ORDONANTA nr. 39 din 30 ianuarie 2003 - (*actualizată*) privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale (actualizată până la data de 28 iulie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Plata obligațiilor la bugetul local se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxa locală, chirie, redeventa, contribuție sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi și penalități de orice fel, în următoarea ordine
obligații stabilite prin acte de control cu termene de plată în anul curent, expirate
obligații la bugetul local cu termen de plată în anul curent, expirate
accesoriile și penalitățile stabilite asupra obligațiilor pentru anul curent
obligații la bugetul local reprezentând impozite, taxe locale, chirii, redevențe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora
dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități aferente obligațiilor la bugetul local prevăzute la lit. d)
obligații la bugetul local cu termene de plată viitoare.
În situația în care debitorul nu efectuează plata obligațiilor la bugetul local conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar local, prin compartimentul de specialitate, va proceda la stingerea obligațiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanță, și va înștiința despre aceasta debitorul în termen de 30 de zile de la data efectuării stingerii.
Plata obligației la bugetul local se face prin decontare bancară, mandat poștal, mijloace electronice de plată, în numerar sau prin anulare de timbre fiscale mobile, la termenele stabilite potrivit dispozițiilor legale.
Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Banca Naționala a României stabilesc de comun acord mijloacele de plată autorizate care vor fi utilizate pentru plata obligațiilor bugetare locale prin decontare bancară.
În cazul plăților în numerar obligația la bugetul local se considera plătită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari.
În cazul plății efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poștal, pentru obligațiile bugetare locale cu termen de plată fix sau stabilit sub forma de interval, obligația bugetară se considera plătită la data debitarii contului contribuabilului.
Nedecontarea de către unitățile bancare a sumelor cuvenite bugetului local, în termen de 48 de ore de la data debitarii contului titularului, atrage pentru banca prestatoare dobânzi și penalități la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), la art. 16 și la art. 17 alin. (1), în favoarea creditorului bugetar local.
Prin compensare se sting creanțele bugetului local cu creanțele debitorului, reprezentând sume de restituit de la bugetul local, prevăzute la art. 3, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat și cea de debitor al aceluiași buget local.
Compensarea obligațiilor la bugetul local datorate de debitor cu creanțele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile, sau din oficiu, la data constatării sumelor virate în plus sau de restituit de la bugetul local.
Compensarea se va efectua cu obligații la bugetul local datorate aceluiași creditor bugetar local, indiferent de natura lor.
Organul competent va înștiința în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 10 zile calendaristice de la data efectuării operațiunii.
Compensarea se efectuează după cum urmează
cu obligații la bugetul local cu termene de plată în anul curent, expirate
cu obligații la bugetul local reprezentând impozite, taxe locale, chirii, redevențe, contribuții și alte venituri ale bugetului local datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora
cu dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități aferente obligațiilor la bugetul local prevăzute la lit. b)
cu obligații la bugetul local cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.
La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autoritățile administrației publice locale competente ale acestora, pot acorda pentru obligațiile bugetare restante pe care le administrează următoarele înlesniri la plata
eșalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevențelor, contribuțiilor și a altor obligații la bugetul local
amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuțiilor și a altor obligații la bugetul local
eșalonări la plata dobânzilor și/sau a penalitatilor de orice fel, cu excepția dobânzilor datorate pe perioada de eșalonare
amânări și/sau scutiri ori amânări și/sau reduceri de dobânzi și/sau penalități de întârziere, cu excepția dobânzilor datorate pe perioada de amânare
scutiri sau reduceri de impozite și taxe locale, în condițiile legii.
Procedura de acordare a înlesnirilor la plata se stabilește prin acte normative speciale.
Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garanții.
Pentru obligațiile la bugetul local, datorate și neachitate după data de 1 iulie 2003 de către persoanele fizice, garanția este
o sumă egala cu doua rate medii din eșalonare, reprezentând obligații bugetare locale eșalonate și dobânzi calculate, în cazul esalonarilor la plata
o sumă rezultată din raportul dintre contravaloarea debitelor amânate și dobânzile calculate și numărul de luni aprobate pentru amânare la plata, în cazul amanarilor la plata.
Pentru obligațiile la bugetul local, datorate și neachitate după data de 1 iulie 2003 de către persoanele juridice, garanția este de 100% din totalul creanței bugetare locale pentru care s-a acordat înlesnirea și poate fi sub forma de scrisoare de garanție bancară, gaj ori ipoteca, precum și orice alta forma de garanție prevăzută de lege.
Dacă debitorul nu și-a plătit obligațiile la bugetul local ori acestea nu au fost stinse în alt mod prevăzut de prezenta ordonanță, organul de executare îi va transmite o înștiințare de plată prin care i se notifica acestuia suma datorată.
În termen de 15 zile de la data comunicării înștiințării de plată debitorul urmează să își plătească obligațiile restante sau să facă dovada stingerii acestora.
Înștiințarea de plată este act premergător executării silite.
Măsurile asiguratorii prevăzute în prezentul titlu se dispun și se aduc la îndeplinire prin procedura administrativă de către creditorii bugetari.
Se vor dispune măsuri asiguratorii de către creditorii bugetari locali, prin reprezentanții legali ori împuterniciți ai acestora, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când exista pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea/patrimoniul.
Creditorul bugetar local, prin reprezentantul sau legal, poate dispune prin procedura administrativă, în temeiul unei dispoziții motivate, poprirea asiguratorie asupra veniturilor și/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.
Măsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.
Măsurile asiguratorii vor fi ridicate prin dispoziție motivată, emisă de reprezentanții legali ai creditorilor bugetari locali când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.
Măsurile asiguratorii dispuse atât de organele de executare, cat și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități.
În cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară.
Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor celor care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziție ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară locală, măsurile asiguratorii pot fi înființate și asupra bunurilor deținute de debitor în proprietate comuna cu terțe persoane, pentru cota-parte deținută de acesta.
Împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii, cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 124.
În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile datorate bugetului local, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acțiuni de executare silită potrivit prezentei ordonanțe.
Prin derogare de la dispozițiile Codului de procedura civilă, executarea silită a creanțelor bugetului local nu se perimeaza.
Executarea silită se desfășoară până la stingerea creanțelor bugetului local înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere și altor penalități ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.
În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalități de întârziere, penalități sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.
Executarea silită începe prin comunicarea unei somații în care i se notifica debitorului ca are obligația să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligației la bugetul local, în caz contrar aplicându-i-se modalitățile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanță. Somația este însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu.
Somația cuprinde
organul de executare emitent
datele de identificare a debitorului
data emiterii
numărul dosarului de executare
suma pentru care se începe executarea silită
termenul în care cel somat urmează sa plătească obligația prevăzută în titlul executoriu
indicarea consecințelor nerespectării acesteia
semnatura și ștampila organului de executare.
Somația este obligatorie și se comunică debitorului după cum urmează
prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire
prin executorii bugetari locali, potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător
prin prezentarea celui somat și primirea somației de către acesta sub semnatura, ca urmare a înștiințării prin alte mijloace, cum sunt: fax, telefon, posta electronică, dacă se asigura transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia
în cazul în care debitorii refuza primirea somației sau se constata lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somației se poate face și prin publicarea unui anunț în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menționează că a fost emisă somația pe numele debitorului și ca acesta este invitat sa plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunțului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului.
Dovada comunicării somației potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare și va fi păstrată la dosarul de executare.
Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanțelor bugetare și a cheltuielilor de executare.
Bunurile supuse unui regim special de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar local dobândește un drept de gaj, iar prin sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar local dobândește un drept de ipoteca.
Dreptul de ipoteca conferă creditorului bugetar local în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun.
Din momentul în care se îndeplinește condiția de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, organizată la nivelul Oficiului registrului comerțului, ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar local are prioritate față de garanția reală a celorlalți creditori urmăritori asupra bunului mobil sau sumei în cauza.
Procedura de executare silită se efectuează din oficiu și, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile și sub forma prevăzute de prezenta ordonanță.
Executarea silită se suspenda
când suspendarea a fost dispusă de instanța de judecată sau de reprezentantul legal al creditorului bugetar local
de la data comunicării aprobării inlesnirii la plata
în alte cazuri prevăzute de lege.
Executarea silită se întrerupe
la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului
în alte cazuri prevăzute de lege.
Executarea silită încetează
dacă s-au stins integral creanțele bugetului local prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalitățile de orice fel, cheltuielile de executare, precum și orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii
dacă a fost desființat titlul executoriu
în alte cazuri prevăzute de lege.
De la data comunicării aprobării, pentru obligațiile bugetului local pentru care s-au aprobat înlesniri la plata, executarea silită nu se pornește sau nu se continua, după caz.
Înlesnirile la plata se acordă atât înaintea începerii executării silite, cat și în timpul efectuării acesteia.
Executarea silită a creanțelor bugetelor locale se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis, potrivit prezentei ordonanțe, de organul de executare competent în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenta fiscală.
Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetului local, denumit titlu executoriu, va conține
antetul organului emitent
numele și prenumele sau denumirea debitorului
codul numeric personal sau codul unic de înregistrare
domiciliul sau sediul debitorului, numărul de rol nominal unic, precum și orice alte date de identificare
cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate
temeiul legal al puterii executorii a titlului
data întocmirii titlului executoriu, ștampila și semnatura organului de executare.
Pentru debitorii obligați în mod solidar la plata creanțelor bugetului local se va întocmi un singur titlu executoriu.
Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanțele bugetelor locale, se transmit în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49.
Organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente, în cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente
numele și prenumele sau denumirea debitorului
codul numeric personal sau codul unic de înregistrare
domiciliul sau sediul debitorului
cuantumul sumei datorate
temeiul legal
semnatura organului care le-a emis și dovada comunicării acestora.
În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile calendaristice.
Creditorii bugetari locali, prin organele proprii sau alte organe ale administrației publice locale, sunt abilitați sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonanță.
Creanțele bugetelor locale care se încasează, se administrează, se contabilizeaza și se utilizează de instituțiile publice de interes local, provenite din venituri proprii, precum și cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.
Organele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt denumite în continuare organe de executare.
În cazul în care instituțiile publice de interes local transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.
Nu intra sub incidența alin. (4) titlurile executorii transmise organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice în vederea înregistrării la totalul creanțelor, organul de executare al autorității administrației publice locale fiind coparticipant la executarea silită.
Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, potrivit prezentei ordonanțe, sunt denumite executori bugetari locali.
Executorii bugetari locali se bucura de protecția legii și sunt investiti cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu ce le revin potrivit prezentei ordonanțe.
Executorul bugetar local este împuternicit în fața debitorului sau a terților prin legitimatia model ITL - 017 și delegația semnată de conducătorul compartimentului de specialitate.
Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială își are domiciliul sau sediul ori unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terțului poprit, indiferent de locul unde își are sediul sau domiciliul.
Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor și veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea și executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.
Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situația debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum și orice alte date utile pentru identificarea debitorului și a bunurilor ori veniturilor urmaribile.
Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza de competența a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.
Organul de executare coordonator, în cazul debitorilor solidari, este cel în a cărui raza de competența își are domiciliul sau sediul ori este luat în evidenta fiscală debitorul despre care exista indicii ca deține mai multe venituri sau bunuri urmaribile.
Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale și ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui raza de competența domiciliază sau își au sediul ceilalți codebitori, aplicându-se dispozițiile art. 51.
Organele de executare sesizate, cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidenta nominală, vor lua măsuri de executare silită și vor comunică organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului, în termen de 10 zile de la realizarea acestora.
Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silită făcute de el însuși și de celelalte organe sesizate potrivit alin. (3), el este obligat sa ceara în scris acestora din urma sa înceteze de îndată executarea silită.
Organele de executare au obligația de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau a sediului debitorului, precum și a bunurilor și veniturilor urmaribile ale acestuia.
Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliție să facă cercetări, precum și sa ceara relații de la Oficiul registrului comerțului ori de la orice altă persoană fizica sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul și al obținerii oricăror date deținute în legătură cu acesta.
La cererea organului de executare, băncile, organele de poliție, instituțiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, desfășurate în mod independent, în condițiile legii, sunt obligate sa furnizeze de îndată, în scris, datele și informațiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum și pentru luarea altor măsuri privind stingerea creanțelor bugetare locale, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.
Organele de executare sunt obligate să asigure confidențialitatea informațiilor primite.
Organele de poliție, jandarmerie și alți agenți ai forței publice au obligația sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activității de executare silită.
Băncile sunt obligate sa comunice organelor de executare locale datele de identificare a conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridică pe care aceștia o au și domiciliul sau sediul acestora, după caz. Aceasta comunicare se va face în primele 5 zile calendaristice ale fiecărei luni cu privire la conturile deschise sau închise în luna anterioară. Comunicarea va fi adresată organului fiscal care a solicitat informațiile.
Procedurile privind transmiterea informațiilor precizate la alin. (1), prevăzute la art. 57 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003 , cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod similar și organelor de executare ale autorităților administrației publice locale.
În exercitarea atribuțiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari locali pot
să între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum și sa analizeze evidența contabilă a debitorului în scopul identificarii terților care datorează sau dețin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului
să între în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum și sa cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile
să solicite și sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.
Executorul bugetar local poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința unei persoane fizice, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanței judecătorești competente potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă.
Accesul executorului bugetar local în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încăpere a debitorului, persoana fizica ori juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeași zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației prevăzute la alin. (2).
În absenta debitorului sau dacă acesta refuza accesul în oricare dintre încăperile prevăzute la art. 58 alin. (1), executorul bugetar local poate să pătrundă în acestea, în prezenta unui reprezentant al poliției ori al jandarmeriei sau a altui agent al forței publice și a doi martori majori. Dispozițiile art. 58 alin. (2) și (3) sunt aplicabile.
Pentru fiecare debitor aflat în executare silită se deschide un dosar de executare care cuprinde toate documentele încheiate în cadrul procedurii de executare silită.
Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează să fie plătită de către debitor se stabilește de organul de executare prin proces-verbal, pe baza căruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1).
Cheltuielile de executare silită a creanțelor bugetare locale se avanseaza de creditorii bugetari locali care au început procedura de executare silită, din bugetul local respectiv. (3) Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care să ateste ca au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.