LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (**republicată**) (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească (actualizată până la data de 1 iulie 2003*)

Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Procurorii și judecătorii stagiari se bucura de stabilitate. Magistrații nu pot fi cercetati, reținuți, arestați, perchezitionati sau trimiși în judecata fără avizul ministrului justiției. Ministerul Justiției în colaborare cu Ministerul de Interne au obligația de a acorda, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor amenințări.

Magistrații pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin, numai în următoarele cazuri

În cazul în care magistratul cere eliberarea, din funcție prin demisie, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară.

Promovarea sau transferarea magistraților se poate face numai cu consimțământul acestora. Magistrații care îndeplinesc condițiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe funcția și instanța ori parchetul, pot fi promovati pe loc.

În cazul în care o instanța nu poate funcționa normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiției, la propunerea președintelui acelei instanțe, poate delega judecători de la alte instanțe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau. În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțământul procurorului.

Ministrul justiției poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiției, la Institutul Național al Magistraturii, la alte instanțe judecătorești sau la alte autorități publice. Durata detașării este între 6 luni și 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1. Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1 și 2. Pe perioada detașării, judecătorii și procurorii își păstrează statutul de magistrați și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detașat. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este detașat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el își păstrează salariul și celelalte drepturi bănești ale funcției de magistrat pe care o deține.

În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcție a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului sau prelungirea suspendării. Dacă, în cursul activității sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcție, la sesizarea ministrului justiției. Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judeca la Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este irevocabilă.

Magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, pentru participare la ședințe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri științifice, precum și de alte drepturi reglementate prin lege.

Magistrații în activitate sau pensionării, precum și soțul sau sotia și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistența medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. Condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale, a medicamentelor și a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Magistrații beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viața, sănătate și bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate. La eliberarea din funcție, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează.

Magistrații beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiției. În perioada concediului de odihnă, magistrații beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu și localitatea din țara în care își petrec concediul de odihnă.

Magistrații beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian. Condițiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 și la art. 101 alin. 2, precum și fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Magistrații cu o vechime continua în magistratura în ultimii 20 de ani, înainte de data pensionării sau a eliberării din funcție pentru motive neimputabile, beneficiază la această dată de o indemnizație egala cu 5 salarii de baza nete. Indemnizația prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat și se înregistrează în carnetul de muncă. Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabilește prin ordin al ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Magistrații în vârsta de până la 45 de ani vor fi sprijiniti în construirea unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul instanța sau parchetul la care funcționează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condițiile legii. În condițiile prevăzute de lege, se poate înființa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistrați și celălalt personal din sistemul justiției.

Magistraților care funcționează la instanțe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administrația publică locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate.

Se instituie ordinul și medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraților în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obținute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege și calificativul anual de "foarte bine". Ordinul și medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Se interzice magistraților să facă parte din partide politice sau sa desfășoare activități publice cu caracter politic.

Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Magistratul poate să opteze ca funcția de baza, potrivit legii, să fie într-o instituție de învățământ superior, având obligația să respecte durata timpului de lucru și celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanța de judecată sau parchet. În aceasta situație, programul de activitate al magistratului la instanța de judecată sau la parchet se stabilește cu acordul conducătorului instanței sau al parchetului.

Judecătorilor și procurorilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, precum și participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societății sau regii autonome.

Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acțiuni politice.

Magistrații pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale, numai cu încuviințarea ministrului justiției.

Magistrații nu pot sa dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe decât cele la care își exercită funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare. Magistrații au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinților, soților și copiilor lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

Numirea magistraților în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiției, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire.

Magistrații sunt obligați să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării și sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor. La ședințele de judecată, magistrații sunt obligați să aibă ținuta vestimentara corespunzătoare instanței unde funcționează. Ținuta vestimentara a magistraților se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigura gratuit.

Magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcție și în societate.

Magistrații sunt obligați să efectueze, cel puțin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională la Institutul Național al Magistraturii, la instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curțile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curțile de apel. La fiecare curte de apel și parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecționarea profesională a magistraților.

Magistrații sunt liberi sa formeze asociații profesionale sau alte organizații având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, magistrații pot adera la asociații profesionale locale, naționale și internaționale și pot participa la reuniunile acestora.

Codul deontologic al magistraților se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Magistrații răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiției.

Sunt abateri disciplinare

Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sunt

Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, se exercită de către ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvârșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Acțiunea disciplinară se exercită în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de cercetare prealabilă a abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

În vederea exercitării acțiunii disciplinare, în termen de 60 de zile de la data înregistrării constatării abaterii, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acțiuni. Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraților din Ministerul Justiției. Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. În cazul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat și orice date concludente. Ascultarea celui în cauza și verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

În cazul abaterilor săvârșite de judecători, ministrul justiției, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice. Citarea părților este obligatorie. Consiliul Superior al Magistraturii se pronunța prin hotărâre motivată, care se comunică părților.

Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, aleși, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad. În condițiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleși 3 membri supleanți ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceștia sunt împiedicați sa participe la lucrările comisiei. Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător. Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

În fața Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

Împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Contestația se depune la comisia disciplinară care a pronunțat hotărârea și se judeca de Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este irevocabilă.

Ministrul justiției sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărârilor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu.

În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepția stagiarilor, hotărârea sau actul care determina încetarea acestei calități se va comunică Președintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției și din Institutul Național al Magistraturii răspunde disciplinar pentru săvârșirea abaterilor prevăzute la art. 122, care se aplică în mod corespunzător. Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. a)-c), e)-f) se aplică de ministrul justiției. Prevederile art. 124 alin. 2 și ale art. 125 se aplică în mod corespunzător. Ordinul de sancționare emis potrivit alin. 2 poate fi contestat, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competența. Hotărârea prin care se rezolva contestația poate fi atacată cu recurs.

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu. Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.

Toate instanțele și parchetele vor avea câte o grefa, o registratura, o arhiva și o biblioteca. Tribunalele și parchetele de pe lângă acestea vor avea câte un compartiment economico-administrativ condus de un director, ajutat de un contabil-șef, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și a parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședința de județ, în care funcționează curți de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor și al parchetelor de pe lângă acestea va asigura și activitatea curților și a parchetelor corespunzătoare. Directorii economici sunt numiți prin ordin de ministrul justiției sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Președinții tribunalelor și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale pot delega atribuțiile de ordonatori de credite directorilor economici. Curțile de apel și Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, și un serviciu de documentare.

Grefa, registratura și arhiva vor efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor și parchetelor.

Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuții principale efectuarea operațiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și a parchetelor și gospodărirea localurilor.

Serviciul de documentare va tine evidenta legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.

Grefierii care participa la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfășurarea acestora și vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată ori al procurorului. La ședințele de judecată grefierii sunt obligați să aibă ținuta corespunzătoare instanței unde funcționează. Dispozițiile art. 117 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Abrogat.

Abrogat.

Personalul prevăzut în titlul de fața se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripție urmează sa funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești și a contabililor-șefi. Înainte de numire va fi consultat președintele instanței sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcționa persoana în cauza. Executorii judecătorești și contabilii-șefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiției, iar contabilii-șefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție se numește de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Pregătirea și perfecționarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiției.

Personalul auxiliar de specialitate, precum și personalul economic, administrativ și de serviciu de la instanțe și parchete beneficiază de toate drepturile și are toate îndatoririle prevăzute de legislația aplicabilă salariaților din unitățile bugetare. Personalul auxiliar de specialitate beneficiază și de drepturile prevăzute la art. 99 și 101 din prezenta lege.

Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor, atribuțiile și îndatoririle, precum și răspunderea disciplinară ale personalului care funcționează în aceste compartimente, stabilite în condițiile legii, se vor reglementa prin regulament aprobat, prin ordin, de ministrul justiției. Ministrul justiției și, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, conducătorii instanțelor și parchetelor, precum și cei ai compartimentelor, au dreptul să aplice sancțiuni disciplinare în condițiile legii.

Instanțele judecătorești și parchetele dispun de poliția pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit, până la preluarea acesteia de către Ministerul Justiției. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne. Polițiștii puși în serviciul instanțelor judecătorești și al pachetelor sunt subordonați președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanța este stabilit de ministrul justiției. Paza sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit.