LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (**republicată**) (*actualizata*) privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului (actualizata până la data de 13 mai 2004*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prezenta lege se aplică urmatoarelor categorii de persoane aflate în insolventa și care vor fi denumite în continuare debitori
comerciantii
societățile comerciale
cooperativele de consum și cooperativele mestesugaresti, denumite în continuare organizații cooperatiste, asociațiile teritoriale ale cooperativelor de consum și mestesugaresti, constituite potrivit Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea și functionarea cooperatiei mestesugaresti, cu modificările ulterioare, respectiv Legii nr. 109/1996 privind organizarea și functionarea cooperatiei de consum și a cooperatiei de credit, cu modificările ulterioare, precum și societățile cooperative
persoanele fizice care acționează individual sau în asociații familiale
societățile agricole
grupurile de interes economic.
Prin insolventa se înțelege acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.
Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa, fie prin reorganizarea activității acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment.
În înțelesul prezentei legi, averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor și drepturilor patrimoniale ale acestuia - inclusiv cele dobandite în cursul procedurii stabilite de prezenta lege - care pot face obiectul unei executari silite, în condițiile Codului de procedura civila.
Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege vor fi suportate din averea debitorului.
Plățile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe bază de dispozitii emise de debitor sau, după caz, de administrator, iar în cursul falimentului, de lichidator.
Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate într-un cont special de depozit bancar.
În lipsa disponibilitatilor în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, constituit din taxele platite de persoanele fizice și/sau juridice registrului comerțului pentru serviciile prestate de acesta.
Fondul prevăzut la alin. (3) va fi constituit prin majorarea cu 10% a taxelor percepute de oficiile registrului comerțului.
Abrogat.
Organele care aplica procedura sunt: instantele judecătorești, judecatorul-sindic, administratorul și lichidatorul.
Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanti la aceste acte și operațiuni.
Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepția recursului prevăzut la art. 7, sunt de competența exclusiva a tribunalului în a cărui raza teritoriala se afla sediul debitorului, astfel cum figurează acesta în registrul comerțului, respectiv în registrul societatilor agricole, și sunt exercitate de un judecător-sindic desemnat de președintele tribunalului în condițiile art. 8.
Citarea părților, precum și comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedura se fac, de regula, în condițiile prevăzute la art. 85-94 din Codul de procedură civila. (2) Prin excepție, indeplinirea actelor menționate la alin. (1) se va face prin publicitate, în cazurile expres prevăzute de lege.
Abrogat.
Curtea de apel va fi instanța de recurs, pentru hotărârile date de judecatorul-sindic, în baza art. 10.
Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părților se face prin publicitate. În vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel în copie certificata, sub semnatura grefierului-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza rezolvarea recursului.
Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civila, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanța de recurs.
Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul judecarii recursului împotriva urmatoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic
hotărârea de respingere a contestației debitorului, facuta în temeiul art. 31 alin. (5)
hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, pronunțată în condițiile art. 77
hotărârea de solutionare a contestației la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare și din incasarea de creante, facuta în temeiul art. 107.
Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronuntate de judecatorul-sindic în cadrul procedurii deschise împotriva unui debitor se constituie un singur dosar.
Judecatorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, de președintele tribunalului, dintre judecatorii desemnați ca judecatori-sindici, în temeiul art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 *) pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. ---------- *) Legea nr. 92/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997 și ulterior modificata prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
În indeplinirea indatoririlor sale judecatorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le și retributia. Retributiile vor fi platite în conformitate cu art. 4.
Principalele atribuții ale judecatorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt
darea hotărârii de deschidere a procedurii
judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii
desemnarea, prin hotărâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atribuțiilor acestora, controlul asupra activității lor și, dacă este cazul, inlocuirea lor
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea
judecarea acțiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii
judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva masurilor luate de administrator sau de lichidator
confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori
hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare
solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale și la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului; i^1) autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesară forma autentica
darea hotărârii de inchidere a procedurii.
Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberarii în sedintele de judecată prezidate de judecatorul-sindic nu se poate finaliza intr-o singura zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucratoare urmatoare, fără o noua instiintare, procedandu-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.
Abrogat.
Hotărârile judecatorului-sindic sunt definitive și executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.
În orice stadiu al procedurii, tribunalul poate inlocui pe un judecator-sindic cu altul, prin încheiere motivata, data în Camera de consiliu.
Adunarea creditorilor va fi convocata și prezidata de către administrator sau, după caz, de către lichidator, dacă legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este în sarcina administratorului sau, după caz, a lichidatorului.
Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administrator sau de lichidator în cazurile prevăzute de lege și ori de cate ori va fi necesar.
Adunarea creditorilor va fi convocata și la cererea creditorilor detinand creante în valoare de cel puțin 30% din valoarea totala a acestora.
Convocarea creditorilor va trebui sa cuprindă ordinea de zi a sedintei.
Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nula, cu excepția cazului în care la sedinta participa titularii tuturor creanțelor.
Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciți, pentru fiecare adunare, cu procura speciala și legalizata sau, în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unității.
Nu se va ține seama de declaratiile scrise trimise de creditori, cu excepția cazurilor în care legea admite votul prin adeziune. În cazul în care este permisa votarea prin corespondenta, creditorii își pot transmite votul printr-un inscris în format electronic caruia i s-a incorporat, atasat sau asociat o semnatura electronică extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil.
La sedintele adunarii creditorilor vor participa 2 delegați ai salariatilor debitorului, votand pentru creantele reprezentand salariile și alte drepturi banesti.
Abrogat.
Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberarii creditorilor nu se poate finaliza intr-o singura zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucratoare urmatoare, fără o noua instiintare, procedandu-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.
Procesul-verbal al adunarii creditorilor va fi semnat de președintele sedintei și va cuprinde în rezumat dezbaterile tinute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune și deciziile adoptate.
În cadrul sedintelor adunarii creditorilor acestia vor putea desemna un comitet al creditorilor și vor avea dreptul sa analizeze situația debitorului, rapoartele intocmite de comitetul creditorilor, masurile luate de administrator sau de lichidator și efectele acestora și sa propuna, motivat, și alte măsuri.
Cu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate speciala, sedintele vor avea loc în prezenta titularilor de creante insumand cel puțin 30% din valoarea totala a creanțelor împotriva averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creanțelor prezente.
Calculul valorii totale a creanțelor prevăzute la alin. (2) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii
ulterior afisarii tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv
ulterior confirmarii planului de reorganizare și până la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat; și
ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, în condițiile stabilite la art. 67.
Abrogat.
Desemnarea se va face fie prin hotărârea de deschidere a procedurii, fie după prezentarea sau intocmirea listei de creditori, dacă lista nu este disponibila la data deschiderii procedurii.
În cadrul primei ședințe a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate și cei chirografari, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.
Dacă nu se va obtine majoritatea necesară, judecatorul-sindic va putea desemna comitetul potrivit criteriilor prevăzute la alin. (1) sau va putea menține comitetul desemnat anterior.
În cursul activității sale judecatorul-sindic va putea cere asistența comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.
Comitetul creditorilor face parte dintre cei indreptatiti ca, atunci când debitorul nu și-a declarat intentia de reorganizare în condițiile art. 26, respectiv art. 32, ori nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, sa ceara judecatorului-sindic sa ridice debitorului dreptul de administrare.
Comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecatorul-sindic să introducă acțiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial - facute de debitor în frauda creditorilor -, atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administrator sau de lichidator.