LEGE nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România

Învățămîntul superior formează specialiști de înaltă calificare necesari în diferitele domenii ale vieții sociale și contribuie la progresul științei, tehnicii și culturii. Învățămîntul superior se realizează prin instituțiile de învățămînt superior.

Instituțiile de învățămînt superior sînt: universități, institute, academii, conservatoare.

Instituțiile de învățămînt superior se înființează prin lege. Ele au personalitate juridică.

Instituțiile de învățămînt superior sînt organizate pe facultăți. Facultățile pot fi organizate pe secții, potrivit nomenclatorului de specialități. Facultățile se înființează prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. În subordonarea unor instituții de învățămînt superior funcționează institute organizate pe facultăți și secții.

Pentru formarea cadrelor intermediare între ingineri și tehnicieni sau maiștri se organizează. În cadrul institutelor tehnice sau politehnice, secții de subingineri sau de conductori arhitecti. Pregătirea subinginerilor și a conductorilor arhitecti se va putea face și în cadrul unor institute de subingineri sau de conductori arhitecti, subordonate institutelor tehnice sau politehnice.

Pentru pregătirea profesorilor din învățămîntul obligatoriu de cultura generală se organizează institute pedagogice, ca instituții de învățămînt superior în înțelesul art. 119 și art. 120 din prezenta lege sau ca institute subordonate universitatilor, în același scop se pot organiza și facultăți sau secții în cadrul universitatilor.

Activitatea instructiva, educativă și de cercetare științifică din facultăți este organizată pe catedre.

Durata studiilor în instituțiile de învățămînt superior este de la 3 la 6 ani. La unele facultăți și secții care pregătesc profesori pentru învățămîntul obligatoriu de cultura generală durata de studii poate fi de 2-3 ani. La secțiile și institutele de subingineri și de conductori arhitecti durata studiilor este de 2-3 ani. Durata studiilor se stabilește, în limitele prevăzute în alineatele precedente, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, în funcție de specialitate și de scopul pregătirii.

Studiile din instituțiile de învățămînt superior se realizează prin învățămînt de zi. La unele facultăți, pentru specialitatile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, se poate organiza și învățămînt seral sau învățămînt fără frecventa cu o durată de studii mai mare cu un an față de cea stabilită pentru învățămîntul de zi.

Nomenclatorul de specialități și planul anual de școlarizare se elaborează de Ministerul Învățămîntului, la propunerea ministerelor și a celorlalte organe centrale interesate, cu consultarea Comitetului de Stat al Planificarii și se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Instituția de învățămînt superior este condusă de un consiliu profesoral. La unele instituții de învățămînt superior, stabilite de Ministerul Învățămîntului, consiliul profesoral are denumirea de senat.

Consiliul profesoral este format din rector, ca președinte, prorectori, decanii facultăților, 2-4 reprezentanți ai fiecărei facultăți, aleși de către consiliile profesorale ale acestora dintre șefii de catedra sau alți profesori ori conferențiari pe termen de 4 ani și reprezentantul organizației Partidului Comunist Roman, ca membri. Din consiliul profesoral mai fac parte 1-3 profesori consultanți desemnați de însuși acest consiliu. La ședințele consiliului profesoral participa cîte un reprezentant al organizației sindicale a personalului didactic, al organizației Uniunii Tineretului Comunist și al Asociației studenților. Numărul reprezentanților fiecărei facultăți se fixează de rector, pe baza normelor stabilite de Ministerul Învățămîntului. Consiliul profesoral alege din rindul membrilor săi un secretar științific. Consiliul profesoral este convocat de rector, lunar, în ședințe ordinare și, ori de cîte ori este nevoie, în ședințe extraordinare.

Consiliul profesoral ia hotărîri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi, dacă legea nu prevede altfel.

Consiliul profesoral are următoarele atribuții principale

Între ședințele consiliului profesoral, conducerea este asigurata de un birou alcătuit din rector, prorectori și secretarul științific.

Rectorul asigura conducerea operativă, rezolvind problemele legate de activitatea curenta instructiv-educativă, științifică și gospodareasca a instituției de învățămînt superior. Rectorul reprezintă instituția de învățămînt superior în relațiile cu orice persoane sau organizații. De asemenea, rectorul

În îndeplinirea atribuțiilor sale rectorul este ajutat de unu sau mai mulți prorectori. Numărul prorectorilor se stabilește de Ministerul Învățămîntului, în funcție de volumul și complexitatea activității instituției. Rectorul poate delega unele din atribuțiile sale prorectorilor. În cazul institutelor subordonate prevăzute la art. 121, unul din prorectori este delegat cu conducerea operativă a activității acestor institute.

Rectorul este ordonator de credite. Cu autorizarea ministrului învățămîntului el poate delega atribuțiile rezultind din aceasta calitate unuia din prorectori.

Rectorul este numit de ministrul învățămîntului pe termen de 4 ani, din rindul a 3 membri ai consiliului profesoral, propuși de acesta prin vot uninominal. Pentru motive temeinice, rectorul poate fi eliberat din funcție de ministrul învățămîntului înainte de expirarea termenului de 4 ani.

Prorectorii sînt numiți de ministrul învățămîntului pe termen de 4 ani, dintre profesorii conferențiari instituției, la propunerea rectorului, facuta cu consultarea consiliului profesoral. Pentru motive temeinice, prorectorii pot fi eliberați din funcție de ministerul învățămîntului înainte de expirarea termenului de 4 ani.

Pentru desfășurarea activității lor didactice, educative, științifice și administrativ-gospodărești, instituțiile de învățămînt superior sînt încadrate și ca personal tehnico-administrativ și gospodăresc, potrivit normelor legale.

Fiecare facultate este condusă de un consiliu profesoral.

Consiliul profesoral și facultății este format din decan, ca președinte, prodecani, șefii de catedra, din alți profesori sau conferențiari numiți de consiliul profesoral ai instituției de învățămînt superior la propunerea decanului, și reprezentantul organizației Partidului Comunist Roman, ca membri. Din consiliul profesoral mai fac parte 1-2 profesori consultanți desemnați de însuși acest consiliu. La ședințele consiliului profesoral participa cîte un reprezentant al organizației sindicale a personalului didactic, al organizației Uniunii tineretului Comunist și al Asociației studenților. Consiliul profesoral alege din rindul membrilor și un secretar științific. Consiliul profesoral este convocat de decan, lunar, în ședințe ordinare și, ori de cîte ori e nevoie, în ședințe extraordinare.

Consiliul profesoral ia hotărîri, prin vot deschis, cu majoritate de cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi, dacă legea nu prevede altfel.

Consiliul profesoral al facultății are următoarele atribuții principale

între ședințele consiliului profesoral, conducerea este asigurata de un birou alcătuit din decan, prodecani și secretarul științific.

Decanul asigura conducerea operativă, rezolvind problemele legate de activitatea curenta instructiv-educativă și științifică a facultății. Decanul reprezintă facultatea în relațiile cu orice persoane sau organizații. De asemenea, decanul

În îndeplinirea atribuțiilor sale decanul poate fi ajutat de unu sau mai mulți prodecani. Necesitatea numirii unor prodecani, precum și numărul lor se stabilesc de Ministerul Învățămîntului, în funcție de volumul și complexitatea activității facultății. Decanul poate delega unele din atribuțiile sale prodecanilor sau oricăruia dintre membrii consiliului profesoral.

Decanul este numit de ministrul învățămîntului, pe termen de 4 ani, din rindul a 3 membri ai consiliului profesoral al facultății, propuși de către acesta prin vot uninominal. Propunerea consiliului profesoral și facultății va fi avizată de rector. Pentru motive temeinice, decanul poate fi eliberat din funcție de ministrul învățămîntului înaintea expirării termenului de 4 ani.

Prodecanii sînt numiți de rector, pe termen de 4 ani, la propunerea decanului, facuta cu consultarea consiliului profesoral al facultății. Pentru motive temeinice, prodecanii pot fi eliberați din funcție, de rector, cu aceeași procedura, înainte de expirarea termenului de 4 ani.

Catedrele sînt formate din personalul didactic care îndeplinește activitatea instructiv-educativă și științifică din cadrul unei discipline sau mai multor discipline înrudite.

Catedra este condusă de un șef de catedra delegat, cu acordul Ministerului Învățămîntului, de consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior, la propunerea consiliului profesoral al facultății, dintre membrii catedrei.

Șeful de catedra organizează activitatea catedrei și răspunde de realizarea de către personalul acesteia, a procesului de învățămînt la disciplina sau disciplinele care fac parte din catedra, precum și de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea motodico-educativă și de cercetare științifică.

Admiterea în învățămîntul superior se face pe bază de concurs. Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat sau o diploma echivalenta. La concursul de admitere pentru învățămîntul seral se pot prezenta numai persoanele care lucrează în domeniul specialitatii pe care doresc s-o studieze.

Disciplinele de concurs, probele scrise și orale și procedura desfășurării concursului se stabilesc de Ministerul Învățămîntului, la propunerea instituțiilor de învățămînt superior.