DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972 privind navigația civilă
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Activitatea principala efectuată cu navele este transportul de mărfuri și călători. De asemenea, navele românești pot fi utilizate și pentru activități de construcții hidrotehnice, de cercetări, de exploatare și explorare a resurselor marii, fundului marii sau subsolului acestuia, precum și pentru activități auxiliare ca: remorcajul, operațiile de întreținere a căilor de comunicație pe apa, pilotajul, ranfluarea navelor, salvarea și alte servicii.
Activitatea de transport pentru beneficiari externi, efectuată cu nave sub pavilion român, se exercită potrivit reglementărilor în vigoare, în condițiile stabilite de acord cu aceștia și conform convențiilor internaționale la care statul român este parte. Activitatea de transport pentru beneficiari interni efectuată cu nave sub pavilion român, se exercită în condițiile, la nivelurile și tarifele stabilite prin dispozițiile legale.
În porturile, marea teritorială și în apele interioare ale R.S.R., următoarele activități și operațiuni privind navele sub orice pavilion se efectuează cu mijloacele navale și de uscat ale statului român
remorcajul și manevrele în porturi, rade și bazine
remorcajul de la un port românesc la alt port românesc, afară numai dacă convenții internaționale la care statul român este parte prevăd altfel
serviciul de pilotaj
transportul de mărfuri, posta și pasageri, efectuat prin îmbarcare de pe teritoriul statului român cu destinația către alt punct al aceluiași teritoriu (cabotajul)
asistența și salvarea în apele naționale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor și încărcăturii acestora
scoaterea navelor, epavelor și incarcaturilor acestora
pescuitul
serviciile de interes local pentru desfășurarea activității organelor administrației de stat în porturi și în apele naționale și altele asemenea
construcțiile hidrotehnice
exploatarea și explorarea marii sau fundului marii, conform dispozițiilor legale.
Remorcherele străine pot face manevrele la sosirea și plecarea din port sau rada, cu navele pe care le-au remorcat. Aceste remorchere, aflate în cursa în porturile românești, pot efectua și manevra și alte nave ale întreprinderilor și societăților cărora le aparțin, chiar dacă aceste nave nu au sosit sau nu pleacă cu aceste remorchere. Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor poate autoriza ca operațiunile prevăzute la art. 54 lit. b, d, e, f și i să fie efectuate și de nave sub pavilion străin.
Comandantul unei nave sub pavilion român, care primește un mesaj indicind ca o nava se afla în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu-și pune în primejdie grava nava, echipajul sau pasagerii, să se deplaseze cu toată viteza către acea nava, pentru asistența și salvarea persoanelor aflate în pericol la bordul acelei nave. Aceeași obligație o are comandantul și în cazul persoanelor aflate în pericol pe ambarcatiuni și plute de salvare sau în apa. În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanțele speciale în care se afla, comandantul socotește ca nu este rațional și nici necesar sa acorde ajutorul sau, el este obligat sa înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.
Comandantul de nava este obligat a acorda, după un abordaj, asistența celeilalte nave, echipajului și pasagerilor acesteia și, în măsura posibilului a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de înmatriculare și portul cel mai apropiat la care va ajunge.
Obligația de a da asistența și salvare nu mai incumba comandantului unei nave care se afla în călătorie sau gata de plecare, în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuza expres ajutorul, precum și atunci cînd s-a primit informația ca ajutorul nu mai este necesar. Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut în prezentul articol se vor consemna în jurnalul de bord.
Asistența și salvarea navei și a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înțelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori armatorul acesteia.
În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, ivite la uscat, în apele portuare și în rade, căpitănia portului coordonează toate operațiunile și asigura disciplina în realizarea acestora. Ea va putea cere concursul navelor și echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum și al oricăror persoane care exercită o profesie în port sau lucrează în mod obișnuit pe chei sau în apele naționale, acestea fiind obligate sa dea sprijinul solicitat și să respecte indicațiile date.
Despre sinistrul navelor străine va fi informat neîntîrziat și oficiul consular al statului al cărui pavilion îl poarta nava. În cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat străin cu care statul român a încheiat convenții internaționale se vor aplica dispozițiile din aceste convenții privind termenele, condițiile de informare și relațiile cu oficiul consular al statului străin.
Acordarea de asistența și salvare a navelor și condițiile de executare a acestora, prevăzute în prezenta secțiune, se aplică în mod corespunzător și în cazurile cînd pe mare sau în apele naționale se afla în pericol aeronave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora.
Sistemul de salvare pe mare și pe apele interioare navigabile se organizează de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor. Organizarea posturilor de salvare și prim ajutor pe plaje și în stranduri se face, potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, de către organizațiile cărora le aparțin.
Asistența acordată navelor sau aeronavelor aflate în pericol pe mare și salvarea lor dau dreptul celui care a acordat asistența și salvatorului la o retributie ce se va stabili tinindu-se seama de
pericolul în care s-a aflat nava asistată ori salvata
promptitudinea intervenției și timpul întrebuințat pentru aceasta
pericolul la care s-au expus salvatorii și mijloacele întrebuințate
condițiile hidrometeorologice pe timpul intervenției
valoarea bunurilor angajate în acțiune
eforturile depuse
priceperea dovedită pe timpul intervenției
cheltuielile efectuate pentru intervenție
rezultatul util obținut și valoarea bunurilor salvate. Prin valoarea bunurilor salvate se înțelege suma la care acestea au fost evaluate, tinindu-se seama și de posibilitățile de valorificare, iar dacă au fost vîndute, suma rezultată din vînzare, cu scăderea în ambele cazuri a impozitelor și taxelor, precum și a cheltuielilor.
Cuantumul retributiei, precum și repartizarea acesteia între salvatori se stabilesc pe baza acordului intervenit între cei interesați, iar în lipsa acordului, după caz, de instanțele judecătorești, organele arbitrajului de stat sau Comisia de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerț a R
România, în conformitate cu competența acestora, cu excepția cazurilor cînd prin contractul de salvare încheiat pentru o nava străină s-a prevăzut competența unui alt organ jurisdicțional.
Organele de jurisdicție vor putea reduce sau anula retributia stabilită convențional sau, după caz, vor putea respinge ori admite numai în parte cererea pentru stabilirea retributiei, dacă salvatorii, prin culpa lor, au făcut necesară asistența ori salvarea sau dacă ei au savirsit infracțiunea de furt, tainuire sau alta infracțiune cu privire la bunurile pentru care s-a acordat asistența ori salvarea. De asemenea, organele de jurisdicție pot majoră retributia conventionala cuvenită supravietuitorilor în cazurile în care meritele acestora au fost mai mari decît cele estimate în contract, atunci cînd condițiile de salvare au fost mai grele și unele cheltuieli mai mari decît cele prevăzute sau cînd partea salvata a ascuns situația reală în care se afla.
Dacă cu ocazia acordării asistenței sau salvării unei nave, aeronave sau încărcăturii acestora au fost salvate și persoane, salvatorii acestor persoane au dreptul la o parte din retributia salvatorului navei sau aeronavei, încărcăturii și accesoriilor. Aceasta parte din retributie nu se cuvine cînd asistența ori salvarea persoanelor s-a acordat de o nava afectată pentru asemenea operațiuni de salvare, în afară de cazul cînd prin convenții se dispune altfel.
Dacă asistența sau salvarea a fost prestată de mai multe nave, retributia se va repartiza între ele potrivit aportului fiecăreia.
Asistența și salvarea navelor remorcate sau a încărcăturii lor de către nava care le remorcheza dau drept salvatorilor la retributie numai în cazurile cînd evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau dacă acesta a prestat servicii excepționale, care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare.
Dreptul la acțiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retribuții datorate pentru asistența sau salvarea navei ori încărcăturii se prescrie în termen de 2 ani de la terminarea operațiunilor.
Comandantul și ceilalți membri ai echipajului navelor care au participat la operațiuni de asistența și salvare, precum și angajații unităților de pe uscat, care au contribuit efectiv la organizarea și lucrările pentru aceste operațiuni, sînt îndreptățiți a primi o recompensa din retributia de salvare, care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor. Recompensa se acordă și în cazul cînd operațiunile de asistența și salvare au avut loc între nave aparținînd aceleiași unități.
Dacă, în termen de 6 luni de la data eșuării sau scufundarii unei nave în apele naționale, nu se prezintă căpităniei portului o cerere a comandantului, armatorului, proprietarului sau asiguratorului navei ori încărcăturii sau a mandatarilor lor, de a scoate nava esuata sau scufundata, operațiunea poate fi efectuată, din proprie inițiativa, de o unitate de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor sau de alta unitate desemnată de acesta, care ia măsurile pentru paza și administrarea bunurilor recuperate.
Unitatea care efectuează scoaterea în cazurile prevăzute în art. 72 este în drept sa vinda, cu avizul căpităniei portului, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare cere o cheltuiala prea mare față de valoarea lor, sumele obținute urmînd a fi consemnate.
După terminarea operațiunilor de scoatere a navei și încărcăturii, căpitănia portului din zona căreia s-a intimplat sinistrul va face publicații pentru înștiințarea persoanelor interesate, invitindu-le sa dovedească drepturile ce au asupra bunurilor salvate. Înștiințarea se va face prin publicare în Buletinul Oficial al R.S.R., prin afișare la capitaniile de port, precum și prin alte mijloace de înștiințare. Dacă în termen de 3 luni de la data înștiințării cei interesați nu se prezintă pentru a-și lua în primire bunurile salvate, se poate proceda la vînzarea acestora și consemnarea sumei rezultate după scăderea cheltuielilor efectuate cu ocazia acțiunii de ranfulare a navei, a remunerației de salvare, a taxelor și sumelor datorate bugetului și a altor cheltuieli rezultate din îndeplinirea procedurii prevăzute în prezentul articol. Dacă pînă la împlinirea unui an de la data consemnarii sumei cei interesați nu și-au valorificat drepturile sau dacă pretențiile formulate înăuntrul aceluiași termen în fața organelor de jurisdicție au fost respinse prin hotărîre definitivă, suma consemnată se face venit statului.
În cazul cînd se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave în porturi, rade, canale de acces, în locuri de intrare și ieșire a navelor sau unde se fac operațiuni la nave, constituie un pericol ori împiedica navigația, căpitănia portului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor, va dispune ca proprietarul, armatorul, sau reprezentantul lor sa procedeze, în termenul ce se va fixa, pe cheltuiala lor, la scoaterea navei și la curățirea fundului apei, cu respectarea prevederilor art. 54 și 55 alin. 2. În caz de neîndeplinire în termenul stabilit a acestei obligații, se va proceda la efectuarea operațiunilor în contul proprietarului, armatorului sau reprezentantului lor.
Dacă proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava și toate bunurile recuperate în condițiile articolului precedent vor fi vîndute conform art. 74, pentru acoperirea cheltuielilor, eventuala diferența revenind la dispoziția proprietarului după plata creanțelor care grevează nava. În cazul cînd cheltuielile de scoatere a navei întrec suma obținută prin vînzare, proprietarul, armatorul sau reprezentanții lor rămîn obligați a plati diferența.
Actul de confirmare a executării operațiunilor prevăzute de art. 72 și 75 alin. 2, întocmit de căpitănia portului sau, după caz, de comitetul executiv al consiliului popular avînd anexat calculul cheltuielilor, întocmit de unitatea creditoare și verificat de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, constituie titlul executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza și administrarea bunurilor salvate și curățirea fundului apei. Executarea de către unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau încărcăturii recuperate se face cu prioritate, înaintea oricărei alte creanțe.
Bunurile găsite în apele naționale ori aruncate de apa pe plaje, țărm sau cheiuri se predau în termen de 10 zile, căpităniei de port cea mai apropiată ori celui mai apropiat organ al militiei sau celui care le-a pierdut. Organul căruia i s-a predat bunul procedează potrivit dispozițiilor legale referitoare la bunurile găsite. Bunurile găsite în apele de frontieră, provenite de pe teritoriul statelor vecine, vor fi înapoiate autorităților competente ale acestor state, prin organele de graniceri.
Armele, munitiile, materiile explozive, precum și alte bunuri a căror deținere fără drept este sancționată potrivit legii penale, găsite în condițiile art. 78, se predau, de îndată, celui mai apropiat organ al militiei, care va proceda potrivit dispozițiilor legale privind regimul acestor bunuri.
Persoanele care predau în termen bunurile prevăzute în art. 78 alin. 1 au dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pînă la a treia parte din valoarea lor pentru bunurile găsite în apele naționale și de pînă la a zecea parte pentru bunurile găsite pe plaja, țărm sau cheiuri. Persoanele care predau în termen bunurile prevăzute în art. 78 alin. 1 și de îndată bunurile prevăzute în art. 79 au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute pentru recuperarea și predarea lor.
Porturile, radele și bazinele portuare în care pilotajul este obligatoriu, precum și categoriile de nave care trebuie pilotate în mod obligatoriu se stabilesc din ordinul ministrului transporturilor și telecomunicatiilor. În apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin condiții bilaterale sau multilaterale intervenite între țările riverane interesate, la care R.S
este parte, zonele de pilotaj obligatoriu sînt cele fixate în baza acestor convenții.
Pilotul indica drumul și asista pe comandantul navei în efectuarea manevrei necesare pentru urmarea drumului indicat. Comandantul este obligat sa pună la dispoziția pilotului datele necesare asupra caracteristicilor de manevra ale navei. Pe timpul cît la bord, pilotul nu înlocuiește pe comandant la comanda navei, acesta continuind a fi răspunzător de manevra navei sale și de orice daune rezultate din operațiunile de manevra.
Pilotul nu poate părăsi nava decît după ce a fost înlocuit sau nava a fost ancorata ori legată la locul destinat, iar la plecare, pînă ce nava nu a ieșit din zona de pilotaj. În timpul serviciului la bordul navei pe care este însărcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana, precum și la cazare, dacă este cazul, în aceleași condiții ca și ofițerii de pe bord. Pilotul care efectuează operațiunile prevăzute în prezenta secțiune nu face parte din echipajul navei pilotate.
Modul de recrutare a piloților și de efectuare a serviciului de pilotaj se stabilește de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor. Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementărilor unor convenții încheiate între statul român și statele riverane interesate, condițiile se stabilesc potrivit acestor convenții.
Pentru serviciile de pilotaj se percep taxele stabilite potrivit dispozițiilor legale. Sînt scutite de plată taxelor de pilotaj
navele militare române și străine
navele întrebuințate la un serviciu public, de întreținere sau pentru controlul și supravegherea navigației, precum și cele întrebuințate în cazuri de pericol de inundații
navele școala, spital și de sport.
Pilotii fluviali care prestează serviciul permanent la bordul unei nave fluviale fac parte din echipajul navei și li se aplică prevederile referitoare la acest echipaj.