Înapoi la Legislație

Decretul nr. 443/1972 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
CONSILIUL DE STAT
Articole
132

Pe scurt

Decretul nr. 443/1972: DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972 privind navigația civilă.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
CONSILIUL DE STAT
Câte articole are?
132 articole.
Cuprins

DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972 privind navigația civilă

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 27

Personalul care participa la realizarea activităților de navigație civilă este alcătuit din personal navigant (marinari) și personal de uscat. Este marinar de navigație civilă orice persoana care îndeplinește condițiile de calificare profesională cerute pentru prestarea unuia din serviciile la bord, poseda carnet de marinar și este înscris ca personal navigant în registrele matricole ale unei capitanii de port.

Art. 28

Personalul navigant imbarcat este alcătuit din totalitatea marinarilor care îndeplinesc o funcție la bordul unei nave și sînt înscriși în rolul de echipaj al acesteia. Pentru exercitarea fiecăruia din serviciile la bord este necesară îndeplinirea unor condiții de vîrsta, studii, stagiu și brevet sau certificat de capacitate, precum și a unor condiții psiho-fiziologice, corespunzătoare funcției, stabilite de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor. Pentru persoanele fizice care exercita activități de navigație pe ambarcatiuni pentru sport, agrement sau pentru transport în interes propriu, Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor va stabili portiunile din apele naționale navigabile pentru folosirea cărora este necesară îndeplinirea vreuneia din condițiile prevăzute pentru personalul navigant de pe navele comerciale, tehnice și cele pentru servicii necomerciale și posedarea unui permis de conducere de ambarcatiune.

Art. 29

Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea probelor navelor nou construite sau ieșite din reparații va fi imbarcat, pe perioada probelor, fără a poseda carnet de marinar. Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor va stabili personalul navigant care trebuie sa fie imbarcat pe aceste nave, pe perioada probelor, în afară personalului de specialitate al șantierului constructor.

Art. 30

Imbarcarea în interesul navigației și a altor persoane decît cele care formează echipajul navei se va autoriza, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, cu avizul organelor interesate.

Art. 31

Statutul juridic al personalului de uscat este cel al personalului unității economice, organului sau instituției de stat ori al organizației cooperatiste sau obștești în care acesta își desfășoară activitatea.

Art. 32

Personalul navigant imbarcat, inclusiv comandantul navei, formează echipajul navei și se împarte, pe locuri de muncă, astfel

a)

de punte

b)

de mașini

c)

de telecomunicații

d)

medico-sanitar

e)

administrativ și auxiliar.

Art. 33

Din punct de vedere al ierarhiei, echipajul se împarte astfel

—

comandant

—

navigatori cu brevete (ofițeri)

—

navigatori cu certificat de capacitate

—

alți membri de echipaj. Structura ierarhiei și atribuțiile funcțiilor la bordul navelor se stabilesc de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor prin regulamentul serviciului la bordul navelor.

Art. 34

Funcțiile ce pot fi îndeplinite pe baza brevetelor sau a certificatelor de capacitate sînt numai cele prevăzute în aceste acte.

Art. 35

Brevetele și certificatele de capacitate se obțin după trecerea unui examen, dat în fața unei comisii stabilite de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, care va funcționa în cadrul Inspectoratului de navigație civilă. Imbarcarea marinarilor care au întrerupt serviciul militar la bord pe o perioadă mai mare de 5 ani se va putea face numai după reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate, acordată de către autoritatea emitenta. Dacă sînt indicii ca, după aceasta întrerupere, cel care solicita reluarea serviciului la bord nu mai corespunde funcției avute, acesta este obligat să se prezinte, la alegerea sa, la examenul prevăzut pentru brevetul sau certificatul de capacitate al funcției avute ori al altei funcții echivalente sau inferioare, cu respectarea condițiilor de vîrsta, studii și stagiu stabilite pentru obținerea brevetului sau certificatului de capacitate al funcției respective.

Art. 36

În vederea trecerii examenului pentru obținerea unui brevet sau certificat de capacitate, personalul navigant are dreptul să se prezinte numai la trei sesiuni pentru același brevet sau certificat de capacitate.

Art. 37

Personalul care îndeplinește funcții permanente specifice pe navele specializate pentru activități industriale, pescaresti, utilitare sau de cercetare științifică face parte din echipajul navei. Ierarhia în echipaj și modul de desfășurare a serviciului specific al acestui personal se stabilesc de ministerul sau organizația centrala care are în subordine unitatea căreia îi aparține nava, cu acordul Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.

Art. 38

Echipajul navelor sub pavilion român va fi format din cetățeni români. Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor poate autoriza angajarea, prin contract, pe perioade determinate, de specialiști străini pentru funcții la bordul navelor sub pavilion român, atunci cînd aceasta este impusa de caracteristicile tehnice ale echipamentelor instalate pe nava. În cazul în care prin convenții internaționale la care statul român este parte s-a prevăzut posibilitatea angajării unor străini în echipajul navelor sub pavilion român, echipajul acestor nave va putea fi alcătuit, în parte sau în totalitate, din străini, cu excepția comandantului.

Art. 39

Pentru personalul prevăzut la art. 37, autorizarea pentru angajare de specialiști străini se da, în condițiile art. precedent, de minister sau alt organ central al administrației de stat căruia îi aparține nava, cu acordul Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.

Art. 40

În caz de forta majoră ivit în timpul navigației, comandantul navei va putea completa echipajul cu marinari străini, care îndeplinesc condițiile de capacitate profesională cerute de legea română. Marinarii străini angajați în condițiile alineatului precedent vor avea aceleași drepturi și obligații profesionale și disciplinare ca și marinarii cetățeni români. Personalul străin angajat în cazul prevăzut de alin. 1 va fi înlocuit cu personal român în primul port național în care nava va rămîne mai mult de 24 de ore, mentionindu-se debarcarea în rolul de echipaj al navei și în carnetul de marinar. Dacă prin contractul de munca nu se prevede astfel, beneficiarul serviciilor prestate va readuce personalul străin înlocuit la portul de îmbarcare.

Art. 41

Angajarile de marinari cetățeni români pe nave străine se pot face cu aprobarea Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.

Art. 42

Încheierea, modificarea și desfacerea contractului de munca al personalului navigant se efectuează potrivit legislației muncii.

Art. 43

Personalul navigant are dreptul la cazare gratuita pe nava și la hrana pe timpul cît se afla imbarcat, în condițiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Micșorarea ratei zilnice de alimente sub cuantumul stabilit se poate face numai în caz de forta majoră și cu plata diferenței de bani.

Art. 44

Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul imbarcarii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigație și fără culpa sa, personalul navigant are dreptul la o despăgubire stabilită în limita valorii bagajului personal admis marinarului (sacul marinarului).

Art. 45

Comandantul navei exercita comanda pe nava, în care scop este investit cu autoritate asupra persoanelor imbarcate și îndeplinește atribuțiile ce îi revin potrivit dispozițiilor legale și convențiilor internaționale la care statul român este parte.

Art. 46

În împrejurări excepționale, cînd urmează a fi luate măsuri importante, comandantul este ajutat în luarea hotărîrilor de consiliul de bord, dacă condițiile de fapt permit convocarea acestuia. Consiliul de bord se constituie și funcționează în condițiile stabilite prin regulamentul serviciului la bord.

Art. 47

În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se afla în imposibilitate de a exercita comanda navei, aceasta trece de drept asupra secundului și apoi asupra ofițerilor de punte în ordine ierarhica, facindu-se mențiune despre aceasta în jurnalul de bord, de către acela care preia comanda navei. La navele fluviale și alte nave de navigație interioară care nu au secund sau ofițer de navigație fluviala la bord, comanda navei trece asupra pilotului. Funcțiile care pot avea și atributia de secund vor fi stabilite prin regulamentul serviciului de bord.

Art. 48

În timpul stationarilor într-un port străin, comandantul poate sa dea adapost pe nava marinarilor români rămași în acel port de pe navele lor din motive justificate, instiintind despre aceasta pe armator. Acordarea de adapost pe nava se face cu respectarea dispozițiilor legale ale statului căruia îi aparține portul și cu avizul oficiului consular sau secției consulare a misiunii diplomatice române. Comandantul va primi la bord, în aceleași condiții, pe cetățenii români care urmează a fi repatriati prin oficiul consular sau secția consulară a misiunii diplomatice române.

Art. 49

Comandantii navelor sînt obligați sa aducă la cunoștința căpităniei portului în care se afla și celui căruia îi aparține nava orice evenimente petrecute pe nave în timpul cît acestea se afla în port sau în navigație, ca: abordaj, avarie, inec și altele asemenea.

Art. 50

Raportul privind evenimentele produse pe o nava aflată în stationare sau în navigație, cum sînt abordajele, avariile, sinistrele și naufragiile, interesînd nava, incarcatura, pasagerii și echipajul, se depune de către comandantul navei, după cum urmează

a)

Pentru orice nava, indiferent de pavilion

—

la căpitănia portului în a carei zona teritorială s-a produs evenimentul, dacă acesta a avut loc în apele naționale române

—

la căpitănia primului port român de intrare în țara unde nava oprește, dacă evenimentul s-a produs în marea libera sau în apele fluviale, între ultimul port străin și primul port din apele naționale române

b)

Pentru navele sub pavilion român aflate în mars

—

la autoritatea locală competența, dacă evenimentul s-a produs în apele unui stat străin unde nava se afla în navigație sau în stationare, înștiințîndu-se și oficiul consular sau secția consulară a misiunii diplomatice române

—

la autoritatea locală competența din primul port de oprire, dacă evenimentul s-a produs în marea libera sau între porturi fluviale străine, înștiințîndu-se și oficiul consular sau secția consulară a misiunii diplomatice române.

Art. 51

Raportul se depune în cel mult 24 de ore de la sosirea ori adăpostirea navei în port sau de la producerea evenimentului cînd acesta a avut loc în timpul stationarii în port. În cazul cînd raportul se depune peste acest termen, comandantul răspunde de dispariția probelor sau de imposibilitatea conservării lor, din cauza acestei intirzieri. Pentru navele fluviale sub pavilion român, o copie de pe raport se depune, în același termen, și la reprezentantul cel mai apropiat al unității de navigație, care este obligat sa o expedieze în termen de 24 de ore la sediul acesteia. În cazul unor evenimente petrecute pe o nava sub pavilion străin sau între doua nave sub pavilion străin, care nu lezeaza interesele statului român, depunerea raportului este facultativă. Prin raport, în sensul dispozițiilor art. 50 și din prezentul articol, se înțelege și protestul sau reclamația ce se face de comandantul navei în toate cazurile de avarii.

Articolele următoare · 51 din 132