Înapoi la Legislație

OG nr. 39/2003 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
GUVERNUL
Articole
220

Pe scurt

OG nr. 39/2003: ORDONANTA nr. 39 din 30 ianuarie 2003 - (*actualizată*) privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale (actualizată până la data de 28 iulie 2003*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
GUVERNUL
Câte articole are?
220 articole.
Cuprins

ORDONANTA nr. 39 din 30 ianuarie 2003 - (*actualizată*) privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale (actualizată până la data de 28 iulie 2003*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 117

(1)

Suma realizată după începerea executării silite reprezintă totalitatea sumelor încasate după emiterea somației, prin orice modalitate prevăzută de prezenta ordonanță.

(2)

Creanta bugetară locală înscrisă în titlul executoriu se stinge cu suma realizată conform alin. (1), în ordinea vechimii, mai întâi creanta principala și apoi accesoriile acesteia.

(3)

Dacă suma ce reprezintă atât creanta bugetară, cat și cheltuielile de executare este mai mica decât suma realizată prin executare silită, cu diferența se va proceda la compensare, potrivit art. 27, sau se restituie, la cerere, debitorului.

Art. 118

(1)

În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulți creditori sau când până la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus și alți creditori titlurile lor, organele prevăzute la art. 49 vor proceda la distribuirea sumei, potrivit următoarei ordini de preferinta, dacă legea nu prevede altfel

a)

creanțele reprezentând cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea și conservarea bunurilor al căror preț se distribuie

b)

creanțele reprezentând salarii și alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreținerea și îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau întărirea sănătății, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum și creanțele reprezentând obligația de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății

c)

creanțele rezultând din obligații de întreținere, alocații pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta

d)

creanțele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuții și din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale

e)

creanțele rezultând din împrumuturi acordate de stat

f)

creanțele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății publice prin fapte ilicite

g)

creanțele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum și din chirii sau arenzi

h)

creanțele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale

i)

alte creanțe.

(2)

Pentru plata creanțelor care au aceeași ordine de preferinta, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează între creditori proporțional cu creanta fiecăruia.

Art. 119

(1)

Creditorii bugetari locali care au un privilegiu prin efectul legii și care îndeplinesc condiția de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate la distribuirea sumei rezultate din vânzare față de alți creditori care au garanții reale asupra bunului respectiv. (2) Accesoriile creanței principale prevăzute în titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creanței principale.

Art. 120

(1)

În cazul vânzării bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunoștința în condițiile art. 76 alin. (4) și ale art. 84, organul de executare este obligat sa îi înștiințeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea prețului.

(2)

Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor, în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la data întocmirii de către organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

Art. 121

Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înștiințarea părților și a creditorilor care și-au depus titlurile.

Art. 122

(1)

Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită executorul bugetar va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de toți cei prezenți la aceasta.

(2)

Cel nemulțumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită poate cere executorului bugetar sa consemneze în procesul-verbal obiecțiile sale.

Art. 123

După întocmirea procesului-verbal prevăzut la art. 122 alin. (1) nici un creditor nu mai este în drept sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită.

Art. 124

(1)

Cei interesați pot face contestație împotriva oricărui act de executare silită efectuat cu încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuza sa îndeplinească un act de executare în condițiile legii.

(2)

Contestația poate fi facuta și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanța judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu exista o procedură care să prevadă posibilitatea ca instanța competența să se pronunțe asupra acestuia.

Art. 125

(1)

Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când

a)

contestatorul a luat cunoștința de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somației sau din alta înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod

b)

contestatorul a luat cunoștința, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare

c)

cel interesat a luat cunoștința, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.

(2)

Contestația prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

(3)

Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (2) nu îl împiedica pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.

Art. 126

Contestația se introduce la judecătoria în a carei raza teritorială se afla sediul organului de executare și se judeca în procedura de urgenta.

Art. 127

(1)

Contestația la executare se face cu condiția depunerii numai de către persoanele juridice a unei cauțiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la casieria organului de executare sau la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

(2)

Dovada privind plata cauțiunii prevăzute la alin. (1) va însoți în mod obligatoriu contestația debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3)

Verificarea cuantumului cauțiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării contestației.

Art. 128

La judecarea contestației instanța va cita și organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, își are sediul sau domiciliul terțul poprit.

Art. 129

La cererea părții interesate instanța poate decide, în cadrul contestației la executare, asupra împărțirii bunurilor pe care debitorul le deține în proprietate comuna cu alte persoane.

Art. 130

(1)

Dacă admite contestația la executare, instanța, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării insesi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

(2)

În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării insesi și anulării titlului executoriu, instanța poate dispune prin aceeași hotărâre sa i se restituie celui îndreptățit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

(3)

În cazul respingerii contestației contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credința, el va fi obligat și la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 131

(1)

Obligațiile bugetare locale urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenta acestora în cazul în care debitorul respectiv se găsește în stare de insolvabilitate.

(2)

Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situații

a)

debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile

b)

când după încetarea executării silite pornite împotriva debitorului rămân debite neachitate

c)

debitorul a dispărut sau a decedat fără sa lase avere

d)

debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut ori în alte locuri unde exista indicii ca a avut avere nu se găsesc venituri sau bunuri urmaribile

e)

când, potrivit legii, debitorul persoana juridică își încetează existenta și au rămas neachitate obligații bugetare.

(3)

Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor în cazul în care nu exista persoane responsabile potrivit art. 7.

(4)

Pentru obligațiile bugetare ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanței din evidenta curenta și trecerea ei într-o evidenta separată.

Art. 132

În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor și de executare silită.

Art. 133

(1)

Organul de executare este obligat ca, pentru creanțele bugetului local, datorate de comercianții societății comerciale, cooperative de consum ori cooperative meșteșugărești sau persoane fizice, sa ceara instanțelor judecătorești competente începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, în condițiile legii.

(2)

Cererile organelor prevăzute la art. 49 alin. (1) privind începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului se vor inainta instanțelor judecătorești și sunt scutite de consemnarea vreunei cauțiuni.

Art. 134

(1)

Măsurile întreprinse de organele de executare în condițiile prezentei ordonanțe nu se suspenda ca urmare a declanșării procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului.

(2)

În vederea executării silite a bunurilor urmărite autoritățile administrației publice locale pot solicita judecătorului-sindic luarea în posesie a acestora. Judecătorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul sa predea autorităților administrației publice locale bunul în vederea valorificării.

Art. 135

În cazuri excepționale, pentru motive temeinice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de obligații bugetare.

Art. 136

(1)

În situațiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decât obligațiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.

(2)

Cheltuielile generate de comunicarea somației prin posta sunt suportate de fiecare creditor bugetar.

Art. 137

Termenele de prescripție a dreptului de a cere executarea silită privind o creanta a bugetului local încep la data încheierii anului financiar în care a luat naștere acest drept.

Art. 138

(1)

Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat naștere acest drept.

(2)

Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) se aplică și creanțelor bugetare provenind din amenzi contravenționale.

Art. 139

Termenul de prescripție prevăzut la art. 138 se suspenda

a)

în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune

b)

în cazurile și în condițiile în care suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanța judecătorească sau de alt organ competent

c)

pe perioada respectării amânării sau eșalonării plății obligației bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plata dispuse prin lege, hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent

d)

cat timp debitorul, cu rea-credința, își sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită

e)

în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 140

Termenul de prescripție prevăzut la art. 138 se întrerupe

a)

în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune

b)

pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii în orice alt mod a datoriei

c)

pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită

d)

pe data întocmirii, în condițiile prezentei ordonanțe, a actului de constatare a insolvabilitatii debitorului

e)

în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 141

Sumele achitate de debitor în contul unor obligații bugetare, după îndeplinirea termenului de prescripție, nu se restituie.

Art. 142

Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligațiile bugetelor locale se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire.

Art. 143

Dacă organul de executare constata împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor bugetelor locale, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare și la scăderea acestora din evidenta analitica pe plătitori.

Art. 144

(1)

Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume

a)

cele plătite fără existenta unui titlu de creanta

b)

cele plătite în plus față de obligația bugetară locală

c)

cele plătite ca urmare a unei erori de calcul

d)

cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale

e)

cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdicționale ori administrative

f)

cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 118

g)

cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum și cauțiunea depusa în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1), după caz, în temeiul hotărârii judecătorești prin care se dispune desființarea executării silite.

(2)

În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referința al pieței valutare pentru euro, comunicat de Banca Naționala a României, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se dispune restituirea.

Art. 145

Dacă debitorul înregistrează obligații ale bugetului local restante, sumele prevăzute la art. 144 se vor restitui numai după efectuarea compensării potrivit prezentei ordonanțe.

Art. 146

(1)

În cazul în care suma de restituit este mai mica decât obligațiile la bugetul local restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenta sumei de restituit.

(2)

În cazul în care suma de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligații restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenta acestor obligații restante, diferența rezultată restituindu-se debitorului.

Articolele următoare · 146 din 220