LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (**republicată**) (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească (actualizată până la data de 1 iulie 2003*)

Magistrații răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiției.

Sunt abateri disciplinare

Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sunt

Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, se exercită de către ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvârșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Acțiunea disciplinară se exercită în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de cercetare prealabilă a abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

În vederea exercitării acțiunii disciplinare, în termen de 60 de zile de la data înregistrării constatării abaterii, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acțiuni. Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraților din Ministerul Justiției. Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. În cazul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat și orice date concludente. Ascultarea celui în cauza și verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

În cazul abaterilor săvârșite de judecători, ministrul justiției, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice. Citarea părților este obligatorie. Consiliul Superior al Magistraturii se pronunța prin hotărâre motivată, care se comunică părților.

Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, aleși, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad. În condițiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleși 3 membri supleanți ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceștia sunt împiedicați sa participe la lucrările comisiei. Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător. Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

În fața Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

Împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Contestația se depune la comisia disciplinară care a pronunțat hotărârea și se judeca de Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este irevocabilă.

Ministrul justiției sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărârilor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu.

În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepția stagiarilor, hotărârea sau actul care determina încetarea acestei calități se va comunică Președintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției și din Institutul Național al Magistraturii răspunde disciplinar pentru săvârșirea abaterilor prevăzute la art. 122, care se aplică în mod corespunzător. Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. a)-c), e)-f) se aplică de ministrul justiției. Prevederile art. 124 alin. 2 și ale art. 125 se aplică în mod corespunzător. Ordinul de sancționare emis potrivit alin. 2 poate fi contestat, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competența. Hotărârea prin care se rezolva contestația poate fi atacată cu recurs.

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu. Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.

Toate instanțele și parchetele vor avea câte o grefa, o registratura, o arhiva și o biblioteca. Tribunalele și parchetele de pe lângă acestea vor avea câte un compartiment economico-administrativ condus de un director, ajutat de un contabil-șef, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și a parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședința de județ, în care funcționează curți de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor și al parchetelor de pe lângă acestea va asigura și activitatea curților și a parchetelor corespunzătoare. Directorii economici sunt numiți prin ordin de ministrul justiției sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Președinții tribunalelor și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale pot delega atribuțiile de ordonatori de credite directorilor economici. Curțile de apel și Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, și un serviciu de documentare.

Grefa, registratura și arhiva vor efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor și parchetelor.

Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuții principale efectuarea operațiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și a parchetelor și gospodărirea localurilor.

Serviciul de documentare va tine evidenta legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.

Grefierii care participa la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfășurarea acestora și vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată ori al procurorului. La ședințele de judecată grefierii sunt obligați să aibă ținuta corespunzătoare instanței unde funcționează. Dispozițiile art. 117 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Abrogat.

Abrogat.

Personalul prevăzut în titlul de fața se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripție urmează sa funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești și a contabililor-șefi. Înainte de numire va fi consultat președintele instanței sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcționa persoana în cauza. Executorii judecătorești și contabilii-șefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiției, iar contabilii-șefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție se numește de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Pregătirea și perfecționarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiției.

Personalul auxiliar de specialitate, precum și personalul economic, administrativ și de serviciu de la instanțe și parchete beneficiază de toate drepturile și are toate îndatoririle prevăzute de legislația aplicabilă salariaților din unitățile bugetare. Personalul auxiliar de specialitate beneficiază și de drepturile prevăzute la art. 99 și 101 din prezenta lege.

Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor, atribuțiile și îndatoririle, precum și răspunderea disciplinară ale personalului care funcționează în aceste compartimente, stabilite în condițiile legii, se vor reglementa prin regulament aprobat, prin ordin, de ministrul justiției. Ministrul justiției și, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, conducătorii instanțelor și parchetelor, precum și cei ai compartimentelor, au dreptul să aplice sancțiuni disciplinare în condițiile legii.

Instanțele judecătorești și parchetele dispun de poliția pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit, până la preluarea acesteia de către Ministerul Justiției. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne. Polițiștii puși în serviciul instanțelor judecătorești și al pachetelor sunt subordonați președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanța este stabilit de ministrul justiției. Paza sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit.

Pentru toate instanțele judecătorești, vacanta judecătorească anuală este de 2 luni și are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic.

Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanțelor se efectuează, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecătorești.

În perioada vacantei judecătorești, activitatea de judecată a instanțelor va continua

Președintele instanței și, la instanțele unde sunt secții, împreună cu președinții acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacantei judecătorești. Pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum și de asigurare a conducerii instanțelor și a secțiilor acestora pe timpul vacantei judecătorești se stabilește prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili și obligațiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 146.