Înapoi la Legislație

Legea nr. 122/2006 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Ultima modificare
26 mai 2025LEGEA nr. 84 din 22 mai 2025
Text consolidat la
26 mai 2025
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
190

Pe scurt

Legea nr. 122/2006: LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 26 mai 2025, prin LEGEA nr. 84 din 22 mai 2025.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 26 mai 2025.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
190 articole.
Cuprins

LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 67 · Soluționarea recursului

Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - secția de contencios administrativ - în a cărui circumscripție se afla judecătoria a cărei hotărâre este atacată

Art. 68 · Renunțarea la judecată

(1)

Petentul poate să renunțe oricând la judecată fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.

(2)

Renunțarea se constată de instanță printr-o hotărâre cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea ei.

Art. 69 · Exercitarea căilor de atac în afară termenului legal

(1)

În cazul depunerii plângerii, respectiv a recursului în afara termenului legal, solicitantul poate cere suspendarea executării deciziei de returnare. Cererea de suspendare se soluționează în termen de 7 zile de la înregistrarea acesteia de către instanța de judecată competentă, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă.

(2)

Până la momentul soluționării cererii de suspendare a executării deciziei de returnare, străinul nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul statului român.

(3)

În cazul în care instanța admite cererea de suspendare a executării deciziei de returnare, efectul suspensiv se acordă până în momentul pronunțării asupra cererii de repunere în termen.

(4)

Străinul va beneficia de toate drepturile prevăzute la art. 17 și 18 din momentul admiterii cererii de repunere în termen.

Art. 69^1 · Aspecte privind aplicarea procedurii ordinare

Dispozițiile art. 56-69 se aplică în mod corespunzător și celorlalte proceduri prevăzute de prezenta lege, în măsura în care acestea din urmă nu conțin prevederi speciale sau dispoziții contrare

Art. 70 · Decizia de returnare

(1)

În cazul solicitanților de azil care nu au obținut protecție internațională în România, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizia de returnare la momentul emiterii hotărârii de respingere a cererii de azil în faza administrativă.

(2)

Executarea obligației de returnare stabilite prin decizia de returnare emisă potrivit alin. (1) se suspendă de drept până la finalizarea procedurii de azil.

(3)

Până la soluționarea definitivă a căilor de atac, străinul prevăzut la alin. (1) beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru solicitantul de azil, iar acesta se poate prevala de orice schimbare a circumstanțelor intervenită după adoptarea deciziei de returnare, care ar fi de natură să aibă un impact semnificativ asupra aprecierii situației sale, aspect a cărui verificare revine instanței de judecată competente.

Art. 71 · Reunificarea familiei

(1)

Beneficiarul protecției internaționale în România poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuți la art. 2 lit. j) , dacă aceștia nu se află pe teritoriul României.

(2)

Aceste cereri se depun la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.

(3)

În cazul în care funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) apreciază că a fost făcută dovada legăturii de rudenie de către beneficiarul formei de protecție sau, după caz, a încheierii căsătoriei anterior intrării pe teritoriul României, va solicita misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României acordarea vizei de scurtă ședere pentru membrii de familie prevăzuți la alin. (1) , care dețin documente de călătorie valabile.

(3^1)

Pentru membrii de familie prevăzuți la alin. (1) care nu dețin documente de călătorie valabile, sunt în imposibilitatea de a le obține și se află în afara țării de origine, la solicitarea funcționarului prevăzut la art. 48 alin. (2) , misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează titluri de călătorie dintre cele prevăzute la art. 20 alin. (9) și acordă viză de scurtă ședere în vederea intrării în țară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile și încetează de drept la data intrării titularului pe teritoriul României.

(4)

După intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie, în cazul în care există acordul acestora cu privire la cererea de azil, soluționarea cererii va fi făcută potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 72 · Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoțiți

(1)

Reunificarea familială în cazul minorilor neînsoțit care beneficiază de o formă de protecție se face în funcție de interesul superior al copilului.

(2)

Oficiul Român pentru Imigrări va declanșa procedura de reunificare a familiei din oficiu. Atunci când procedura de reunificare a familiei este declanșată din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, și al minorului neînsoțit. În toate cazurile se va ține cont de opinia minorului neînsoțit și i se va acorda importanța cuvenită.

(3)

În cazul în care a fost depistată familia minorului neînsoțit, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) analizează posibilitatea și condițiile de realizare a reunificării și emite o hotărâre motivată în acest sens.

(4)

Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă căilor de atac în condițiile art. 58-69 .

Art. 73 · Depistarea familiei în cazul minorului neînsoțit solicitant sau beneficiar al protecției internaționale

(1)

Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoțit, protejând, în același timp, interesul superior al acestuia.

(2)

Opinia minorului neînsoțit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare și i se acordă importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate al acestuia.

(3)

Datele și informațiile colectate în scopul prevăzut la alin. (1) sunt prelucrate cu respectarea principiului confidențialității, mai ales atunci când viața sau integritatea fizică a unui minor ori a apropiaților acestuia care au rămas în țara de origine ar fi pusă în pericol.

Art. 74

Abrogat.

Art. 75 · Cererile de azil care fac obiectul procedurii accelerate

(1)

Fac obiectul procedurii accelerate

a)

cererile de azil evident nefondate

b)

cererile de azil ale persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenența lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranța națională ori pentru ordinea publică în România

c)

cererile de azil ale persoanelor care provin dintr-o țara sigură de origine.

(2)

Cererile de azil ale solicitanților care au nevoie de garanții procedurale sau de primire speciale pot fi soluționate în procedură accelerată numai în situația de la alin. (1) lit. b) .

Art. 76 · Cererile de azil evident nefondate

(1)

Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă se constata

a)

lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecuție sau a expunerii la un risc serios în țara de origine, în condițiile art. 23 sau ale art. 26

b)

inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiați ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credință, la procedura de azil.

(2)

Lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuție sau a expunerii la un risc serios în țara de origine există în următoarele cazuri

a)

solicitantul nu invocă nicio temere de persecuție în sensul art. 23 sau o expunere la un risc serios în sensul art. 26

b)

solicitantul nu oferă date sau informații în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuție sau unui risc serios ori relatările sale nu conțin detalii circumstanțiale sau personale

c)

cererea de azil este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată față de situația din țara sa de origine

d)

abrogată.

(3)

Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiați ori recurgerea abuzivă la procedura de azil există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicație plauzibilă, se află în una dintre următoarele situații

a)

a depus cererea de azil sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susținând că sunt autentice

b)

după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta

c)

cu rea-credință a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-și stabili o identitate falsă în scopul solicitării și acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna soluționarea cererii sale

d)

în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere de azil în una sau în mai multe țări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă

e)

a depus o cerere de azil cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din țară, de extrădare sau de expulzare, deși anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere

f)

solicitantul a intrat pe teritoriul României în mod ilegal sau și-a prelungit ilegal șederea și, fără un motiv întemeiat, fie nu s-a prezentat la autorități, fie nu și-a depus cererea de protecție internațională cât mai curând posibil, având în vedere circumstanțele intrării sale pe teritoriu

g)

abrogată

(4)

Motivele enumerate la alin. (1) , precum și cererile de azil prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) și c) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecuție conform art. 23 sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26 .

Art. 77 · Țări sigure de origine

(1)

Sunt considerate țări sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe bază de listă, la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, luând în considerare o serie de criterii, între care

a)

situația respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, astfel cum acestea sunt prevăzute și garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la această convenție, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenția europeană, și/sau Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice , ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974 , și/sau Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990 , în special drepturile de la care nu este permisă nicio derogare, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Convenția europeană

b)

funcționarea principiilor democratice, a pluralismului politic și a alegerilor libere, precum și existența unor instituții democratice funcționale care să asigure garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului

c)

existența unor mecanisme eficiente de sesizare a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

d)

respectarea principiului nereturnării, în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva

e)

existența unor factori de stabilitate.

(2)

În procesul de determinare a țării sigure de origine, Inspectoratul General pentru Imigrări ia în considerare informații furnizate de alte state membre, de BESA, de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), de Consiliul Europei sau de alte organizații internaționale relevante.

(3)

Inspectoratul General pentru Imigrări reexaminează periodic situația din țările terțe desemnate ca țări de origine sigure, iar pe baza informațiilor rezultate, actualizează lista menționată la alin. (1) .

(4)

Cererea de azil a străinului care provine dintr-o țară de origine sigură este respinsă ca evident nefondată, cu excepția cazului în care situația de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existența unei temeri bine întemeiate de persecuție în sensul art. 23 sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26 . În acest caz solicitantul primește accesul la procedura ordinară.

Art. 78 · Momentul declanșării procedurii accelerate

Procedura accelerată poate fi declanșată în cursul procedurii ordinare la data la care funcționarul anume desemnat constată existența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 75

Art. 79 · Soluționarea cererilor de azil care fac obiectul procedurii accelerate

Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) , după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate în susținerea cererii de azil, se pronunță în termen de 3 zile de la declanșarea procedurii accelerate

Art. 80 · Căi de atac

(1)

În cazul în care a fost pronunțată o hotărâre de respingere a cererii ca evident nefondată, termenul de depunere a plângerii este de 7 zile de la comunicare. În cazul în care plângerea este depusă în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării plângerii.

(2)

Soluționarea plângerii este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

Art. 81 · Hotărârea instanței de judecată

(1)

Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 10 zile și pronunța o hotărâre motivată, prin care

a)

admite plângerea și reține cauza spre soluționare în procedură ordinară

b)

menține hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări.

(2)

Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.

(3)

Abrogat.

Art. 82 · Depunerea unei cereri de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

Cererea de azil depusă la organele teritoriale ale Poliției de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Român pentru Imigrări, care o analizează și pronunță o hotărâre în termen de 3 zile de la primire

Art. 83

Soluționarea cererilor de protecție internațională depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1)

Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) , după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea protecției internaționale, în raport cu datele privind situația din țara de origine, hotărăște

a)

acordarea unei forme de protecție și a accesului la teritoriu; sau

b)

acordarea accesului la teritoriu și la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1) ori dacă se constată existența unor mijloace de probă sau dovezi circumstanțiale care indică faptul că responsabilitatea de a analiza cererea de protecție internațională aparține unui alt stat membru sau dacă sunt indicii privind aplicabilitatea procedurii primei țări de azil, a procedurii țării terțe sigure sau a procedurii țării terțe europene sigure, după caz; sau

c)

respingerea cererii de azil ca evident nefondată și neacordarea accesului la teritoriu.

(2)

Fac obiectul procedurii la frontieră și cererile de azil depuse, în condițiile art. 82 , de străinii care au parcurs anterior o procedură de azil în România.

(3)

În situația prevăzută la alin. (2) funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) , în baza cererii motivate, a documentației prezentate de străin și în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia, precum și după analizarea condițiilor prevăzute la art. 88 alin. (2) , emite o hotărâre prin care

a)

acordă accesul la teritoriu și la o nouă procedură de azil; sau

b)

respinge cererea ca inadmisibilă și nu acordă accesul la teritoriu.

(4)

În situația prevăzută la alin. (1) , dacă pe baza elementelor existente la dosar este posibilă emiterea unei hotărâri de acordare a accesului la procedura ordinară, solicitantul de azil nu mai este supus interviului prevăzut la art. 45 .

Art. 84 · Solicitanții de azil care necesită garanții procedurale speciale

(1)

Cererile de azil ale solicitanților care au nevoie de garanții procedurale speciale nu fac obiectul procedurii la frontieră, cu excepția cazurilor în care, din motive întemeiate, solicitantul poate fi considerat un pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.

(2)

Solicitanții de azil prevăzuți la alin. (1) primesc accesul la teritoriu și la procedura ordinară.

Art. 85 · Căi de atac

(1)

Împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. c) și alin. (3) lit. b) străinul poate depune plângere în termen de 7 zile de la comunicare.

(2)

Soluționarea plângerii este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

Art. 86 · Hotărârea instanței de judecată

(1)

Instanța de judecata soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunță o hotărâre motivată, prin care

a)

admite plângerea, acorda accesul la teritoriu și reține cauza pentru soluționare în procedură ordinară; sau

b)

menține hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări.

(2)

Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.

(3)

În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, Inspectoratul General al Poliției de Frontiera Române va lua măsuri în vederea returnării străinului.

Art. 87 · Cazarea solicitanților de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1)

Străinul care solicită o formă de protecție în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.

(2)

Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire și cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne și având regimul juridic al zonei de tranzit.

(3)

Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la alin. (2) beneficiază gratuit de masă în natură, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(4)

Persoanelor prevăzute la alin. (3) nu li se aplică dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. j) referitoare la sumele cuvenite pentru masă.

(5)

După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) , dacă cererea de azil nu este soluționată printr-o hotărâre irevocabilă, străinului i se permite intrarea în țară.

(6)

Pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistență juridico-socială și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiați, precum și din partea reprezentanței din România a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și, de asemenea, are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19 , cu excepția celor care intră în contradicție cu prevederile acestei proceduri.

(7)

Solicitantului de protecție internațională i se comunică de îndată, în scris, într-o limbă pe care o înțelege sau se presupune în mod rezonabil că o înțelege, informații privind procedura la frontieră, acordarea sau neacordarea accesului la teritoriu, drepturile și obligațiile pe care le are pe durata procedurii, modul de contestare a hotărârii emise de funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) , precum și cu privire la posibilitatea de a solicita ajutor public judiciar în condițiile legii.

Art. 88

Condițiile de depunere a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)

Cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil poate fi depusă numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții

a)

să fie depusa personal, persoana să se afle pe teritoriul României; și

b)

să fi fost finalizată procedura anterioară de soluționare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, fără ca străinul să fi obținut o formă de protecție, ori să fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecție a fost anulată ori a încetat. Procedura de azil anterioară se finalizează la data comunicării deciziei de închidere a dosarului, la expirarea termenului legal de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări, la expirarea termenului de depunere a recursului sau, după caz, la momentul pronunțării hotărârii de către instanța de recurs.

(2)

Accesul la o nouă procedură de azil se acordă dacă sunt îndeplinite, alternativ, următoarele condiții

a)

solicitantul invocă elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia și care au apărut pe parcursul sau după finalizarea procedurii anterioare, în sensul alin. (1) lit. b) . Solicitantul este obligat să facă dovada existenței elementelor noi invocate și a imposibilității prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Elementele noi invocate nu pot fi rezultatul unor acțiuni provocate de solicitant în scopul obținerii unei forme de protecție internațională din partea statului român

b)

de la data finalizării procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b) , au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în țara de origine, de natură a avea consecințe grave pentru solicitant.

(3)

Depunerea personală a cererii nu va fi obligatorie în cazul străinilor care sunt luați în custodie publică de Oficiul Român pentru Imigrări și de structurile sale teritoriale, se află în arest preventiv sau în cursul executării unei pedepse privative de libertate.

(4)

Cererile de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, aparținând străinilor aflați în situațiile prevăzute la alin. (3) , vor fi transmise de îndată structurii specializate pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări de către organele în custodia sau, după caz, în arestul ori în detenția cărora aceștia se află.

Art. 88^1

Drepturile și obligațiile străinului pe parcursul procedurii de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)

Pe parcursul procedurii de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil străinul are următoarele drepturi

a)

de a fi informat, în mod gratuit, în scris, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, în momentul depunerii cererii, cu privire la procedura de urmat și termenele din cadrul acestei proceduri, drepturile și obligațiile pe care le are pe parcursul procedurii, precum și despre posibilele consecințe ale nerespectării acestor obligații și ale lipsei de cooperare cu autoritățile

b)

de a primi, la cerere, personal sau, în temeiul unei autorizări în acest sens, prin avocat sau prin reprezentantul organizației neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal, copii ale documentelor din dosarul personal pe baza cărora este sau urmează să fie luată o hotărâre cu privire la cererea sa

c)

de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii

d)

de a contacta și a fi asistat de un funcționar al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în orice fază a procedurii

e)

de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii.

(2)

Pe parcursul procedurii de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil străinul are următoarele obligații

a)

de a prezenta autorităților competente, în scris, cererea motivată

b)

de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa

c)

de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală

d)

de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, în cazul în care este în posesia unui asemenea document

e)

de a urmări stadiul procedurii și de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la orice schimbare de reședință

f)

de a răspunde la solicitările Inspectoratului General pentru Imigrări

g)

de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3)

Fondurile bănești necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 89 · Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României

(1)

În cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 88 alin. (1) , străinul are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 zile de la data înregistrării cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

(2)

Dispozițiile alin. (1) nu se aplică atunci când

a)

din documentele de la dosar rezultă că depunerea cererii este făcută în mod abuziv pentru a împiedica scoaterea străinului de pe teritoriul României

b)

străinul depune o cerere de acces la o nouă procedură de azil, după ce anterior o cerere de acest tip a fost respinsă ca inadmisibilă sau, dacă în urma acordării accesului la o nouă procedură de azil, cererea sa a fost respinsă ca evident nefondată.

(2^1)

Prevederile alin. (2) se aplică numai în situația în care se consideră că prin punerea în executare a deciziei de returnare nu se aduce atingere principiului nereturnării.

(3)

În cazurile prevăzute la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifică neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Această hotărâre se comunică direct străinului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul structurii specializate pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări. În cazul în care străinul nu se prezintă la data stabilită și nici nu prezintă motive care să justifice absența sa, comunicarea se face potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (2) și (3) , care se aplică în mod corespunzător.

(4)

Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (3) se poate face plângere în termen de doua zile de la comunicare.

(5)

Soluționarea plângerii este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

(6)

Hotărârea instanței prevăzute la alin. (5) este irevocabilă.

Art. 90 · Analizarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

Soluționarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, depusă în condițiile art. 88 , este de competența funcționarului prevăzut la art. 48 alin. (2)

Art. 91

Hotărârea de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)

Hotărârea se pronunță în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentației prezentate de străin și în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia.

(2)

Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care

a)

acordă accesul la o nouă procedură de azil; sau

b)

respinge cererea ca inadmisibilă.

(3)

Hotărârea se comunică străinului de îndată, în scris, prin comunicare directă de către reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poștală, cu confirmare de primire, la ultima reședință declarată a acestuia. Hotărârea comunicată este însoțită de o informare în scris, în limba română și într-o limbă pe care solicitantul o înțelege sau se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la soluția de admitere sau de respingere a cererii sale și condițiile în care hotărârea poate fi contestată, după caz.

(4)

Hotărârea prevăzută la alin. (2) poate fi comunicată, după caz, avocatului sau reprezentantului organizației neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal pe solicitant, în măsura în care solicitantul a precizat în mod expres acest lucru. Comunicarea se realizează direct de către reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poștală, cu confirmare de primire, la adresa indicată de avocat sau reprezentantul organizației neguvernamentale.

(5)

În cazul în care comunicarea hotărârii nu este posibilă în condițiile prevăzute la alin. (3) sau (4) , aceasta se face prin afișarea, la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări emitente, unei note de informare care cuprinde: numărul cererii, numărul și data hotărârii, soluția cu privire la cerere, termenul de depunere a plângerii și instanța competentă cu soluționarea acesteia, în cazul hotărârilor de respingere a cererii, precum și data afișării. Nota de informare este afișată pe toată durata termenului de depunere a plângerii, iar hotărârea se consideră a fi comunicată de la data afișării notei de informare.

(6)

În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 88 alin. (1) , se emite de îndată o hotărâre potrivit alin. (2) lit. b) la care se anexează o informare cu privire la faptul că nu beneficiază de permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Dispozițiile alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Art. 92 · Efectele hotărârii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

În cazul în care străinul primește accesul la o nouă procedură de azil, acesta are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19

Art. 93 · Căi de atac

(1)

Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă procedura de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

(2)

Soluționarea plângerii este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

(3)

Exercitarea căii de atac împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări nu atrage și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.

(4)

În cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluționează în regim de urgență de către instanța de judecată competentă, care se pronunță în camera de consiliu, cu citarea părților, printr-o încheiere definitivă.

(5)

Străinul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la pronunțarea instanței asupra cererii prevăzute la alin. (4) .

(6)

Permisiunea de a rămâne pe teritoriul României se acordă până la momentul pronunțării instanței asupra plângerii.

(7)

Dispozițiile alin. (4)-(6) nu sunt aplicabile în cazul plângerii formulate împotriva hotărârii emise potrivit art. 91 alin. (6) .

Art. 94 · Soluționarea plângerii

(1)

Instanța soluționează plângerea, fără audierea străinului, în termen de 30 de zile, și pronunță o hotărâre motivată, prin care

a)

respinge plângerea; sau

b)

admite plângerea, acorda accesul la o nouă procedură de azil și dispune ca structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.

(2)

Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) este irevocabilă.

Art. 94^1

Excepție de la procedura de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)

Procedura de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil nu se aplică în cazul în care străinul depune o nouă cerere de protecție internațională în România și dacă

a)

se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 19 alin. (2) sau (3) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, iar procedura de azil anterioară a fost finalizată prin decizie de închidere a dosarului; sau

b)

cererea a fost depusă în termen de 9 luni de la emiterea deciziei de închidere ca urmare a renunțării implicite.

(2)

În cazul prevăzut la alin. (1) se aplică procedura ordinară de soluționare a cererii de protecție internațională, reglementată de prezenta lege.

Art. 95 · Prima țară de azil

(1)

În cazul în care străinul a tranzitat anterior o țară terță, în care i s-a acordat protecție, aceasta este considerată prima țară de azil pe baza următoarelor criterii

a)

viața și libertatea sa nu sunt amenințate din motive de rasă, religie, cetățenie, apartenență la un grup social sau opinii politice

b)

nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi

c)

este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenția de la Geneva

d)

este respectată interdicția expulzării într-un stat în care străinul poate fi torturat sau supus unor tratamente crude, inumane ori degradante

e)

protecția acordată subzistă.

(2)

În situația prevăzută la alin. (1) , dacă în urma unei analize individuale se constată că sunt îndeplinite criteriile pe baza cărora o țară poate fi considerată primă țară de azil și dacă străinul este readmis de această țară, Inspectoratul General pentru Imigrări poate respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

Art. 96 · Țara terță europeană sigură

(1)

Este considerată țară terță europeană sigură o țară europeană care nu este un stat membru al Uniunii Europene și care îndeplinește următoarele criterii

a)

a ratificat și respectă prevederile Convenției de la Geneva fără niciun fel de limitări geografice

b)

dispune de o procedură de azil prevăzută prin legislația internă

c)

a ratificat Convenția europeană și respectă prevederile acesteia, inclusiv standardele cu privire la căile de atac efective.

(2)

În situația în care străinul a încercat să intre sau a intrat ilegal în România venind dintr-o țară terță europeană sigură și această țară și-a exprimat acordul privind reprimirea acestuia, Inspectoratul General pentru Imigrări, pe baza unei analize individuale, respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

Art. 97 · Țara terță sigură

(1)

Este considerată țară terță sigură o țară cu privire la care există suficiente garanții că pe teritoriul acesteia respectarea drepturilor unui solicitant de protecție internațională este realizată în conformitate cu următoarele principii

a)

viața și libertatea sa nu sunt amenințate din motive de rasă, religie, cetățenie, apartenență la un grup social sau opinii politice

b)

nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi

c)

este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenția de la Geneva

d)

este respectată interdicția expulzării într-un stat în care străinul ar putea fi supus torturii sau față de care să fie aplicate tratamente crude, inumane ori degradante

e)

există posibilitatea de a solicita recunoașterea statutului de refugiat și, în cazul în care acest statut este acordat, de a beneficia de protecție conform Convenției de la Geneva.

(2)

Inspectoratul General pentru Imigrări respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată, atunci când pe baza unei analize individuale constată că

a)

principiile enunțate la alin. (1) sunt respectate de către țara terță; și

b)

țara terță și-a exprimat acordul cu privire la primirea străinului pe teritoriul său; și

c)

există o legătură între solicitantul de protecție internațională și țara terță, iar pe baza respectivei legături se poate aprecia în mod rezonabil că țara este sigură în raport de situația sa personală.

Art. 97^1

Procedura primei țări de azil, a țării terțe europene sigure și a țării terțe sigure

(1)

Solicitantului i se oferă posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu, situația personală pentru a se stabili dacă în cazul său sunt aplicabile prevederile art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) .

(2)

Hotărârea prevăzută la art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) se emite fără analizarea pe fond a cererii solicitantului și se comunică în condițiile prezentei legi.

(3)

Împotriva hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) solicitantul poate depune plângere, dispozițiile art. 80-81 aplicându-se în mod corespunzător.

(4)

După comunicarea hotărârii prevăzute la art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) , Inspectoratul General pentru Imigrări informează autoritățile țării terțe europene sigure sau, după caz, ale țării terțe sigure, în limba țării respective, cu privire la faptul că cererea solicitantului nu a fost analizată pe fond.

(5)

Atunci când constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 95 , 96 sau, după caz, art. 97 , Inspectoratul General pentru Imigrări acordă accesul la procedura de azil, în baza unei hotărâri motivate, și analizează cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.

Art. 97^2 · Lista țărilor terțe europene sigure și a țărilor terțe sigure

Lista țărilor terțe europene sigure și a țărilor terțe sigure se constituie la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, în baza criteriilor prevăzute la art. 96 alin. (1) , respectiv cu luarea în considerare a gradului de respectare a principiilor prevăzute la art. 97 alin. (1) . Lista se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

Art. 97^3

Transferurile în cadrul procedurii primei țări de azil, a țării terțe europene sigure și a țării terțe sigure

(1)

Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în această secțiune se realizează în conformitate cu convențiile și acordurile la care România este parte, iar coordonarea la nivel național a implementării transferurilor revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

(2)

În temeiul hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2) , art. 96 alin. (2) și art. 97 alin. (2) , Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura transferului către prima țară de azil, țara europeană sigură sau țara terță sigură.

(3)

În vederea realizării transferului potrivit alin. (2) , îndepărtarea străinului de pe teritoriu se face sub escortă, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4)

Pentru transferul persoanelor în prima țară de azil, țara europeană sigură sau țara terță sigură, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează laissez-passer, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(5)

Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern și internațional al persoanelor transferate, de paza și escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condițiile prevăzute de convențiile și acordurile la care România este parte, se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat.

Articolele următoare · 132 din 190