DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972 privind navigația civilă
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Activitatea de navigație civilă a R.S
se desfășoară după cum urmează
Transporturile publice de călători și mărfuri pe apa, precum și prestațiile auxiliare în apele naționale în legătură cu aceasta activitate se efectuează prin unități economice și instituții de stat din subordinea Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor
Transporturile pe apa în interes propriu se efectuează de
unități economice, organe și instituții de stat, care utilizează transportul pe apa numai ca activitate interna accesorie, direct legată de realizarea obiectivului propriu de activitate
organizații cooperatiste, alte organizații obștești și alte persoane juridice care utilizează transportul pe apa în condițiile prevăzute la lit. a
persoanele fizice, pentru satisfacerea cerințelor proprii de transport pe apa, pentru sport sau agrement. Unitățile economice, organele și instituțiile de stat prevăzute la lit. a, precum și organizațiile și programele juridice prevăzute la lit. b pot efectua transporturi publice de călători sau mărfuri pe apa numai cu autorizația Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor și cu aplicarea tarifelor republicane
Activitatea de prestări de servicii în porturi și operațiunile privind navlosirea, agenturarea și aprovizionarea navelor, indiferent de pavilion, se efectuează de unități economice sau organizații cooperatiste, stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Supravegherea și controlul navigației în apele naționale, precum și a navigației navelor sub pavilion român aflate în marea libera, se exercită de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, prin Inspectoratul de navigație civilă și prin capitaniile de port. Supravegherea și controlul navigației pentru sport, agrement sau interes local pe lacurile și celelalte ape interioare, cu excepția lacurilor maritime și Dunării, se pot exercita și de comitetele executive ale consiliilor populare, cu autorizarea Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.
Urmărirea asigurării condițiilor tehnice de navigabilitate pentru navele române și străine, aflate în proiectare, în construcție, reparatie sau în navigație în apele naționale, se exercita prin Registrul naval român, organizație economică de stat de specialitate, care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor.
Apele naționale navigabile ale R.S
sînt formate din marea teritorială și apele interioare navigabile. Regimul și întinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege. În sensul prezentului decret, constituie ape interioare navigabile ale R.S.România
fluviile, riurile, canalele și lacurile, situate în interiorul R
România, pe portiunile navigabile
apele navigabile de frontiera, de la malul român pînă la limita de frontieră
apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare. Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor, cu avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, stabilește nominal și pe porțiuni apele navigabile din R.S
Pentru apele de frontieră se va tine seama și de înțelegerile privind regimul frontierei de stat, încheiate cu statele vecine.
Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fîșia de teren situata în lungul țărmului marii teritoriale sau al apelor interioare navigabile, pe o latime de 20 de metri. Pentru motive justificate, în unele locuri, lățimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile poate fi marita de ministrul transporturilor și telecomunicatiilor, cu acordul ministerelor și al celorlalte organe centrale ale administrației de stat interesate. În porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile coincide cu incinta portuara.
Regulile de navigație și accesul în unele sectoare din marea teritorială, din apele interioare și în porturi, care interesează apărarea și securitatea statului, precum și delimitarea și regimul portiunilor din zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile care au același caracter, se stabilesc prin reglementări speciale.
Nava este mijlocul de navigație utilizat pentru realizarea activității de transport și a altor servicii pe apa. Sînt nave, în înțelesul prezentului decret, navele maritime, fluviale și alte nave de navigație interioară, inclusiv ambarcatiunile mici, precum și aparatele plutitoare cum ar fi dragi, elevatoare, macarale plutitoare și altele asemenea, cu sau fără propulsie.
Construcțiile plutitoare care în mod normal nu sînt destinate deplasarii sau efectuării lucrărilor speciale pe calea navigabila, cum ar fi docuri, debarcadere, hangare pentru nave și alte asemenea, sînt considerate instalații plutitoare.
Fac parte din nava instalațiile, mașinile și motoarele care dau propulsie navei sau produc o alta acțiune mecanică, cu mecanismele și mijloacele necesare transmiterii acestei acțiuni, toate obiectele necesare navigației, diferitelor manevre, siguranței navei, salvării vieții umane, igienei și exploatării potrivit destinației navei, chiar cînd acestea ar fi scoase de pe nava un oarecare timp, precum și proviziile.
Orice nava trebuie să aibă actele de bord cerute de lege, precum și pe cele prevăzute în convențiile internaționale la care R.S
este parte. Navele sub pavilion străin trebuie să aibă la bord, la intrarea în apele și porturile românești, actele cerute de legile lor naționale și de convențiile internaționale la care sînt parte atît R.S.R., cît și statul de pavilion al navei. Se recunosc ca valabile actele de bord și brevetele membrilor echipajului, eliberate de organele competente ale tarii de pavilion, navelor sub pavilion străin și echipajelor acestora.
Dreptul de vizita, inspecție, intervenție și de a efectua cercetări pe o nava străină ce se afla în porturi și în apele românești se exercită potrivit legii române, precum și în conformitate cu convențiile internaționale la care R.S
este parte.
Navele proprietate de stat se atribuie în administrarea directa a unităților economice, organelor și instituțiilor de stat. Ele pot fi transmise în proprietate sau în folosință organizațiilor cooperatiste și altor organizații obștești, în condițiile prevăzute de lege. Organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești pot dobîndi și transmite proprietatea asupra navelor. Persoanele fizice pot dobîndi și transmite în proprietate și pot da sau primi în folosință numai nave destinate satisfacerii cerințelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement. În situații speciale, cu aprobarea Consiliului de Miniștri, persoanele fizice pot dobîndi drepturi și asupra altor categorii de nave. Condițiile în care are loc dobindirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum și transmiterea oricăror drepturi reale asupra acestora, sînt cele prevăzute de dispozițiile legale.
Navele sub pavilion român pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine, cu aprobarea Consiliului de Miniștri în cazul navelor proprietate de stat, iar în celelalte cazuri, cu autorizația acestuia. Navele proprietate a persoanelor fizice, destinate satisfacerii cerințelor personale pentru transport în interes propriu, sport sau agrement, pot fi transmise în proprietate persoanelor juridice sau fizice străine ori grevate cu drepturi reale în beneficiul acestora, cu autorizarea capitaniilor de port sau a comitetelor executive ale consiliilor populare în cazul prevăzut la art. 2 alin. 2.
Dobindirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum și constituirea, transmiterea ori stingerea altor drepturi reale asupra acestora se transcriu în registrele matricole sau de evidenta prevăzute la art. 18, ținute de capitaniile de port sau, după caz, de comitetele executive ale consiliilor populare, facindu-se totodată mențiunea și pe actul de naționalitate sau carnetul de ambarcatiune.
Contractul de construcție de nave va fi transcris în registrele de nave în construcție ale căpităniei portului în raza căreia se afla șantierul naval. În aceste registre se vor transcrie și eventualele transmiteri de proprietate, precum și constituirile și stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pînă la obținerea actelor de naționalitate.
Pentru cunoașterea transmiterii sau constituirii de drepturi reale asupra navelor și pentru stabilirea actelor de bord ce trebuie să le posede, evidenta navelor se tine avîndu-se în vedere împărțirea lor în următoarele categorii
categoria I cuprinde navele cu propulsie proprie cu o putere mai mare de 45 c.p., velierele construite pentru călătorii de lungă durata și navele cu sau fără propulsie cu o capacitate de încărcare de peste 10 tone metrice, inclusiv aparatele plutitoare fără propulsie cu deplasament de peste 15 tone
categoria a II- a cuprinde toate celelalte nave.
Fiecare nava autopropulsata din categoria I trebuie să aibă un nume, care să o distinga de celelalte nave. Nave fără propulsie din categoria I, precum și navele din categoria a II-a trebuie să poarte un număr de identificare. Numele sau, după caz, numărul atribuit va fi înscris în evidente, precum și pe corpul navei. La atribuirea numelui sau numărului de identificare a navei se vor avea în vedere și prevederile convențiilor cu privire la regimul frontierei de stat, încheiate între R.S
și statele vecine. Numele sau numărul și modul de înscriere pe corp și suprastructura a acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor și Telecomunicatiilor potrivit legii.
Înscrierea navelor în evidente se face după cum urmează
Navele de naționalitate română care fac parte din categoria I se înscriu în registre matricole. La cererea de înscriere în registrul matricol se vor anexa actele de dobîndire a navei, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, dacă este cazul, actele de verificare și atestare a stării tehnice a construcției navei, autorizările de lansare la apa și de navigație, precum și actele de tonaj și fotografiile navei. Inspectoratul de navigație civilă tine o evidenta centralizata a înmatriculării navelor din categoria I
Navele de naționalitate română care fac parte din categoria a II-a se înscriu în registre de evidenta. La cererea de înscriere în registrul de evidenta se vor anexa actele de dobîndire, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, dacă este cazul, actul de constatare a stării tehnice a navei, cu caracteristicile ei, iar la cele cu motor, și fotografiile navei.
Scoaterea din evidenta a navelor se face prin menționarea în registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea naționalității române, desmembrare, pierderea navei în urma unui naufragiu, incendiu, eșuare sau alte împrejurări. În caz de pierdere a naționalității române, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face decît după predarea la căpitănia portului a certificatului de naționalitate română și a celorlalte acte de bord.
Regimul de înscriere a navelor și de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica și instalațiilor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria I în cazul cînd depășesc 15 tone deplasament și de categoria a II-a cînd au deplasament pînă la 15 tone inclusiv.
Organele care țin registrele matricole și pe cele de evidenta eliberează certificate privind mențiunile cuprinse în aceste registre, la cererea celor interesați.
Navele constituind mijloace de transport de stat, cele proprietatea organizațiilor cooperatiste și obștești române, precum și cele proprietate personală a cetățenilor români, au naționalitatea română. Naționalitatea navei trebuie să rezulte din actele ei de bord.
Naționalitatea română a navelor se pierde prin transmiterea proprietății acestora unei persoane fizice ori juridice străine.
Navele care au naționalitatea română arboreaza pavilionul român; ele nu pot naviga și sub pavilionul altui stat.
Navele române, nou construite sau dobîndite de la persoane fizice sau juridice străine, pot naviga sub pavilion în perioada de la lansarea la apa sau de la încheierea actului de dobîndire pînă la eliberarea certificatului de naționalitate în urma înscrierii lor în evidentele de înmatriculare, cu permis provizoriu eliberat de căpitănia portului de plecare, în cazul în care nava se afla într-un port român, ori de oficiul consular sau de secția consulară a misiunii diplomatice a R.S
în cazul cînd locul de plecare a navei este în străinătate.