LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*)

Orice persoană cu handicap care dorește să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul și gradul de handicap.

Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării și orientării profesionale, are acces la informare și la alegerea activității, conform dorințelor și aptitudinilor sale.

Datele și informațiile personale colectate în cursul procesului de evaluare și orientare profesională sunt confidențiale și pot fi utilizate numai în interesul și cu acordul persoanei cu handicap în cauză.

În vederea dezvoltării potențialului pentru muncă, persoanele cu handicap pot beneficia de pregătire pentru muncă sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate organizate de structuri guvernamentale sau neguvernamentale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Beneficiază de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care este școlarizată și are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale, persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experiență profesională sau cea care, deși încadrată în muncă, dorește reconversie profesională.

Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesională.

Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează, conform legii, prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare.

În vederea asigurării evaluării, orientării, formării și reconversiei profesionale a persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice

În vederea dezvoltării potențialului persoanelor cu handicap, acestea pot beneficia de servicii și activități de pregătire pentru muncă, precum și de angajare asistată.

Modalitățile de organizare și funcționare, de evaluare și de referire a beneficiarilor pentru angajare asistată se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condițiile pentru a-și alege și exercita profesia, meseria sau ocupația, pentru a dobândi și menține un loc de muncă, precum și pentru a promova profesional.

Persoanele cu handicap au dreptul de a munci și de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislației muncii, precum și cu dispozițiile speciale din prezenta lege.

În sensul prezentei legi și numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înțelege și persoana invalidă gradul III.

Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel județean sau al sectoarelor municipiului București.

Pentru integrarea persoanelor cu handicap în muncă, angajatorii asigură accesul acestora la ocuparea unui loc de muncă adaptat, după caz, în conformitate cu potențialul funcțional și capacitatea de adaptare a acestora.

Persoanei cu handicap i se garantează egalitatea de șanse în prestarea activității și i se asigură accesibilizarea locului de muncă și adaptarea sarcinilor în conformitate cu potențialul său funcțional.

Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.

La stabilirea procentului prevăzut la alin. (2) nu se iau în calcul asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav angajați în condițiile legii.

Pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (2) , entitățile trebuie să facă dovada că, printr-o cerere scrisă, au solicitat sprijinul organizațiilor nonguvernamentale care, potrivit statutului acestora, prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilități, în vederea respectării procentului stabilit de lege.

Pentru îndeplinirea obligației de la alin. (2^2) , entitățile vor prezenta către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă cererea scrisă, precum și dovada transmiterii acesteia către organizațiile nonguvernamentale de la alin. (2^2) , pentru a comunica posturile vacante adecvate ocupării de către persoanele cu dizabilități. Cererea de la alin. (2^2) va cuprinde descrierea atribuțiilor pentru posturile respective, calificările necesare, precum și norma de lucru.

Entitățile prevăzute la alin. (2) au obligația să transmită anual, până la data de 31 ianuarie pentru anul anterior, către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități angajate și un inventar al competențelor solicitate la angajare.

Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2) , pot opta pentru una dintre următoarele obligații

Fac excepție de la prevederile alin. (2) instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Abrogat.

Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. b) unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări și/sau intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective. Aceste unități au obligația prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială.

Activitățile de vânzări și/sau intermedieri prevăzute la alin. (4^2) se referă numai la produse și/sau servicii realizate parțial sau integral prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate și oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit dispozițiilor prezentei legi.

Controlul respectării prevederilor alin. (2) și (3) se face de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condițiile prevăzute la alin. (2) , autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice publice, cu excepția celor prevăzute la alin. (4) , au obligația organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituția publică.

În vederea dezvoltării potențialului de muncă, persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri.

Stimulentul prevăzut la alin. (1) se suportă din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

Metodologia de finanțare și de monitorizare a acordării stimulentului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme

Formele protejate de angajare în muncă sunt

Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap.

Este asimilată unității protejate forma de organizare pentru desfășurarea unei activități economice de către persoana fizică deținătoare a unui certificat de încadrare în grad de handicap, dacă aceasta

Unitățile protejate pot fi

Procedura de autorizare a unităților protejate se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Unitățile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi

La începutul fiecărui an, unitățile protejate autorizate au obligația să prezinte raportul de activitate pentru anul precedent Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) se sancționează cu suspendarea autorizației de funcționare ca unitate protejată sau, după caz, cu retragerea acesteia și cu obligația rambursării integrale a facilităților de care a beneficiat pe durata funcționării ca unitate protejată autorizată.

Procedura de suspendare sau retragere a autorizației unităților protejate se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi

Finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) pentru persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii.

Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.

Încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecția copilului.

Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.

Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului județean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap și are următoarea componență

Componența nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile județene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului București, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, poate face parte din structura de personal a direcției.

Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv președintele și vicepreședintele, au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 5% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București. Plata indemnizației se suportă din bugetele consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București. Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor de ședință, pentru fiecare membru al comisiei de evaluare, nu poate depăși 35% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în luna respectivă.

Președintele, vicepreședintele și membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de evaluare complexă.

Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal care face parte din structura direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliilor județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății.

În cazul în care președintele comisiei de evaluare nu poate participa la lucrările comisiei, acestea vor fi conduse de către vicepreședinte.

Gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav.

Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

Comisia pentru protecția copilului stabilește încadrarea copiilor cu dizabilități în grad de handicap și eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap.

Termenul de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru copii se stabilește ținând cont de situația concretă a copilului din punct de vedere al deficiențelor/afectărilor, limitărilor de activitate și restricțiilor de participare și este de minimum 6 luni și maximum 2 ani. Pentru tânărul care urmează să împlinească 18 ani, termenul de valabilitate poate fi mai mic de 6 luni și mai mare de 2 ani, dar nu mai mare de 2 ani și 6 luni.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în situația în care copilului cu dizabilități îi sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de handicap grav, fiecare având termenul de valabilitate de 2 ani, ulterior, Comisia pentru protecția copilului eliberează un certificat valabil până la vârsta de 18 ani, pe baza unor criterii biopsihosociale specifice, elaborate de Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) pentru copiii cu handicap a căror afecțiune necesită îngrijiri medicale paliative, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului valabil până la vârsta de 18 ani.

Comisia pentru protecția copilului va identifica toate beneficiile care se cuvin copilului încadrat în grad de handicap acordate în baza certificatului de încadrare în grad de handicap.

Comisia pentru protecția copilului transmite în numele și pentru beneficiar certificatul de încadrare în grad de handicap, la solicitarea reprezentantului legal al copilului încadrat în grad de handicap, în vederea acordării beneficiilor prevăzute la alin. (4) , tuturor autorităților și instituțiilor competente. Modelul solicitării se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale

Pentru persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligată să stabilească un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora la reevaluările periodice.

Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin. (1^1) , evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice.

Autoritățile publice responsabile cu elaborarea criteriilor de evaluare și încadrare în grad de handicap au obligația stabilirii afecțiunilor medicale care întrunesc caracterul ireversibil.

Comisia de evaluare îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru.

Certificatul emis potrivit prevederilor alin. (4) poate fi contestat de către titularul acestuia, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Odată cu emiterea certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, comisia de evaluare are obligația de a elabora programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap.

Programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap, prevăzut la alin. (1) , se comunică serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care are obligația de a-l aduce la cunoștință managerului de caz definit la art. 5 pct. 23 din lege .

Certificatul prevăzut la alin. (1) dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispozițiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv. (4) Programul individual de reabilitare și integrare socială prevăzut la alin. (1) se întocmește și se revizuiește în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

În structura Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități funcționează

Comisia superioară are următoarea componență

Dintre membrii prevăzuți la alin. (2) lit. c)-e) , cel puțin 2 fac parte din personalul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Experiența profesională în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități poate fi dovedită prin documente care atestă una dintre următoarele cerințe

Componența nominală a Comisiei superioare se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Președintele și vicepreședintele Comisiei superioare sunt numiți dintre membrii prevăzuți la alin. (2) lit. a) sau b) , prin ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități prevăzut la alin. (3) .

Membrii Comisiei superioare sunt numiți pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru perioade cu aceeași durată.

Calitatea de membru în Comisia superioară încetează anterior încheierii perioadei prevăzute la alin. (3^2) în următoarele condiții

Abrogat.

Președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei superioare au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 8% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Membrii Secretariatului Comisiei superioare au dreptul la o indemnizație lunară echivalentă cu 2% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, care se suportă din bugetul acesteia.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 90^2 alin. (1) lit. a^2) , membrii Secretariatului Comisiei superioare au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 5% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor de ședință, pentru fiecare membru al Comisiei superioare și al Secretariatului acesteia, nu poate depăși 70% din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în luna respectivă.

În situații justificate de volumul și specificul activității, componența Comisiei superioare poate fi suplimentată cu maximum 5 membri, având una dintre specializările prevăzute la alin. (2) , iar cea a Secretariatului Comisiei superioare poate fi suplimentată cu maximum 2 membri, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate cu această destinație.

În cazul în care membrii și/sau președintele Comisiei superioare se deplasează în interesul serviciului, în țară ori în străinătate, pot beneficia de drepturile de delegare prevăzute de legislația în vigoare pentru personalul din sectorul bugetar, în limita bugetului aprobat.

Principalele atribuții ale Comisiei superioare sunt

În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , Comisia superioară emite decizii după cum urmează

Modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă prin regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei superioare, aprobat prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru.

Comisia superioară are obligația de a îndeplini atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. a^2) în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestației.

Decizia de reevaluare emisă de Comisia superioară în condițiile art. 90^2 alin. (1) lit. c) cuprinde recomandări cu privire la conținutul dosarului de evaluare complexă și se transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului din raza de domiciliu a persoanei, în vederea efectuării reevaluării de către serviciul de evaluare complexă.

Reevaluarea persoanei se realizează în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării deciziei de reevaluare la direcția generală de asistență socială și protecția copilului.

În cazul în care persoana supusă reevaluării nu se prezintă la a doua convocare a serviciului de evaluare complexă, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului dispune, prin act administrativ, suspendarea dreptului de asistență socială sub formă de prestații sociale.

Dosarul complet, împreună cu raportul de reevaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă în cadrul procesului de reevaluare prevăzut la alin. (2) , se înaintează Comisiei superioare.

În cazul în care persoana nu se prezintă la reevaluare în termenul prevăzut la alin. (2) , în baza raportului de reevaluare al serviciului de evaluare complexă, Comisia superioară emite decizie de neîncadrare în grad și tip de handicap.

În baza raportului prevăzut la alin. (4) , Comisia superioară emite decizia de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap.

În cazul în care Comisia superioară solicită realizarea unei evaluări medicale de către Institut, decizia de reevaluare emisă de Comisia superioară se transmite

Pe perioada evaluării medicale în cadrul Institutului, persoana încadrată în grad de handicap grav poate fi însoțită de o persoană, la alegerea acesteia.

Procedura de evaluare medicală și de raportare a rezultatelor evaluării de către Institut, precum și cu privire la modalitatea de decontare a cheltuielilor, se aprobă prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale.

În cazul în care persoana nu se prezintă la evaluarea medicală realizată în cadrul Institutului, Comisia superioară emite decizie de neîncadrare în grad și tip de handicap.

În baza raportului transmis de Institut, Comisia superioară emite decizie de confirmare a încadrării în grad și tip de handicap sau decizie de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap. La data emiterii deciziei Comisiei superioare de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap își încetează aplicabilitatea certificatul de încadrare în grad de handicap reevaluat.

Punerea în executare a deciziilor emise de Comisia superioară se face de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.

Se înființează, pe lângă Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, Consiliul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap, denumit în continuare Consiliul, cu rol consultativ, în următoarea componență

Consiliul are următoarele atribuții

Consiliul se întrunește în ședințe ordinare trimestriale, precum și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

Convocarea membrilor se realizează de către Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Ședințele se desfășoară la sediul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități sau în orice alt loc pe care aceasta îl propune.

Secretariatul Consiliului se asigură de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Modul de organizare și funcționare a Consiliului se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții coordonează implementarea interministerială a politicilor de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap la nivelul autorităților centrale.

Modalitatea de coordonare a implementării interministeriale a politicilor de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap la nivelul autorităților centrale se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

La nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se vor înființa, pe lângă direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, comitete de analiză a problemelor persoanelor cu handicap.

Înființarea, precum și modul de organizare și funcționare se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

Protecția persoanelor cu handicap se finanțează din următoarele surse

Pentru a garanta primirea de către persoanele cu handicap a sumelor reprezentând prestații sociale, acestea vor fi constituite numai din sume provenind de la bugetul de stat și vor fi gestionate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială.

Nivelul contribuției lunare de întreținere datorate de adulții cu handicap asistați în centre sau de susținătorii acestora, precum și metodologia de stabilire a acesteia se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Pentru anumite servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap se pot percepe taxe, în condițiile stabilite de furnizorii de servicii sociale publici sau privați acreditați, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Persoanele cu handicap grav psihic și/sau mintal asistate în centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap și susținătorii legali ai acestora sunt scutite de plata contribuției lunare de întreținere. Costurile aferente sunt susținute din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată în condițiile legii, prin bugetele locale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

Produsele și serviciile realizate de centrele pentru persoanele cu handicap, aflate în coordonarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, pot fi valorificate către persoane fizice și juridice.

Sumele obținute în condițiile prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în subordinea căreia funcționează centrul respectiv.

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate finanța sau, după caz, cofinanța programe de interes național care au ca scop integrarea, incluziunea socială și profesională a persoanelor adulte cu handicap, precum și creșterea calității vieții acestora.

Programele de interes național prevăzute la alin. (1) , complementare acțiunilor finanțate la nivel local, pot avea următoarele obiective generale

Programele de interes național prevăzute la alin. (1) se aprobă ca anexă la bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, pe baza fundamentărilor elaborate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Metodologia de selectare și finanțare a programelor de interes național se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Finanțarea sau, după caz, cofinanțarea programelor de interes național prevăzute la art. 96 alin. (1) se asigură din următoarele surse

Sumele alocate din sursele prevăzute la alin. (1) vor fi cuprinse în bugetul propriu al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

În scopul finanțării programelor de interes național prevăzute la art. 96 alin. (1) , Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate aloca fonduri din bugetul propriu

Alocarea fondurilor potrivit prevederilor alin. (3) se face pe bază de convenții încheiate cu consiliile județene și cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate finanța proiecte din cadrul programelor de interes național ce urmează să fie realizate, pe bază de convenție, în colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și cu alte autorități sau instituții publice și organisme private autorizate, potrivit legii.

Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Liga Națională a Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească și Consiliul Național al Dizabilității din România pot primi sume de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, potrivit bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate anual.

Sumele prevăzute la alin. (1) se utilizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, iar sumele rămase neutilizate la data încheierii exercițiului financiar se restituie la bugetul de stat.

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități finanțează, în proporție de până la 98%, prin derogare de la prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare, proiecte ale organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecției persoanelor cu handicap.

Metodologia de selectare și finanțare a proiectelor se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. a) , b) , d^1) , e) și f) se fac de către inspectorii sociali.

Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. h) se face de către Comisia superioară, care propune corpului de control al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități aplicarea amenzilor contravenționale.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. c) se fac de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. d) se fac de către personalul Inspecției Muncii.

Constatarea contravenției și aplicarea amenzii contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. g) se fac de către agenții de circulație sau de către personalul de control cu atribuții în acest sens.

Sumele obținute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 ,cu modificările și completările ulterioare.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la art. 100^1 se fac de către inspectorii sociali.

Constatarea contravențiilor se poate efectua și de către celelalte organe de control ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în cadrul controalelor de fond sau tematice proprii dispuse de ministrul muncii și justiției sociale, conform atribuțiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

În situația prevăzută la alin. (2) , organul de control al Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice are obligația de a transmite de îndată procesul-verbal de constatare organului de control competent potrivit alin. (1) în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.

Sumele obținute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de contravenție ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 100^1 , agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Procesele-verbale întocmite de către personalul prevăzut la alin. (1) vor fi depuse în fotocopie la entitatea controlată prevăzută de art. 100^1 .

Nerespectarea prevederilor art. 90^6 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei.

Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunilor se realizează de către personalul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, împuternicit în acest sens.

Sumele obținute din aplicarea amenzilor pentru săvârșirea contravenției prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul de stat.

Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestații sociale, se recuperează de la titularul dreptului sau de la familia acestuia, după caz.

Sumele prevăzute la alin (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 zile de la emiterea deciziei sau, după caz, a dispoziției de recuperare, în condițiile legii.

Pentru recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) termenul de prescripție este cel prevăzut de art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

În situația în care beneficiarul dreptului a locuit singur și a decedat, nu se mai procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații.

Procedura de acordare a drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b), e)-g) și la alin. (2) din Legea nr. 448/2006 , cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se stabilește prin ordin al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru asigurarea în anul 2007 a fondurilor necesare aplicării alin. (1) lit. a), b), e), f) și g) și alin. (2) din Legea nr. 448/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se autorizează Ministerul Economiei și Finanțelor ca, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor acestei legi în structura bugetului de stat și a bugetului Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse pe anul 2007.