solicitanților cu nevoi speciale de primire și, împreună cu autoritățile competente, se asigură că asistența oferită acestora se acordă pe toată durata procedurii de azil.

Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în țara de origine sau în orice stat în care viața ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.

Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) și fără a afecta, în mod automat, forma de protecție de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă

În sensul prezentei legi, prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune săvârșită cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.

Nu se pedepsesc faptele de intrare sau ședere ilegală pe teritoriul României, comise de persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecție conform prezentei legi.

În cauzele penale având ca obiect infracțiunea de intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, prevăzută la art. 262 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare, procurorul, atunci când apreciază că fapta care face obiectul urmăririi penale este comisă în legătură cu motivele invocate în cererea de acordare a unei forme de protecție față de inculpat, potrivit prezentei legi, poate dispune suspendarea urmăririi penale până la soluționarea definitivă a respectivei cereri. Dispozițiile art. 313 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

În cauzele penale având ca obiect infracțiunea de intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, prevăzută la art. 262 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, instanța, atunci când apreciază că fapta care face obiectul judecății este comisă în legătură cu motivele invocate în cererea de acordare a unei forme de protecție față de inculpat, potrivit prezentei legi, poate dispune suspendarea judecății până la soluționarea definitivă a respectivei cereri. Dispozițiile art. 367 alin. (2) și alin. (4)-(8) din Legea nr. 135/2010 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care, ulterior rămânerii definitive a unei hotărâri de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, pronunțată pentru infracțiunea de intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, prevăzută la art. 262 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, a fost acordată o formă de protecție potrivit prezentei legi, poate fi cerută revizuirea hotărârii în condițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 135/2010 , cu modificările și completările ulterioare, dacă infracțiunea a fost comisă în legătură cu motivele pentru care s-a acordat protecția.

Inspectoratul General pentru Imigrări asigură pregătirea specifică a personalului cu competențe în domeniul azilului și integrării, prin programe de formare la locul de muncă și de pregătire în cadrul instituțiilor de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne. În acest scop sunt luate în considerare resurse relevante de pregătire, inclusiv cele dezvoltate de BESA.

Programele de formare și pregătire includ aspecte referitoare la: a) legislația internațională și a Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului și al azilului

Hotărârea privind soluționarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situației solicitantului de către funcționarii anume desemnați, calificați în problematica azilului. Aceasta presupune

Orice cerere de azil este analizată individual și succesiv din perspectiva statutului de refugiat și a protecției subsidiare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

O cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv.

Hotărârea prin care se soluționează cererea de azil se redactează și va cuprinde, în mod obligatoriu, situația în fapt și în drept, precum și informații privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum și organul sau instanța competentă la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.

În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane și care au la bază aceleași motive invocate pentru acordarea unei forme de protecție, cererile se vor conexa, urmând a se pronunța o singură hotărâre în cauză.

Cererea de azil a unui minor neînsoțit se analizează cu prioritate.

Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoțit pe parcursul procedurii de azil, inclusiv pe durata procedurii primei țări de azil, a procedurii țării terțe sigure, a procedurii țării terțe europene sigure sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil, după caz.

Minorul neînsoțit este informat, de îndată, cu privire la numirea reprezentantului legal. Reprezentantul legal își îndeplinește îndatoririle în conformitate cu principiul interesului superior al copilului și are expertiza necesară în acest scop.

Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoțit în situația în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

Inspectoratul General pentru Imigrări

Expertiza medico-legală de evaluare a vârstei se efectuează cu respectarea deplină a demnității individuale a minorului, utilizându-se metodele cele mai puțin invazive, care să permită, în măsura posibilului, un rezultat fiabil.

În scopul aplicării prevederilor prezentului articol Inspectoratul General pentru Imigrări colaborează cu structurile autorităților administrației publice locale cu atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, precum și cu instanțele de judecată competente, după caz, în vederea clarificării situației juridice a minorului sau în cazul în care față de acesta a fost instituită o măsură de protecție specială.

Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi

Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege, Inspectoratul General pentru Imigrări atribuie solicitanților de azil un cod numeric personal, care se înscrie în documentul temporar de identitate.

Inspectoratul General pentru Imigrări acordă Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), la cerere, acces la documentele existente la dosarul străinului care a solicitat protecție internațională, cu excepția situației în care divulgarea informațiilor sau a surselor de la care au fost obținute ar periclita securitatea națională, a organizațiilor sau a persoanelor care au furnizat respectivele informații sau în cazul în care s-ar prejudicia examinarea cererii de protecție internațională. În scopul accesării informațiilor conținute de dosarul personal al străinului care a solicitat protecție internațională este necesar acordul acestuia. În îndeplinirea misiunii sale de supraveghere pe care i-o conferă art. 35 din Convenția de la Geneva, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) poate să își prezinte opiniile în fața autorităților naționale competente cu privire la cererile de azil, în orice etapă a procedurii de azil.

Procedura și cuantumul sumelor aferente asigurării condițiilor materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza datelor comunicate de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții sau de Institutul Național de Statistică.

Fondurile bănești necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c) , f) , g) , h) , i) , k) , l) , m) și n) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Minorii beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.

Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Român pentru Imigrări îi poate stabili un loc de reședință și îi asigură asistență materială necesară pentru întreținere, pe întreaga durata a procedurii de azil.

Pentru motive justificate de interesul public, securitatea națională, ordinea, sănătatea și morala publică, protecția drepturilor și libertăților altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întreținere - Oficiul Român pentru Imigrări, pe toată durata procedurii de azil sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, după caz, îi poate stabili un loc de reședință și poate dispune transportarea lui cu însoțitor în acel loc, din oficiu sau la solicitarea autorităților competente.

Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează

Atunci când capacitatea de cazare în centrele de primire și cazare pentru solicitanții de azil este depășită, Inspectoratul General pentru Imigrări, în limita fondurilor disponibile, poate acorda solicitanților de azil o sumă de bani în scopul închirierii unor spații de locuit sau poate contracta servicii de specialitate pentru recepția și cazarea solicitanților de azil în locații individuale sau colective.

Prin capacitate de cazare depășită în sensul alin. (8) se înțelege situația în care gradul de ocupare al spațiilor de cazare în centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil depășește 90%, constatată de Inspectoratul General pentru Imigrări prin decizie emisă în acest sens.

Sumele acordate solicitanților de azil potrivit prevederilor alin. (8) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. La stabilirea cuantumului sumelor se ține cont de datele comunicate de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții sau de Institutul Național de Statistică.

Solicitanții de azil prezintă Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mai scurt timp, documente justificative din care să rezulte faptul că au închiriat spații de locuit.

Contractarea serviciilor de specialitate pentru recepția și cazarea solicitanților de azil, prevăzută la alin. (8) , se face cu luarea în considerare a standardelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

În vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, solicitanții de azil minori beneficiază, în mod gratuit, de un curs pregătitor intensiv în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ.

Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.

Solicitantul de azil minor este înscris la cursul pregătitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil. Concomitent, solicitantul de azil minor poate fi înscris ca audient în anul de studii corespunzător.

La finalul cursului pregătitor prevăzut la alin. (1) , o comisie de evaluare, ale cărei componență și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, apreciază nivelul de cunoaștere a limbii române și stabilește înscrierea minorilor solicitanți de protecție internațională în România, în anul de studiu corespunzător.

Monitorizarea condițiilor de primire se realizează de organizații și organisme neguvernamentale naționale sau internaționale cu atribuții în domeniul migrației sau al respectării drepturilor omului.

Organizațiilor și organismelor prevăzute la alin. (1) li se asigură posibilitatea de a vizita centrele regionale de proceduri și cazare ale solicitanților de azil, pe baza protocoalelor încheiate cu Inspectoratul General pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situații excepționale și temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore.

În scopul derulării activității de monitorizare a condițiilor de primire, Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează informații relevante și asigură posibilitatea reprezentanților organizațiilor și organismelor prevăzute la alin. (1) de a supraveghea modul în care solicitanții de protecție internațională beneficiază de măsurile luate de statul român în favoarea acestora.

În urma activității prevăzute la alin. (1) , organizațiile și organismele care au efectuat activități de monitorizare a condițiilor de primire în condițiile alin. (2) și (3) întocmesc rapoarte care se transmit, spre valorificare, Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și, după caz, Avocatului Poporului, în scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege.