LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (**republicată**) (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească (actualizată până la data de 1 iulie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Instanțele judecătorești infaptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecații. Instanțele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o alta competența. Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apara ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
Nimeni nu este mai presus de lege. Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială.
Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.
Procedura judiciară se desfășoară în limba română. Cetățenii aparținând minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștința de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanța și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.
Asistența juridică internationala se solicita sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.
Hotărârile instanțelor judecătorești se pronunța în numele legii și se executa în numele Președintelui României.
Instanțele judecătorești sunt
judecătoriile
tribunalele
curțile de apel
Curtea Suprema de Justiție. În limitele stabilite prin lege vor funcționa și instanțe militare. Competența instanțelor judecătorești se stabilește prin lege.
Organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție și a instanțelor militare sunt reglementate prin lege.
Fiecare judecătorie, tribunal și curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanțele sunt conduse de câte un președinte, care exercită și atribuții de administrație. Președinții tribunalelor și ai curților de apel sunt ajutați în îndeplinirea atribuțiilor de 1-3 vicepreședinți. Ministrul justiției stabilește tribunalele și curțile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreședinți, precum și judecătoriile la care președinții sunt ajutați de câte un vicepreședinte. Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii și regulamentelor, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată.
Tribunalele și curțile de apel pot avea doua sau mai multe secții. Numărul secțiilor curților de apel, tribunalelor, precum și secțiile judecătoriilor se stabilesc de ministrul justiției, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecații. Ministrul justiției stabilește instanțele la care funcționează secții maritime și fluviale, precum și secții pentru conflicte de muncă și litigii de muncă ori de asigurări sociale, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecații.
Secțiile curților de apel și ale tribunalelor, precum și secțiile judecătoriilor sunt conduse de câte un președinte de secție. Președintele instanței repartizează judecătorii pe secții.
Președinții instanțelor sau, după caz, președinții de secții constituie complete de judecată. La instanțele cu volum mic de cauze privind conflictele de muncă și litigiile de muncă, precum și de asigurări sociale, la care nu funcționează astfel de secții, pentru judecarea acestor cauze se constituie complete specializate. Complete specializate se pot constitui și pentru judecarea cauzelor în alte materii. Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnați de președintele instanței de judecată.
Completul de judecată este prezidat de președintele sau vicepreședintele instanței ori de președintele secției, atunci când aceștia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.
Cauzele date, potrivit legii, în competența de prima instanța a judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel se judeca de un singur judecător.
Cauzele privind conflictele de muncă se judeca în prima instanța, cu celeritate, de către complete formate din doi judecători, asistați de doi magistrați consultanți.
Magistrații consultanți participa la deliberări cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, după caz, opinia separată se consemnează în hotărâre.
În cazul în care judecătorii, care intră în compunerea completului, nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se rejudeca în complet de divergenta, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.
Apelurile se judecă de tribunale și de curțile de apel în complet format din 2 judecători. (3) Recursurile se judeca de tribunale și de curțile de apel în complet format din 3 judecători. (4) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului prevăzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta.
Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui instanței ori a unui alt judecător desemnat de președinte.
Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției veghează la respectarea independenței justiției. Ministrul justiției răspunde de buna organizare și funcționare a justiției ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curțile de apel, ministrul justiției este informat cu privire la funcționarea instanțelor și la abaterile de natura sa compromita calitatea activității, aplicarea legilor și a regulamentelor în circumscripțiile curților de apel. Președinții și vicepreședinții instanțelor verifica organizarea și calitatea serviciului, respectarea legilor și a regulamentelor în cadrul instituției pe care o conduc și al instanțelor din circumscripția acesteia. Președinții curților de apel își exercită aceasta atribuție și prin judecătorii inspectori din cadrul curții. În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuție a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuțiilor date prin lege ministrului justiției cu privire la căile judiciare de atac.
Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București. Numărul și localitățile de reședința ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. În fiecare județ, circumscripțiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.
Judecătoriile judeca toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.
Ministrul justiției poate dispune ca, în municipiul București, unele categorii de procese sau cereri să fie soluționate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege.
În fiecare județ funcționează un tribunal cu sediul în localitatea de reședința a județului. În municipiul București funcționează, de asemenea, un tribunal. Sediul Tribunalului Ilfov este în localitatea Buftea.
Tribunalele judeca, în prima instanța, procesele și cererile date prin lege în competența lor. Tribunalele, ca instanțe de apel, judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în prima instanța. Tribunalele, ca instanțe de recurs, judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
Fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție cuprinzând mai multe tribunale. Numărul curților de apel, resedintele acestora, precum și tribunalele cuprinse în circumscripțiile lor sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.
Curțile de apel judeca, în prima instanța, cauzele date în prima instanța, cauzele date în competența lor prin lege. Ca instanțe de apel, curțile judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în prima instanța de tribunale. Ca instanțe de recurs, curțile de apel judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel, precum și în alte cauze prevăzute de lege.
Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete pe lângă fiecare instanța judecătorească, sub autoritatea ministrului justiției. Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalității, imparțialității și al controlului ierarhic. Ministerul Public este independent în relațiile cu celelalte autorități publice și își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Atribuțiile Ministerului Public sunt următoarele
efectuarea urmăririi penale în cazurile și în condițiile prevăzute de lege
supravegherea activității de cercetare penală efectuată de poliție și de alte organe; în exercitarea acestei atribuții, procurorul conduce și controlează activitatea de cercetare penală, dispozițiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penală
sesizarea instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale
exercitarea acțiunii civile în cazurile prevăzute de lege
participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecată
exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege
supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii
verificarea respectării legii la locurile de deținere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative și de siguranță
apărarea drepturilor și intereselor minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție
studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, elaborarea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale. Ministerul Public exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului acelui parchet.
Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială.
Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuțiile procurorilor în subordine și sa suspende ori sa infirme actele și dispozițiile acestora, dacă sunt contrare legii.
Dispozițiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii în subordine dacă sunt date în scris și sunt în conformitate cu legea. Nu vor putea fi date, însă, dispoziții pentru neefectuarea actelor care se pot îndeplini, potrivit legii, într-o cauza penală. Procurorul este liber să prezinte în instanța concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauza.
În exercitarea atribuțiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenților forței publice, care sunt obligați să execute dispozițiile procurorului.
Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori. Structura și organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum și stabilirea parchetelor la care se vor înființa secții maritime și fluviale, birouri sau servicii de criminalistica și criminologie se stabilesc de ministrul justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.
Parchetele militare vor fi organizate și vor funcționa potrivit legii.
Parchetele sunt independente față de instanțele judecătorești.
Dispozițiile ministrului justiției, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectării și aplicării legii, sunt obligatorii.
Ministrul justiției, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și din parchetele de pe lângă curțile de apel sau alți procurori delegați, exercita controlul asupra tuturor procurorilor. Când considera necesar, ministrul justiției, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali, consilieri ori prin procurori detasati în compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiției. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție informări asupra activității parchetelor și sa dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional. Ministrul justiției are dreptul sa dea dispoziție scrisă, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapă, în condițiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracțiunile despre care are cunoștința și sa promoveze în fața instanțelor judecătorești acțiuni și cai de atac necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date însă dispoziții pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise.
Parchetele de pe lângă judecătorii și tribunale sunt conduse de prim-procurori. Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale sunt ajutați de adjuncți. Ministrul justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, stabilește parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți. La parchetele de pe lângă tribunale, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecații, ministrul justiției poate înființa prin ordin sedii secundare cu activitate permanenta în municipiile sau orașele în care s-au înființat sediile secundare ale tribunalelor respective, stabilind și parchetele de pe lângă judecătorii care fac parte din circumscripțiile acestora.
Parchetele de pe lângă tribunale au secții conduse de procurori-șefi. Parchetele de pe lângă unele judecătorii pot avea secții maritime și fluviale conduse de procurori-șefi.
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.
Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel sunt ajutați de adjuncți.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.
Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncți. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție este promovat și eliberat din funcție de Președintele României, la propunerea ministrului justiției. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție funcționează colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabilește prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție participa la ședințele Curții Supreme de Justiție, în secții unite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.
Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și parchetele de pe lângă curțile de apel au în structura secții conduse de procurori șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori șefi.