ORDONANTA nr. 39 din 30 ianuarie 2003 - (*actualizată*) privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale (actualizată până la data de 28 iulie 2003*)

Executarea silită a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea și valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu, chiar dacă acestea se afla la un terț.

Terțul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.

Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepțiile prevăzute de lege.

Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsura asiguratorie nu este necesară o noua sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.

Executorul bugetar local, la începerea executării silite, este obligat sa verifice dacă bunurile prevăzute la alin. (4) se găsesc la locul aplicării sechestrului și dacă nu au fost substituite sau degradate, precum și sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanței.

În cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieții și muncii acestuia, precum și familiei sale

Bunurile debitorului persoana fizica, necesare desfășurării activității de comerț, nu sunt exceptate de la executare silită.

Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar local, care încheie un proces-verbal de sechestru.

Procesul-verbal de sechestru va cuprinde

Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunică la domiciliul ori la sediul acestuia, precum și, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand, cu mențiunea de primire a bunurilor în păstrare.

Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizarii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare ori de executorul bugetar local, după caz, sau vor fi ridicate și depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii și când se constată că exista pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar local poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte din metale prețioase, pietre prețioase, obiecte de arta, colecții de valoare, acestea se ridica și se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unitățile specializate.

Cel care primește bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remunerație, ținând seama de activitatea depusa.

În vederea valorificării, organul de executare este obligat sa verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, precum și dacă nu au fost substituite sau degradate.

Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creanței bugetare locale, organul de executare va face investigațiile necesare pentru identificarea și urmărirea altor bunuri ale debitorului.

Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, ca au fost substituite sau degradate, executorul bugetar local încheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alin. (2) se va încheia procesul-verbal de sechestru.

Dacă se sechestreaza și bunuri gajate pentru garantarea creanțelor altor creditori, organul de executare le va trimite și acestora câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Executorul bugetar local care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta în procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin același proces-verbal va declara sechestrate, când este necesar, și alte bunuri pe care le va identifica.

Bunurile înscrise în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se considera sechestrate și în cadrul noii executări silite.

Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept și asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o dată cu imobilul.

În cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executării silite spațiul minim locuit de acesta și familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare.

Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care executarea silită se face pentru stingerea creanțelor bugetare locale rezultate din săvârșirea de infracțiuni, precum și în cazul stabilirii răspunderii asociaților și/sau administratorilor societăților comerciale debitoare.

La întocmirea procesului-verbal de sechestru și în tot cursul executării silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv. (2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizica sau juridică.

Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. (1) la unitățile abilitate și va depune recipisa la organul de executare.

Când administrator-sechestru este numita o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remunerație, ținând seama de activitatea depusa.

După primirea procesului-verbal de sechestru prevăzut la art. 81, debitorul poate solicita organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, sa îi aprobe ca plata integrală a obligației la bugetul local, inclusiv cheltuielile de executare, să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

De la data aprobării cererii debitorului executarea silită începută asupra bunului imobil se suspenda.

Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni.

Dacă debitorul persoana juridică căruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silită sau își provoacă insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (3) lit. b).

Executarea silită a fructelor neculese și a recoltelor prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe privind bunurile imobile.

Pentru executarea silită a recoltelor și fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe privind bunurile mobile.

Dacă obligația la bugetul local nu este plătită în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, instanța judecătorească a dispus desființarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.

Înaintea valorificării bunurilor, acestea vor fi evaluate. În acest scop organul de executare va apela la organe și persoane de specialitate, a căror selectare nu este supusă reglementărilor privind achizițiile publice și care sunt obligate să își îndeplinească atribuțiile ce le revin în acest sens.

Organul de executare va actualiza prețul de evaluare ținând cont de rata inflației.

Atunci când se considera necesar, organul de executare va proceda la o noua evaluare.

Pentru a realiza executarea silită cu rezultate cat mai avantajoase, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, cat și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate în una dintre modalitățile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare și care, față de datele concrete ale cauzei, se dovedește a fi mai eficienta.

În sensul alin. (1), valorificarea bunurilor sau a unui ansamblu de bunuri mobile și/sau imobile se face prin: a) înțelegerea părților

Vânzarea bunurilor sechestrate se face numai după împlinirea termenului prevăzut la art. 93, fără efectuarea altei formalități.

Vânzarea directa se poate face imediat după sechestrarea bunurilor, dacă acestea sunt supuse pericolului degradării sau alterarii, după caz.

Dacă din cauza unei contestații sau a unei învoieli între părți data, locul sau ora vânzării directe ori la licitație a fost schimbată de organul de executare, se vor face alte anunțuri, potrivit art. 97 și 98.

Valorificarea bunurilor, potrivit înțelegerii părților, se realizează de debitorul însuși, cu acordul organului de executare, astfel încât să se asigure încasarea corespunzătoare a creanțelor bugetare. Debitorul este obligat să prezinte în scris organului de executare propunerile ce i s-au făcut și nivelul de acoperire a creanțelor bugetare, indicând numele și adresa potențialului cumpărător, precum și termenul în care acesta din urma va achită prețul propus.

Prețul propus de cumpărător nu poate fi mai mic decât prețul de evaluare.

Organul de executare, după analiza propunerilor prevăzute la alin. (1), va comunică aprobarea, indicând termenul și contul bugetar în care prețul bunului va fi virat de cumpărător.

Indisponibilizarea prevăzută la art. 73 se ridica după creditarea contului bugetar menționat la alin. (3).

Valorificarea bunurilor prin vânzare directa se poate realiza în următoarele cazuri

Vânzarea directa se realizează prin încheierea unui proces-verbal care constituie titlu de proprietate și care va cuprinde elementele prevăzute la art. 112 sau 113, după caz.

În cazul în care organul de executare înregistrează în condițiile prevăzute la alin. (1) mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care oferă cel mai mare preț față de prețul de evaluare.

Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitație organul de executare este obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea licitației.

Publicitatea vânzării se realizează prin afișarea anunțului privind vânzarea la sediul organului de executare, al primăriei în a carei raza teritorială se afla bunurile sechestrate, la sediul și domiciliul debitorului, la locul vânzării, dacă acesta este altul decât cel unde se afla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării bunurilor imobile, și prin anunțuri într-un cotidian național de larga circulație, într-un cotidian local, în pagina de Internet, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum și prin alte modalități prevăzute de lege.

Vor fi înștiințați despre data, ora și locul licitației și debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum și titularii drepturilor reale și ai sarcinilor care grevează bunul urmărit.

Licitația se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.

Debitorul este obligat să permită ținerea licitației în spațiile pe care le deține, dacă sunt adecvate acestui scop.

Pentru participarea la licitație ofertanții depun, cu cel puțin o zi înainte de data licitației, următoarele documente

Participanții la licitație pot formula oferte de cumpărare superioare prețului de pornire al licitației.

Prețul de pornire al licitației este prețul de evaluare pentru prima licitație, diminuat cu 25% pentru a doua licitație și cu 50% pentru a treia licitație.

Licitația începe de la cel mai mare preț din ofertele de cumpărare scrise, dacă acesta este superior celui prevăzut la alin. (1), iar în caz contrar va începe de la acest din urma preț.

Adjudecarea se face în favoarea participantului care a oferit cel mai mare preț, dar nu mai puțin decât prețul de pornire.

În cazul prezentării unui singur ofertant la licitație, comisia poate să îl declare adjudecatar, dacă acesta oferă cel puțin prețul de pornire al licitației.

Taxa de participare se plătește în lei la casieria organului de executare sau la unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică și reprezintă 10% din prețul de pornire al licitației.

În termen de 5 zile de la data întocmirii procesuluiverbal prevăzut la art. 109, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanților care au depus oferte de cumpărare și nu au fost declarați adjudecatari, iar în cazul adjudecării, taxa se retine în contul prețului.

Taxa de participare nu se restituie ofertanților care nu s-au prezentat la licitație, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum și adjudecatarului care nu a plătit prețul, reținându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.

Comisia de licitație verifica și analizează documentele de participare prevăzute la art. 100 alin. (1) și afișează la locul licitației, cu cel puțin o ora înaintea începerii acesteia, lista cuprinzând ofertanții care au depus documentația completa de participare.

Comisia de licitație este constituită din 3 persoane numite prin dispoziție de către reprezentantul legal al creditorului bugetar local.

Ofertanții se identifica după numărul de ordine de pe lista de participare, după care președintele comisiei anunta obiectul licitației, precum și modul de desfășurare a acesteia.

În cazul în care nu s-a obținut prețul de pornire nici la a doua licitație ori nu s-au prezentat ofertanți, organul de executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile, în vederea ținerii celei de-a treia licitații.

La a treia licitație creditorii urmăritori sau intervenienți nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preț mai mic de 50% din prețul de evaluare.

După licitarea fiecărui bun se va întocmi un proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației.

În procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se vor menționa

După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plătească prețul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar, imediat sau prin decontare bancară în cel mult 15 zile de la data adjudecării.

Dacă adjudecatarul nu plătește prețul în termenul prevăzut la alin. (1), procedura vânzării la licitație se va relua, de la momentul întreruperii ei, în termen de 5 zile, acesta fiind obligat sa plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație și, în cazul în care prețul obținut la noua licitație este mai mic, diferența de preț.

Adjudecatarul va putea sa achite la următoarea licitație prețul oferit inițial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație.

Dacă la următoarea licitație bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sa plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.

În cazul vânzării la licitație a bunurilor imobile, cumpărătorii pot solicita plata prețului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din prețul de adjudecare al bunului imobil și cu plata unei dobânzi stabilite conform prezentei ordonanțe. Organul de executare va stabili condițiile și termenele de plată a prețului în rate.

Cumpărătorul nu va putea instraina bunul imobil decât după plata prețului în întregime și a dobânzii stabilite.

În cazul neplatii avansului prevăzut la alin. (1), dispozițiile art. 110 se aplică în mod corespunzător.

Suma reprezentând dobânda nu stinge creanțele bugetelor locale pentru care s-a început executarea silită.

În cazul vânzării bunurilor imobile, după plata în întregime a prețului sau a avansului prevăzut la art. 111 alin. (1), dacă bunul a fost vândut cu plata în rate, organul de executare va încheia procesul-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în Cartea funciară.

Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde următoarele mențiuni

Câte un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator și cumpărătorului.

Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, în cazul vânzării cu plata în rate, Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicția de înstrăinare și grevare a bunului până la plata integrală a prețului și a dobânzii stabilite.

În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviințat plata prețului în rate nu plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, în baza titlului executoriu emis în condițiile prezentei ordonanțe.

În cazul vânzării bunurilor mobile, după plata prețului executorul bugetar întocmește un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate.

Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde

Dacă bunurile supuse executării silite nu au putut fi valorificate prin modalitățile prevăzute la art. 94, organul de executare va repeta procedura de licitație cel puțin o dată pe an în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.

În cazul în care bunurile nu au fost valorificate conform alin. (1), ele vor putea fi valorificate prin celelalte forme de vânzare ori se vor putea restitui debitorului. O dată cu restituirea bunurilor imobile se va lua măsura radierii inscripției ipotecare.

Atât timp cat, potrivit alin. (1), poate avea loc reluarea procedurii de licitație, se menține indisponibilizarea bunului, dispusă potrivit art. 73 și 81, după caz. În aceeași perioadă organul de executare va putea, după caz, sa ia măsura numirii, menținerii ori schimbării administratorului-sechestru sau va putea proceda la valorificarea bunului imobil în orice alt mod admis de lege.

În cazul în care debitorii ale căror bunuri sunt sechestrate și urmează sa li se restituie în conformitate cu alin. (2) și-au mutat domiciliul sau sediul social declarat și nu pot fi identificati la noul domiciliu sau sediu ori asociații sau actionarii au plecat din țara, aceste bunuri vor fi păstrate până la împlinirea unui termen de 6 luni, după care sunt aplicabile prevederile art. 477 din Codul civil.

În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridică, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitație în condițiile art. 114 alin. (1), obligațiile față de bugetul local pot fi stinse, la cererea debitorului și cu aprobarea consiliului local sau județean, prin trecerea în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a bunurilor imobile supuse executării silite.

De la data depunerii cererii de către debitor până la data întocmirii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale sau până la luarea hotărârii de către consiliul local sau județean, în caz de respingere a cererii, bunul imobil rămâne indisponibilizat potrivit art. 73.

Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operațiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dării în plata, este scutită de taxa pe valoarea adăugată.

Bunurile imobile trecute în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale conform alin. (1) pot fi date în administrare în condițiile legii.

În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, conform prezentei ordonanțe, au fost revendicate și restituite, potrivit legii, terțelor persoane, debitorul va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate.