LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (**republicată**) (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească (actualizată până la data de 1 iulie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 17 membri aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comuna.
În Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleși
3 judecători de la Curtea Suprema de Justiție
2 procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție
6 judecători de la curțile de apel
3 procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel
2 judecători de la tribunale
un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale. Desemnarea candidaților pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se face în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor, de la instanțele judecătorești și parchetele prevăzute la alin. 1, dintre judecătorii și procurorii care în ultimii 4 ani de activitate au avut numai calificativul "foarte bine". La desemnarea candidaților se tine seama de vechimea în funcția de judecător sau procuror, de pregătirea profesională și de titlul de doctor în drept, de activitatea meritorie desfășurată, de capacitatea de organizare și decizie, de obiectivitatea și tactul în relațiile de serviciu și cu colaboratorii. Pentru desemnarea candidaților prevăzuți la alin. 1 lit. a) și b), în adunarea generală a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, respectiv a procurorilor din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, sunt aleși prin vot secret și personal 3 judecători și 2 procurori. Pentru desemnarea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. 1 lit. c) și d), fiecare curte de apel și fiecare parchet de pe lângă curtea de apel propune, în adunarea sa generală, câte un candidat. Judecătorii curților de apel și, respectiv, procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanțe, reuniti în adunări generale la nivel național, desemneaza prin vot secret și personal candidații pentru 6 locuri de judecători și pentru 3 locuri de procurori, dintre judecătorii și procurorii propuși potrivit alin. 4, în cadrul unui scrutin organizat potrivit procedurii stabilite, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției. Pentru desemnarea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. 1 lit. e) și f), fiecare tribunal și fiecare parchet de pe lângă tribunal propune, în adunarea sa generală, câte un candidat. Judecătorii și, respectiv, procurorii propuși potrivit alin. 6 se reunesc în ședințe comune și desemnează dintre aceștia, prin vot secret și personal, candidații pentru 2 locuri de judecători și pentru un loc de procuror, în cadrul unui scrutin organizat după procedura prevăzută la alin. 5. Ședințele comune ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor propuși potrivit alin. 6 sunt legal constituite cu participarea unanima a acestora. Adunările generale ale judecătorilor sau ale procurorilor sunt legal constituite în vederea desemnării sau propunerii candidaților pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în prezenta a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor, care trebuie să participe, potrivit alin. 2-6, la desemnarea candidaților. Adunările generale ale judecătorilor sau ale procurorilor, precum și ședințele comune ale judecătorilor sau ale procurorilor, prevăzute la alin. 7, sunt prezidate de judecătorul sau, după caz, procurorul cu cea mai mare vechime efectivă în magistratura. La vechime egala președintele adunării generale sau, după caz, al ședinței comune este decanul de vârsta. Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor, precum și data ședințelor comune ale judecătorilor sau ale procurorilor, prevăzute la alin. 7, se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerea și desemnarea candidaților pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se fac cu votul majorității judecătorilor sau, după caz, al procurorilor prezenți la adunările generale sau, după caz, la ședințele comune legal constituite. Candidații desemnați pentru a fi aleși în Consiliul Superior al Magistraturii se trec în liste, cu respectarea dispozițiilor alin. 1, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute în adunările generale sau în ședințele comune. Rezultatele privind desemnarea candidaților în adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor sau, după caz, în ședințele comune prevăzute la alin. 7 se transmit Consiliului Superior al Magistraturii de către președinții acestora, împreună cu documentele care atesta îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. 2 și câte un curriculum vitae al fiecărui candidat. După verificarea respectării condițiilor legale de desfășurare a adunărilor generale sau a ședințelor comune, precum și de desemnare a candidaților Consiliul Superior al Magistraturii centralizează și transmite ministrului justiției lista candidaților, însoțită de documentele care atesta îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. 2 și câte un curriculum vitae al fiecărui candidat. Lista candidaților desemnați pentru a fi aleși în Consiliul Superior al Magistraturii se transmite birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului de către ministrul justiției, în termen de 5 zile de la data primirii listei și a documentelor prevăzute la alin. 13. Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului înaintează comisiilor juridice lista candidaților, în vederea audierii acestora în ședința comuna. În urma audierii comisiile juridice întocmesc un raport comun, în care se face referire, motivat, la toate candidaturile și care se prezintă în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului. În situația în care comisiile juridice propun prin raport ca unul sau mai mulți candidați sa nu fie înscriși pe lista ce se prezintă celor două Camere, ministrul justiției prezintă noi propuneri pentru locurile acestor candidați, dintre judecătorii sau, după caz, procurorii care au obținut numărul de voturi prevăzut la alin. 10, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute în adunările generale sau, după caz, în ședințele comune. Lista candidaților se supune în întregime la vot în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului și se aproba cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul se exercită în mod secret și personal, cu bile. În cazul în care lista supusă la vot nu întrunește numărul de voturi prevăzut la alin. 18, comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului vor propune plenului Parlamentului o alta lista de judecători și procurori desemnați potrivit alin. 1-14. Noua lista poate cuprinde magistrații inițial propuși în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor sau, după caz, în ședințele comune, cu respectarea dispozițiilor alin. 11 și 17. În cazul în care activitatea unui membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii încetează, este ales un nou membru cu respectarea prevederilor alin. 1-18 și ale art. 86. Mandatul noului membru durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost ales.
Cu 60 de zile înainte de expirarea mandatului Consiliului Superior al Magistraturii în funcție, ministrul justiției va solicita instanțelor judecătorești și parchetelor, care desemnează candidații pentru Consiliul Superior al Magistraturii conform art. 87, sa dea curs procedurilor de desemnare a candidaților și de alegere a acestora, în termen de cel mult 30 de zile. Ministrul justiției înaintează propunerile primite birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în funcție. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii își continua activitatea până la intrarea în exercițiul funcțiunii a noului Consiliu Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuții
propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a președintelui, vicepreședintelui și președinților de secții ai Curții Supreme de Justiție
propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție
propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a celorlalți judecători și procurori, cu excepția celor stagiari
dispune, la propunerea ministrului justiției, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcție a judecătorilor, precum și la încetarea funcției acestora
validează examenele de capacitate ale magistraților
îndeplinește rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor
da avize, la solicitarea ministrului justiției, cu privire la administrarea judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuții prevăzute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraților. Pentru numirea în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție, vor fi prezentate Președintelui României trei propuneri. Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției, cu excepția cazului în care îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție. Pregătirea lucrărilor necesare desfășurării activității Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de către direcția din Ministerul Justiției care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcții.
Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcționare.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație stabilită prin Legea privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Procurorii și judecătorii stagiari se bucura de stabilitate. Magistrații nu pot fi cercetati, reținuți, arestați, perchezitionati sau trimiși în judecata fără avizul ministrului justiției. Ministerul Justiției în colaborare cu Ministerul de Interne au obligația de a acorda, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor amenințări.
Magistrații pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin, numai în următoarele cazuri
demisie
pensionare potrivit legii sau încetarea activității pensionarului reincadrat
transferarea într-o alta funcție, în condițiile legii
dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancțiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică
dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală
dacă magistratul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e)
dacă magistratul încalcă prevederile art. 110-112. Când împotriva unui magistrat se pune în mișcare acțiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiției, prin ordin, va constata existenta suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoștințat de către ministrul justiției. Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcție încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile bănești de care a fost lipsit. În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) și e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea.
În cazul în care magistratul cere eliberarea, din funcție prin demisie, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară.
Promovarea sau transferarea magistraților se poate face numai cu consimțământul acestora. Magistrații care îndeplinesc condițiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe funcția și instanța ori parchetul, pot fi promovati pe loc.
În cazul în care o instanța nu poate funcționa normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiției, la propunerea președintelui acelei instanțe, poate delega judecători de la alte instanțe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau. În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțământul procurorului.
Ministrul justiției poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiției, la Institutul Național al Magistraturii, la alte instanțe judecătorești sau la alte autorități publice. Durata detașării este între 6 luni și 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1. Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1 și 2. Pe perioada detașării, judecătorii și procurorii își păstrează statutul de magistrați și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detașat. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este detașat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el își păstrează salariul și celelalte drepturi bănești ale funcției de magistrat pe care o deține.
În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcție a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului sau prelungirea suspendării. Dacă, în cursul activității sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcție, la sesizarea ministrului justiției. Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judeca la Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este irevocabilă.
Magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, pentru participare la ședințe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri științifice, precum și de alte drepturi reglementate prin lege.
Magistrații în activitate sau pensionării, precum și soțul sau sotia și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistența medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. Condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale, a medicamentelor și a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Magistrații beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viața, sănătate și bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate. La eliberarea din funcție, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează.
Magistrații beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiției. În perioada concediului de odihnă, magistrații beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu și localitatea din țara în care își petrec concediul de odihnă.
Magistrații beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian. Condițiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 și la art. 101 alin. 2, precum și fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.
Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăși 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.
Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.
Pensia suplimentară se stabilește în condițiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.
Pensiile magistraților se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate.
De aceste drepturi beneficiază și magistrații reincadrati după pensionare.
Magistrații cu o vechime continua în magistratura în ultimii 20 de ani, înainte de data pensionării sau a eliberării din funcție pentru motive neimputabile, beneficiază la această dată de o indemnizație egala cu 5 salarii de baza nete. Indemnizația prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat și se înregistrează în carnetul de muncă. Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabilește prin ordin al ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Magistrații în vârsta de până la 45 de ani vor fi sprijiniti în construirea unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul instanța sau parchetul la care funcționează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condițiile legii. În condițiile prevăzute de lege, se poate înființa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistrați și celălalt personal din sistemul justiției.
Magistraților care funcționează la instanțe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administrația publică locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate.
Se instituie ordinul și medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraților în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obținute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege și calificativul anual de "foarte bine". Ordinul și medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Ordinul și medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel
Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura
Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura
Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura
Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura
Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura.
În cazul întreruperii activității în magistratura, timpul cat magistratul a desfășurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferă ordinul sau medalia.
Abrogat.
Abrogat.
Magistrații pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a și I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% și, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăși salariul de baza actualizat.
Se interzice magistraților să facă parte din partide politice sau sa desfășoare activități publice cu caracter politic.
Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Magistratul poate să opteze ca funcția de baza, potrivit legii, să fie într-o instituție de învățământ superior, având obligația să respecte durata timpului de lucru și celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanța de judecată sau parchet. În aceasta situație, programul de activitate al magistratului la instanța de judecată sau la parchet se stabilește cu acordul conducătorului instanței sau al parchetului.
Judecătorilor și procurorilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, precum și participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societății sau regii autonome.
Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acțiuni politice.
Magistrații pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale, numai cu încuviințarea ministrului justiției.
Magistrații nu pot sa dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe decât cele la care își exercită funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare. Magistrații au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinților, soților și copiilor lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.
Numirea magistraților în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiției, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire.
Magistrații sunt obligați să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării și sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor. La ședințele de judecată, magistrații sunt obligați să aibă ținuta vestimentara corespunzătoare instanței unde funcționează. Ținuta vestimentara a magistraților se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigura gratuit.
Magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcție și în societate.
Magistrații sunt obligați să efectueze, cel puțin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională la Institutul Național al Magistraturii, la instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curțile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curțile de apel. La fiecare curte de apel și parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecționarea profesională a magistraților.
Magistrații sunt liberi sa formeze asociații profesionale sau alte organizații având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, magistrații pot adera la asociații profesionale locale, naționale și internaționale și pot participa la reuniunile acestora.
Codul deontologic al magistraților se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii.