DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972 privind navigația civilă

Apele naționale navigabile ale R.S

Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fîșia de teren situata în lungul țărmului marii teritoriale sau al apelor interioare navigabile, pe o latime de 20 de metri. Pentru motive justificate, în unele locuri, lățimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile poate fi marita de ministrul transporturilor și telecomunicatiilor, cu acordul ministerelor și al celorlalte organe centrale ale administrației de stat interesate. În porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile coincide cu incinta portuara.

Regulile de navigație și accesul în unele sectoare din marea teritorială, din apele interioare și în porturi, care interesează apărarea și securitatea statului, precum și delimitarea și regimul portiunilor din zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile care au același caracter, se stabilesc prin reglementări speciale.

Nava este mijlocul de navigație utilizat pentru realizarea activității de transport și a altor servicii pe apa. Sînt nave, în înțelesul prezentului decret, navele maritime, fluviale și alte nave de navigație interioară, inclusiv ambarcatiunile mici, precum și aparatele plutitoare cum ar fi dragi, elevatoare, macarale plutitoare și altele asemenea, cu sau fără propulsie.

Construcțiile plutitoare care în mod normal nu sînt destinate deplasarii sau efectuării lucrărilor speciale pe calea navigabila, cum ar fi docuri, debarcadere, hangare pentru nave și alte asemenea, sînt considerate instalații plutitoare.

Fac parte din nava instalațiile, mașinile și motoarele care dau propulsie navei sau produc o alta acțiune mecanică, cu mecanismele și mijloacele necesare transmiterii acestei acțiuni, toate obiectele necesare navigației, diferitelor manevre, siguranței navei, salvării vieții umane, igienei și exploatării potrivit destinației navei, chiar cînd acestea ar fi scoase de pe nava un oarecare timp, precum și proviziile.

Orice nava trebuie să aibă actele de bord cerute de lege, precum și pe cele prevăzute în convențiile internaționale la care R.S

Dreptul de vizita, inspecție, intervenție și de a efectua cercetări pe o nava străină ce se afla în porturi și în apele românești se exercită potrivit legii române, precum și în conformitate cu convențiile internaționale la care R.S

Navele proprietate de stat se atribuie în administrarea directa a unităților economice, organelor și instituțiilor de stat. Ele pot fi transmise în proprietate sau în folosință organizațiilor cooperatiste și altor organizații obștești, în condițiile prevăzute de lege. Organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești pot dobîndi și transmite proprietatea asupra navelor. Persoanele fizice pot dobîndi și transmite în proprietate și pot da sau primi în folosință numai nave destinate satisfacerii cerințelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement. În situații speciale, cu aprobarea Consiliului de Miniștri, persoanele fizice pot dobîndi drepturi și asupra altor categorii de nave. Condițiile în care are loc dobindirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum și transmiterea oricăror drepturi reale asupra acestora, sînt cele prevăzute de dispozițiile legale.

Navele sub pavilion român pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine, cu aprobarea Consiliului de Miniștri în cazul navelor proprietate de stat, iar în celelalte cazuri, cu autorizația acestuia. Navele proprietate a persoanelor fizice, destinate satisfacerii cerințelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement, pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine ori grevate cu drepturi reale în beneficiul acestora, cu autorizarea capitaniilor de port sau a comitetelor executive ale consiliilor populare în cazul prevăzut la art. 2 alin. 2.

Dobindirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum și constituirea, transmiterea ori stingerea altor drepturi reale asupra acestora se transcriu în registrele matricole sau de evidenta prevăzute la art. 18, ținute de capitaniile de port sau, după caz, de comitetele executive ale consiliilor populare, facindu-se totodată mențiunea și pe actul de naționalitate sau carnetul de ambarcatiune.

Contractul de construcție de nave va fi transcris în registrele de nave în construcție ale căpităniei portului în raza căreia se afla șantierul naval. În aceste registre se vor transcrie și eventualele transmiteri de proprietate, precum și constituirile și stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pînă la obținerea actelor de naționalitate.

Pentru cunoașterea transmiterii sau constituirii de drepturi reale asupra navelor și pentru stabilirea actelor de bord ce trebuie să le posede, evidenta navelor se tine avîndu-se în vedere împărțirea lor în următoarele categorii

Fiecare nava autopropulsata din categoria I trebuie să aibă un nume, care să o distinga de celelalte nave. Nave fără propulsie din categoria I, precum și navele din categoria a II-a trebuie să poarte un număr de identificare. Numele sau, după caz, numărul atribuit va fi înscris în evidente, precum și pe corpul navei. La atribuirea numelui sau numărului de identificare a navei se vor avea în vedere și prevederile convențiilor cu privire la regimul frontierei de stat, încheiate între R.S

Înscrierea navelor în evidente se face după cum urmează

Scoaterea din evidenta a navelor se face prin menționarea în registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea naționalității române, desmembrare, pierderea navei în urma unui naufragiu, incendiu, eșuare sau alte împrejurări. În caz de pierdere a naționalității române, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face decît după predarea la căpitănia portului a certificatului de naționalitate română și a celorlalte acte de bord.

Regimul de înscriere a navelor și de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica și instalațiilor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria I în cazul cînd depășesc 15 tone deplasament și de categoria a II-a cînd au deplasament pînă la 15 tone inclusiv.

Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor și instalațiilor plutitoare, precum și stingerea acestor drepturi, care nu sînt transcrise în evidentele de înmatriculare potrivit art. 14, 15 și 20, nu sînt opozabile față de terți.

Organele care țin registrele matricole și pe cele de evidenta eliberează certificate privind mențiunile cuprinse în aceste registre, la cererea celor interesați.

Navele constituind mijloace de transport de stat, cele proprietatea organizațiilor cooperatiste și obștești române, precum și cele proprietate personală a cetățenilor români, au naționalitatea română. Naționalitatea navei trebuie să rezulte din actele ei de bord.

Naționalitatea română a navelor se pierde prin transmiterea proprietății acestora unei persoane fizice ori juridice străine.

Navele care au naționalitatea română arboreaza pavilionul român; ele nu pot naviga și sub pavilionul altui stat.

Navele române, nou construite sau dobîndite de la persoane fizice sau juridice străine, pot naviga sub pavilion în perioada de la lansarea la apa sau de la încheierea actului de dobîndire pînă la eliberarea certificatului de naționalitate în urma înscrierii lor în evidentele de înmatriculare, cu permis provizoriu eliberat de căpitănia portului de plecare, în cazul în care nava se afla într-un port român, ori de oficiul consular sau de secția consulară a misiunii diplomatice a R.S

Personalul care participa la realizarea activităților de navigație civilă este alcătuit din personal navigant (marinari) și personal de uscat. Este marinar de navigație civilă orice persoana care îndeplinește condițiile de calificare profesională cerute pentru prestarea unuia din serviciile la bord, poseda carnet de marinar și este înscris ca personal navigant în registrele matricole ale unei capitanii de port.

Personalul navigant imbarcat este alcătuit din totalitatea marinarilor care îndeplinesc o funcție la bordul unei nave și sînt înscriși în rolul de echipaj al acesteia. Pentru exercitarea fiecăruia din serviciile la bord este necesară îndeplinirea unor condiții de vîrsta, studii, stagiu și brevet sau certificat de capacitate, precum și a unor condiții psiho-fiziologice, corespunzătoare funcției, stabilite de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor. Pentru persoanele fizice care exercita activități de navigație pe ambarcatiuni pentru sport, agrement sau pentru transport în interes propriu, Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor va stabili portiunile din apele naționale navigabile pentru folosirea cărora este necesară îndeplinirea vreuneia din condițiile prevăzute pentru personalul navigant de pe navele comerciale, tehnice și cele pentru servicii necomerciale și posedarea unui permis de conducere de ambarcatiune.

Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea probelor navelor nou construite sau ieșite din reparații va fi imbarcat, pe perioada probelor, fără a poseda carnet de marinar. Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor va stabili personalul navigant care trebuie sa fie imbarcat pe aceste nave, pe perioada probelor, în afară personalului de specialitate al șantierului constructor.

Imbarcarea în interesul navigației și a altor persoane decît cele care formează echipajul navei se va autoriza, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, cu avizul organelor interesate.

Statutul juridic al personalului de uscat este cel al personalului unității economice, organului sau instituției de stat ori al organizației cooperatiste sau obștești în care acesta își desfășoară activitatea.

Personalul navigant imbarcat, inclusiv comandantul navei, formează echipajul navei și se împarte, pe locuri de muncă, astfel

Din punct de vedere al ierarhiei, echipajul se împarte astfel

Funcțiile ce pot fi îndeplinite pe baza brevetelor sau a certificatelor de capacitate sînt numai cele prevăzute în aceste acte.

Brevetele și certificatele de capacitate se obțin după trecerea unui examen, dat în fața unei comisii stabilite de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, care va funcționa în cadrul Inspectoratului de navigație civilă. Imbarcarea marinarilor care au întrerupt serviciul militar la bord pe o perioadă mai mare de 5 ani se va putea face numai după reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate, acordată de către autoritatea emitenta. Dacă sînt indicii ca, după aceasta întrerupere, cel care solicita reluarea serviciului la bord nu mai corespunde funcției avute, acesta este obligat să se prezinte, la alegerea sa, la examenul prevăzut pentru brevetul sau certificatul de capacitate al funcției avute ori al altei funcții echivalente sau inferioare, cu respectarea condițiilor de vîrsta, studii și stagiu stabilite pentru obținerea brevetului sau certificatului de capacitate al funcției respective.

În vederea trecerii examenului pentru obținerea unui brevet sau certificat de capacitate, personalul navigant are dreptul să se prezinte numai la trei sesiuni pentru același brevet sau certificat de capacitate.

Personalul care îndeplinește funcții permanente specifice pe navele specializate pentru activități industriale, pescaresti, utilitare sau de cercetare științifică face parte din echipajul navei. Ierarhia în echipaj și modul de desfășurare a serviciului specific al acestui personal se stabilesc de ministerul sau organizația centrala care are în subordine unitatea căreia îi aparține nava, cu acordul Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.

Echipajul navelor sub pavilion român va fi format din cetățeni români. Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor poate autoriza angajarea, prin contract, pe perioade determinate, de specialiști străini pentru funcții la bordul navelor sub pavilion român, atunci cînd aceasta este impusa de caracteristicile tehnice ale echipamentelor instalate pe nava. În cazul în care prin convenții internaționale la care statul român este parte s-a prevăzut posibilitatea angajării unor străini în echipajul navelor sub pavilion român, echipajul acestor nave va putea fi alcătuit, în parte sau în totalitate, din străini, cu excepția comandantului.

Pentru personalul prevăzut la art. 37, autorizarea pentru angajare de specialiști străini se da, în condițiile art. precedent, de minister sau alt organ central al administrației de stat căruia îi aparține nava, cu acordul Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.

În caz de forta majoră ivit în timpul navigației, comandantul navei va putea completa echipajul cu marinari străini, care îndeplinesc condițiile de capacitate profesională cerute de legea română. Marinarii străini angajați în condițiile alineatului precedent vor avea aceleași drepturi și obligații profesionale și disciplinare ca și marinarii cetățeni români. Personalul străin angajat în cazul prevăzut de alin. 1 va fi înlocuit cu personal român în primul port național în care nava va rămîne mai mult de 24 de ore, mentionindu-se debarcarea în rolul de echipaj al navei și în carnetul de marinar. Dacă prin contractul de munca nu se prevede astfel, beneficiarul serviciilor prestate va readuce personalul străin înlocuit la portul de îmbarcare.

Angajarile de marinari cetățeni români pe nave străine se pot face cu aprobarea Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.

Încheierea, modificarea și desfacerea contractului de munca al personalului navigant se efectuează potrivit legislației muncii.

Personalul navigant are dreptul la cazare gratuita pe nava și la hrana pe timpul cît se afla imbarcat, în condițiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Micșorarea ratei zilnice de alimente sub cuantumul stabilit se poate face numai în caz de forta majoră și cu plata diferenței de bani.

Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul imbarcarii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigație și fără culpa sa, personalul navigant are dreptul la o despăgubire stabilită în limita valorii bagajului personal admis marinarului (sacul marinarului).

Comandantul navei exercita comanda pe nava, în care scop este investit cu autoritate asupra persoanelor imbarcate și îndeplinește atribuțiile ce îi revin potrivit dispozițiilor legale și convențiilor internaționale la care statul român este parte.

În împrejurări excepționale, cînd urmează a fi luate măsuri importante, comandantul este ajutat în luarea hotărîrilor de consiliul de bord, dacă condițiile de fapt permit convocarea acestuia. Consiliul de bord se constituie și funcționează în condițiile stabilite prin regulamentul serviciului la bord.

În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se afla în imposibilitate de a exercita comanda navei, aceasta trece de drept asupra secundului și apoi asupra ofițerilor de punte în ordine ierarhica, facindu-se mențiune despre aceasta în jurnalul de bord, de către acela care preia comanda navei. La navele fluviale și alte nave de navigație interioară care nu au secund sau ofițer de navigație fluviala la bord, comanda navei trece asupra pilotului. Funcțiile care pot avea și atributia de secund vor fi stabilite prin regulamentul serviciului de bord.

În timpul stationarilor într-un port străin, comandantul poate sa dea adapost pe nava marinarilor români rămași în acel port de pe navele lor din motive justificate, instiintind despre aceasta pe armator. Acordarea de adapost pe nava se face cu respectarea dispozițiilor legale ale statului căruia îi aparține portul și cu avizul oficiului consular sau secției consulare a misiunii diplomatice române. Comandantul va primi la bord, în aceleași condiții, pe cetățenii români care urmează a fi repatriati prin oficiul consular sau secția consulară a misiunii diplomatice române.

Comandantii navelor sînt obligați sa aducă la cunoștința căpităniei portului în care se afla și celui căruia îi aparține nava orice evenimente petrecute pe nave în timpul cît acestea se afla în port sau în navigație, ca: abordaj, avarie, inec și altele asemenea.

Raportul privind evenimentele produse pe o nava aflată în stationare sau în navigație, cum sînt abordajele, avariile, sinistrele și naufragiile, interesînd nava, incarcatura, pasagerii și echipajul, se depune de către comandantul navei, după cum urmează

Raportul se depune în cel mult 24 de ore de la sosirea ori adăpostirea navei în port sau de la producerea evenimentului cînd acesta a avut loc în timpul stationarii în port. În cazul cînd raportul se depune peste acest termen, comandantul răspunde de dispariția probelor sau de imposibilitatea conservării lor, din cauza acestei intirzieri. Pentru navele fluviale sub pavilion român, o copie de pe raport se depune, în același termen, și la reprezentantul cel mai apropiat al unității de navigație, care este obligat sa o expedieze în termen de 24 de ore la sediul acesteia. În cazul unor evenimente petrecute pe o nava sub pavilion străin sau între doua nave sub pavilion străin, care nu lezeaza interesele statului român, depunerea raportului este facultativă. Prin raport, în sensul dispozițiilor art. 50 și din prezentul articol, se înțelege și protestul sau reclamația ce se face de comandantul navei în toate cazurile de avarii.