LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Drepturile și obligațiile solicitanților unei forme de protecție internațională care fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil sunt cele prevăzute la art. 17-19 , până la data realizării efective a transferului în statul membru responsabil, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel
Drepturile și obligațiile cetățenilor străini care fac obiectul procedurii prevăzute de convențiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în legea privind regimul juridic al străinilor pe teritoriul României, pe tot parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil, prevăzută la art. 122 și 123
Împotriva străinilor care fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil în conformitate cu art. 122 , pe perioada desfășurării procedurii nu se pot lua măsuri de expulzare sau de returnare forțată de pe teritoriul României
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Fără a se aduce atingere prevederile art. 132 , durata protecției temporare este de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b) , protecția temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.
Acolo unde motivele de protecție temporară persistă, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecția temporară până la un an.
Existența unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.
România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existența unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecția temporară, data la care protecția temporară intră în vigoare și o estimare a scalei de mișcări ale persoanelor strămutate.
Străinii cărora li s-a acordat protecție temporară vor beneficia de această formă de protecție de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.
În situația în care se acordă protecție temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condițiile concrete de asigurare a protecției temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare.
Protecția temporară ia sfârșit
când se ajunge la limita maximă a duratei; sau
în orice moment, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, adoptată în acest sens
Pe toată durata protecției temporare beneficiarii acestei forme de protecție se bucură de următoarele drepturi
de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României
de a fi informați, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înțeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecția temporară
de a fi angajați în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfășura activități independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum și activități precum oportunități educative pentru adulți, pregătire vocațională și experiență practică de lucru, în condițiile legii
de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare
dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat. Aceste servicii se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau/și prin alte unități sanitare acreditate și autorizate conform legii
dreptul beneficiarilor protecției temporare cu nevoi speciale de a primi o asistență medicală adecvată
dreptul de a avea acces la sistemul de învățământ de stat în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, în cazul beneficiarilor protecției temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
Sumele acordate pentru hrană, cazare, asistență medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f) , precum și alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condițiile art. 131 alin. (4) , și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, și/sau din fondurile Uniunii Europene.
Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecției temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obținerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. În acest sens Oficiul Român pentru Imigrări va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenței situației. Viza trebuie să fie gratuită sau costul ei trebuie redus la minim.
În situația prevăzută la alin. (1) lit. c) , din motive de politică a pieței de muncă, se poate acorda prioritate cetățenilor Uniunii Europene și cetățenilor statelor obligate prin Acordul privind Spațiul Economic European și, de asemenea, cetățenilor statelor terțe cu ședere legală, care primesc ajutor de șomaj.
Înregistrarea Oficiul Român pentru Imigrări înregistrează datele personale ale beneficiarilor protecției temporare pe teritoriul României.
În sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în țara de origine și au fost separate datorită circumstanțelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecției temporare
soția/soțul
minorul necăsătorit al beneficiarului sau al soțului/soției sale, fără a face distincție dacă este născut din căsătorie sau în afară căsătoriei ori adoptat.
În cazurile în care membrii familiei separate se bucură de protecție temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificați, cu luarea în considerare a dorinței acestora.
Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecției temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceștia au nevoie de protecție și nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141 .
În vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu instituțiile similare din statele membre responsabile.
În cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecției temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.
În cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificării, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauză în ceea ce privește protecția temporară.
În vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Român pentru Imigrări poate coopera cu organizațiile internaționale în cauză.
Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol.
În cazul minorilor neînsoțiți care se bucură de protecție temporară, Oficiul Român pentru Imigrări va solicita autorităților competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp.
Pe perioada protecției temporare minorul neînsoțit poate fi cazat
cu rude adulte
cu o familie gazdă
în centre de primire cu facilități speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori
cu persoana care a avut grija de copil când a părăsit țara de origine.
În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauză. Opinia minorului este luată în considerare, în funcție de vârstă și de maturitatea acestuia.
Beneficiarii protecției temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.
Examinarea oricărei cereri de azil nesoluționate înainte de expirarea duratei protecției temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.
Protecția temporară nu se acorda concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitările sunt sub examinare.
În cazul în care, în urma soluționării cererii de azil, nu se acorda statutul de refugiat și nici protecție subsidiara unei persoane eligibile pentru acordarea protecției temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua să beneficieze de protecția temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată aceasta forma de protecție.
Prevederile alin. (4) se aplica fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 141 .
Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecție temporară și care solicita returnarea sunt sprijinite în acest sens de autoritățile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiții care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecințele acestei solicitări.
Atât timp cât durata protecției temporare nu a expirat și pe baza circumstanțelor care persistă în țara de origine, beneficiarii protecției temporare care și-au exercitat dreptul la repatriere voluntară pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecție temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecție.
În vederea aplicării măsurilor prevăzute în prezentul capitol, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne sesizează Guvernul, în vederea notificării Comisiei Europene pentru atragerea finanțării de la Fondul European pentru Refugiați, în condițiile prevăzute de actele comunitare relevante în acest sens
Pe durata protecției temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecției temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecției temporare se va efectua numai în cazul în care există consimțământul persoanelor în cauză.
România comunica cererile de transfer către alte state membre și notifică Comisia Europeană și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
În cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.
Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol. (5) La data efectuării transferului unui beneficiar al protecției temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauză în ceea ce privește protecția temporară.
În cazul în care un beneficiar al protecției temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificării familiei, statul român va acorda protecție temporară persoanei în cauză.
În vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5) , Oficiul Român pentru Imigrări emite beneficiarului protecției temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare.
Un străin este exclus de la acordarea protecției temporare dacă
există motive serioase pentru a se considera că: (i) a comis o infracțiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau împotriva umanității, așa cum sunt definite în instrumentele internaționale instituite pentru a reglementa astfel de infracțiuni; (ii) a comis o infracțiune gravă, alta decât cele prevăzute la pct. (i) , în afară României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoana care se bucură de protecție temporară; (iii) este vinovat de acte împotriva scopurilor și principiilor Națiunilor Unite
există motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, străinul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.
Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauză. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proporționalității.
Străinii care au fost excluși de la acordarea protecției temporare sau a reunificării familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Român pentru Imigrări.
Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanții Oficiului Român pentru Imigrări sau prin trimitere poștală la ultima reședință declarată a acestuia.
Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
Plângerea se soluționează de judecătoria în a cărei raza teritorială se află structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.
Instanța de judecată se pronunță printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.
Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.
Pe durata soluționării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.
Eliberarea documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) , art. 20 alin. (1) lit. a) și la art. 125 alin. (4) este de competența Oficiului Român pentru Imigrări
În cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul este informat în scris de către Poliția de Frontieră Română, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la faptul că informații referitoare la cererea și persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil
Statutul personal al străinului care a dobândit o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi este reglementat de legea țării de origine.
Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de străinul căruia i-a fost acordată o forma de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi, sunt recunoscute de statul român, în condițiile legii.
Acordarea dreptului de ședere pe termen lung Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, poate aproba beneficiarului protecției internaționale, în timpul șederii sale pe teritoriul României, în funcție de gradul integrării sale în societate, acordarea dreptului de ședere pe termen lung, în condițiile reglementărilor privind regimul străinilor în România. În acest sens, străinul este exceptat de la obligativitatea prezentării documentului de călătorie emis în baza formei de protecție acordate.
Cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi li se aplică în continuare dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, republicată.
Abrogat.
De la intrarea în vigoare a prezentei legi următorii termeni, prevăzuți în legislația cu incidență în domeniul azilului, vor fi înlocuiți după cum urmează
cerere de acordare a statutului de refugiat cu cerere de azil
solicitant al statutului de refugiat cu solicitant de azil
procedura de acordare a statutului de refugiat cu procedura de azil
protecție umanitara condiționată cu protecție subsidiara
Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, republicată, trimiterea se va socoti făcută la dispozițiile corespunzătoare din prezenta lege
Pentru aplicarea prezentei legi Ministerul Afacerilor Interne va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I
Abrogat.
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, și Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 9 martie 2005, precum și orice alte dispoziții contrare. * Prezenta lege transpune
Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 212 din 7 august 2001
Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 251 din 3 octombrie 2003
art. 2 lit. f), art. 12 alin. (3a) și (3b) și art. 19a alin. (1) și (2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediție specială 2007, capitolul 19 - «Spațiul de libertate, securitate și justiție», volumul 6, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecție internațională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 19 mai 2011
Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011, cu excepția art. 7 și art. 9 alin. (3)
Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, cu excepția art. 49
Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, cu excepția anexei I
art. 23 alin. (5) din Directiva (UE) 2021/1.883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 382 din 28 octombrie 2021.