LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată Legea administrației publice locale

Consiliul județean este autoritatea administrației publice județene pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, și exercită, în acest sens, următoarele atribuții principale

Consiliul județean îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege.

Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofa.

Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii, până la declararea ca legal constituit a noului consiliu ales.

Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare, o dată la doua luni.

Consiliul județean se poate întruni în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui acestuia, a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau a delegației permanente.

Convocarea consiliului județean se face de către președintele acestuia, cu cel puțin 10 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare.

Dispozițiile art. 24, art. 25 și art. 27 se aplică în mod corespunzător.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședința va preciza ordinea de zi, data și locul desfășurării acesteia.

Consiliul județean alege dintre membrii săi, pe durata mandatului, pe președinte și 2 vicepreședinți ai consiliului, 4 sau 6 consilieri, respectându-se, pe cat posibil, configurația politica a acestuia, care, împreună, constituie delegația permanenta.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean sunt și președinte și vicepreședinți ai delegației permanente.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean se aleg cu votul majorității consilierilor în funcție.

Eliberarea din funcție a președintelui și a vicepreședinților se poate face de către consiliul județean, la propunerea a cel puțin o treime din numărul consilierilor, dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de lege pentru demiterea primarului și numai cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Pe timpul exercitării mandatului, contractul de muncă al președintelui și vicepreședinților consiliului județean la instituțiile publice, la regiile autonome și la societățile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda.

Delegația permanenta a consiliului județean, constituită potrivit art. 67, îndeplinește următoarele atribuții principale

Delegația permanenta îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcționare a consiliului județean, elaborat și aprobat cu respectarea normelor legale.

Modul de organizare și de funcționare a delegației permanente se stabilește prin regulamentul de funcționare a consiliului.

Secretarul județului este și secretarul delegației permanente.

Președintele consiliului județean este șeful administrației publice județene și răspunde de buna funcționare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului județean, precum și a agenților economici de sub autoritatea consiliului.

Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane fizice și juridice din țara și din străinătate, precum și în justiție.

Aparatul propriu al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia.

Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale

Președintele consiliului județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul județean.

Fiecare județ și municipiul București au un secretar, salarizat din bugetul județului, respectiv al municipiului București. Secretarul este funcționar public și are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formațiune politica, sub sancțiunea eliberării din funcție.

Numirea secretarului se face de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, la propunerea consiliului județean, din inițiativa președintelui acestuia, respectiv a primarului general al municipiului București.

Numirea se face pe bază de examen sau de concurs organizat, potrivit legii, de către președintele consiliului județean, respectiv de către primarul general, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare sau de concurs va face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Departamentului pentru Administrație Publică Locală.

Emiterea dispoziției de numire se va face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului județului se fac de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, numai la propunerea consiliului județean, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la inițiativa președintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor.

Secretarului județului îi sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile prezentei legi privitoare la secretarul comunei și al orașului.

Secretarul județului și cel al municipiului București exercita atribuțiile care revin, potrivit legii, județului și municipiului București în domeniile stării civile, autorității tutelare și ocrotirii minorilor, coordonând compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliului județean sau, după caz, al Consiliului General al Municipiului București, în al căror obiect de activitate intra aceste atribuții.

Dispozițiile prezentei legi privitoare la organizarea și funcționarea consiliilor locale, precum și cele cu privire la primar, cu excepția celor referitoare la atribuții, se aplică în mod corespunzător consiliului județean și președintelui acestuia.

Dizolvarea de drept a consiliului județean, în cazul în care nu se întrunește timp de 6 luni consecutiv, precum și în situația în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți, se comunică prefectului și Guvernului de către secretarul județului. După efectuarea verificărilor necesare, Guvernul emite o hotărâre prin care ia act de dizolvarea consiliului județean.

Prevederile art. 24 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Pe perioada în care consiliul județean este dizolvat sau nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente, aflate în competența președintelui acestuia, se rezolva de către un împuternicit numit de Guvern, având calitatea de funcționar public.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București funcționează în condițiile prevăzute în prezenta lege pentru consiliile locale ale comunelor și orașelor și exercită atribuțiile prevăzute pentru acestea, cu excepția celor de la art. 20 alin. (2) lit. b), c), f), m), u), v) și x). Bugetele subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului București se aproba de către consiliile locale ale acestora, cu acordul Consiliului General al Municipiului București. Atribuțiile prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. g), h), i), j), k) și s) vor putea fi exercitate de către consiliile locale ale sectoarelor numai pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului București.

Consiliul General al Municipiului București se alege, se constituie și funcționează, în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi și de cele ale Legii privind alegerile locale pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.

Primării și viceprimarii sectoarelor municipiului București funcționează în condițiile prevăzute de prezenta lege pentru primării și viceprimarii comunelor și orașelor și exercită atribuțiile stabilite prin prezenta lege pentru primării și viceprimarii comunelor și orașelor, cu excepția celor prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. c), l) și m), care se exercită numai de către primarul general al municipiului București.

Hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile primarului general al municipiului București sunt obligatorii și pentru autoritățile administrației publice organizate în sectoarele municipiului București.

Primarul general al municipiului București împreună cu primării sectoarelor municipiului București se întrunesc cel puțin o dată pe luna, la convocarea primarului general, pentru a analiza modul în care sunt aduse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile primarului general al municipiului București, stabilind măsurile corespunzătoare. La ședința participa și prefectul municipiului București.

Consiliul General al Municipiului București, primarul general și viceprimarii municipiului București exercita atribuțiile prevăzute de lege pentru consiliile locale, pentru primării și viceprimarii comunelor și orașelor, care se aplică în mod corespunzător.

Autorităților prevăzute la alin. (1) și (2) le sunt aplicabile în mod corespunzător și prevederile art. 79 - 105, 123 și 124 din prezenta lege.

Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Domeniul privat este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Donațiile și legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.

Consiliile locale și cele județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea, ele hotărăsc cu privire la cumpărarea și vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.

Vânzarea, concesionarea, închirierea și locația de gestiune se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Înstrăinarea bunurilor aparținând domeniului privat al comunelor, orașelor sau județelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunțările la drepturi sau recunoașterile de drepturi în favoarea terțelor persoane se fac pe bază de expertiza însușită de consiliu.

Finanțele comunelor, orașelor și județelor se administrează în condițiile prevăzute de lege, conform principiului autonomiei locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proporțional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune în mod liber.

Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozite și a transferurilor din bugetul de stat, stabilite anual prin legea bugetului de stat, se realizează de către consiliul județean împreună cu direcția generală judeteana a finanțelor publice și controlului financiar de stat, după consultarea primarilor și a reprezentanților consiliilor locale.

Sumele repartizate unităților administrativ-teritoriale conform alin. (1) se folosesc potrivit destinației și eșalonării stabilite prin bugetul aprobat de consiliul local sau județean.

Pentru funcționarea unor servicii publice locale sau județene, create în interesul locuitorilor, consiliile locale și județene stabilesc taxe speciale, potrivit legii.

Cuantumul taxelor speciale se stabilește pentru a acoperi cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere a acestor servicii.

Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.

Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau județean, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale și de aprobare de către locuitorii interesați, precum și modul de repartizare a acestora pe locuitor.

Hotărârile luate de consiliile locale și județene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afișate, de îndată, la sediul acestora și vor fi aduse la cunoștința prin orice mijloc de publicitate.

Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestație, în termen de 15 zile de la afișarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

În bugetele locale și cele județene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităților care se finanțează de la aceste bugete, în condițiile legii.

Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existenta surselor de finanțare.

Consiliile locale și cele județene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condițiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire și de rambursare.

Hotărârile consiliilor privind contractarea împrumuturilor pe termen lung se supun aprobării locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale respective.

Hotărârile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea și rambursarea acestora.