Înapoi la Legislație

Legea nr. 448/2006 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
2 aprilie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
127

Pe scurt

Legea nr. 448/2006: LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 2 aprilie 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 23 din 2 aprilie 2026.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 2 aprilie 2026.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
127 articole.
Cuprins

LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 2

(1)

Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale.

(2)

De dispozițiile prezentei legi beneficiază copiii și adulții cu handicap, cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în România.

Art. 3

Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază următoarele principii

a)

respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului

b)

prevenirea și combaterea discriminării

c)

egalizarea șanselor

d)

egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă

e)

solidaritatea socială

f)

responsabilizarea comunității

g)

subsidiaritatea

h)

adaptarea societății la persoana cu handicap

i)

interesul persoanei cu handicap

j)

abordarea integrată

k)

parteneriatul

l)

libertatea opțiunii, a controlului sau/și a deciziei asupra propriei vieți, a serviciilor și formelor de sprijin de care beneficiază

m)

abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii

n)

protecție împotriva neglijării și abuzului

o)

alegerea alternativei celei mai puțin restrictive în determinarea sprijinului și asistenței necesare

p)

integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi și obligații egale cu ale tuturor celorlalți membri ai societății, cu respectarea nevoilor specifice persoanelor cu handicap.

Art. 4

Autoritățile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanții societății civile, precum și persoanele fizice și juridice responsabile de aplicarea prezentei legi au obligația să promoveze, să respecte și să garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanță cu prevederile Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999 , precum și cu celelalte acte interne și internaționale în materie la care România este parte.

Art. 5

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile folosite au următoarele semnificații

1.

acces neîngrădit al persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau restricții la mediul fizic, informațional și comunicațional

2.

accesibilitate - ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate

3.

adaptare - procesul de transformare a mediului fizic și informațional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile și persoanelor cu handicap

4.

adaptare rezonabilă la locul de muncă - totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap; presupune modificarea și/sau adaptarea programului de lucru în conformitate cu potențialul funcțional al persoanei cu handicap, achiziționarea de echipament asistiv, dispozitive și tehnologii asistive și alte măsuri asemenea

5.

angajare asistată - opțiunea de angajare care facilitează munca în locurile de muncă obișnuite de pe piața competitivă a muncii și care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă și la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare și adaptarea sarcinilor în conformitate cu potențialul persoanei cu handicap

6.

asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supraveghează, acordă asistență și îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap

7.

asistent personal profesionist - persoana fizică atestată care acordă asistență personală necesară vieții și integrării în comunitate, precum și pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condițiile prevăzute de lege

8.

asistență vie - include asistența animală, ca de exemplu, câinele-ghid

9.

atelier protejat - program în cadrul căruia se pot desfășura forme de pregătire pentru muncă adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților; poate funcționa în locații din comunitate, în centre de zi sau în centre rezidențiale

10.

bugetul personal complementar - stabilește limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcție de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse și a taxei pentru abonamentul la curentul electric

11.

căi și mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice și care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii

12.

cerințe educative speciale - necesitățile educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență complexă de tip medical, social etc.

13.

clădiri de utilitate publică - clădirile aparținând instituțiilor publice și private care oferă populației diferite tipuri de servicii

14.

comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap - organul de specialitate fără personalitate juridică în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, ale cărei atribuții principale sunt stabilite prin prezenta lege

15.

contractare - procedura de finanțare/cofinanțare de către autoritățile administrației publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii

16.

dizabilitate - termenul generic pentru afectări/deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare, definite conform Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, adoptată și aprobată de Organizația Mondială a Sănătății, și care relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context

17.

egalizarea șanselor - procesul prin care diferitele structuri sociale și de mediu, infrastructura, serviciile, activitățile informative sau documentare devin disponibile și persoanelor cu handicap

18.

incluziune socială - setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale

19.

indemnizație lunară - prestația socială lunară reprezentând sume de bani acordate persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de șanse, asigurarea unei vieți autonome și favorizarea incluziunii lor sociale

20.

integrare socială - procesul de interacțiune dintre individ sau grup și mediul social, prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcțional al părților

21.

însoțitor - persoana care acompaniază persoana cu handicap și care beneficiază de drepturi în condițiile prevăzute de lege

22.

loc de muncă protejat - spațiul aferent activității persoanei cu handicap, adaptat nevoilor acesteia, care include cel puțin locul de muncă, echipamentul, toaleta și căile de acces

23.

manager de caz - membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează și evaluează îndeplinirea planului individual de servicii, precum și măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap; 23^1. măsuri de protecție - măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare și integrare socială, referitoare la servicii sociale de tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale, servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru viață independentă

24.

plan individual de servicii - documentul care fixează obiective pe termen scurt, mediu și lung, precizând modalitățile de intervenție și sprijin pentru adulții cu handicap, prin care se realizează activitățile și serviciile precizate în programul individual de reabilitare și integrare socială

25.

program individual de reabilitare și integrare socială - documentul elaborat de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în care sunt precizate activitățile și serviciile de care adultul cu handicap are nevoie în procesul de integrare socială

26.

reprezentant legal - părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile față de persoana cu handicap; 26^1. sistem național de management privind dizabilitatea - sistem informatic implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități destinat gestionării relațiilor dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, ca instituții publice cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale, persoanele cu dizabilități și/sau aparținătorii acestora. Sistemul național de management privind dizabilitatea permite colectarea, stocarea și diseminarea către autoritățile administrației publice centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri instituționali a informațiilor referitoare la persoanele cu dizabilități, copii și adulți, încadrate în grad de handicap sau care solicită evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap ori pentru care Comisia superioară a dispus măsura reevaluării

27.

șanse egale - rezultatul procesului de egalizare a șanselor, prin care diferitele structuri ale societății și mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap

28.

tehnologie asistivă și de acces - tehnologia care asigură accesul cu șanse egale al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional

29.

unitate protejată autorizată - entitatea de drept public sau privat, cu gestiune proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum 3 persoane cu handicap, care reprezintă cel puțin 30% din numărul total al angajaților, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puțin 5 0% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților, precum și orice formă de organizare, potrivit legii, aleasă pentru desfășurarea unei activități economice de către o persoană fizică deținătoare a unui certificat de încadrare în grad de handicap

30.

indemnizație de solidaritate - prestație socială acordată persoanelor cu handicap vizual grav, cu handicap grav și handicap accentuat

31.

punct de sprijin - prestație socială acordată pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat.

Art. 6

Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la: a) ocrotirea sănătății - prevenire, tratament și recuperare

b)

educație și formare profesională

c)

ocuparea și adaptarea locului de muncă, orientare și reconversie profesională

d)

asistență socială, respectiv servicii sociale și prestații sociale

e)

locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informațional și comunicațional

f)

petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism

g)

asistență juridică

h)

facilități fiscale

i)

evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

Art. 7

(1)

Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităților administrației publice locale unde își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap și, în subsidiar, respectiv complementar, autorităților administrației publice centrale, societății civile și familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap.

(2)

În baza principiului egalizării șanselor, autoritățile publice competente au obligația să asigure resursele financiare necesare și să ia măsuri specifice pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces nemijlocit și neîngrădit la servicii.

(3)

Legitimația acordată persoanelor cu handicap este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, costurile fiind suportate din bugetele acestora, și este valabilă și recunoscută pe întreg teritoriul țării.

(4)

Modelul legitimației este aprobat prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Art. 8

(1)

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și celelalte autorități publice centrale și locale au obligația să asigure, potrivit prezentei legi, condițiile necesare pentru integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap.

(2)

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități elaborează politici și asigură monitorizarea și controlul respectării drepturilor persoanelor cu handicap.

(3)

În vederea realizării dispozițiilor prevăzute la alin. (2) , Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate încheia parteneriate cu organizații neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care reprezintă interesele acestora sau care desfășoară activități în domeniul promovării și apărării drepturilor omului.

Art. 9

(1)

Pentru protecția sănătății fizice și mentale a persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice

a)

să includă nevoile persoanelor cu handicap și ale familiilor acestora în toate politicile, strategiile și programele de dezvoltare regională, județeană sau locală, precum și în programele guvernamentale de ocrotire a sănătății

b)

să creeze condiții de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură, rețele de comunicare, a serviciilor medicale și sociomedicale

c)

să înființeze și să susțină centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap

d)

să creeze condiții pentru asigurarea tehnologiei asistive și de acces

e)

să dezvolte programe de prevenire a apariției handicapului

f)

să sprijine accesul la tratamentul balnear și de recuperare

g)

să includă și să recunoască sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltând programe specifice.

(2)

Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentanții lor legali au dreptul la toate informațiile referitoare la diagnosticul medical și de recuperare/reabilitare, la serviciile și programele disponibile, în toate stadiile acestora, precum și la drepturile și obligațiile în domeniu.

Art. 10

(1)

Persoanele cu handicap beneficiază de asistență medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât și pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin contractul-cadru.

(2)

Persoanele care solicită încadrarea în grad de handicap beneficiază de gratuitate pentru obținerea documentelor medicale și pentru evaluările medicale și psihologice solicitate în vederea întocmirii dosarului de evaluare complexă, în baza alocărilor din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 11

(1)

În vederea asigurării asistenței de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la: a) dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei și în condițiile prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate și a normelor sale de aplicare

b)

servicii gratuite de cazare și masă și pentru însoțitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unitățile sanitare cu paturi, sanatorii și stațiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

c)

un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare și integrare socială și a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.

(2)

În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentației de către persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de sănătate au obligația să emită decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu handicap.

(3)

Contravaloarea prețului de referință pentru produsele prevăzute la alin. (1) lit. a) se suportă integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate de care aparține asiguratul.

(4)

Numărul biletelor de tratament balnear gratuit care se acordă adulților cu handicap se stabilește proporțional cu numărul potențialilor beneficiari față de numărul total al biletelor de tratament balnear gratuit stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 11^1

(1)

În vederea asigurării asistenței de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul, anual, la tichete de valoare pentru terapia bazată pe recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcție de diagnosticul principal și de fiecare dizabilitate, după cum urmează

a)

12 tichete pentru persoanele cu handicap grav

b)

6 tichete pentru persoanele cu handicap accentuat.

(2)

Modelul și contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate la care este înscris asiguratul sau din fonduri externe nerambursabile.

(3)

Contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului.

(4)

Tichetele prevăzute la alin. (1) se acordă la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a programului individual de reabilitare și integrare socială a persoanei adulte cu handicap, conform metodologiei de emitere, acordare, utilizare și decontare a tichetelor, aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului muncii și solidarității sociale.

Art. 12

Abrogat.

Art. 13

Abrogat.

Art. 14

Abrogat.

Art. 15

(1)

Persoanele cu handicap au acces liber și egal la orice formă de educație, indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap și nevoile educaționale ale acestora.

(2)

Persoanelor cu handicap li se asigură educația permanentă și formarea profesională de-a lungul întregii vieți.

(3)

Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal constituie principalul factor de decizie în alegerea formei și tipului de școlarizare, precum și a unității de învățământ.

Art. 16

(1)

Educația persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemului național de învățământ, coordonat de Ministerul Educației Naționale.

(2)

Educația persoanelor cu handicap se realizează prin: a) învățământul de masă

b)

învățământul special integrat, organizat în învățământul de masă

c)

învățământul special

d)

învățământul la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală

e)

alte variante educaționale alternative, adaptate cerințelor educaționale individuale.

(3)

Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz.

(4)

Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă.

(5)

Orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor și tinerilor cu handicap și cu cerințe educative speciale se realizează prin hotărâre a comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul centrelor județene de resurse și de asistență educațională, respectiv din Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, care eliberează certificatul de orientare școlară și profesională.

(5^1)

Inspectoratele școlare județene, respectiv Inspectoratul Școlar al Municipiului București are obligația de a monitoriza îndeplinirea măsurilor stabilite prin hotărârea prevăzută la alin. (5) .

(6)

Unitățile de învățământ special dispun de regulă de cantină școlară și, după caz, internat școlar, în condițiile legii.

(7)

Elevii cu handicap și/sau cerințe educative speciale beneficiază gratuit de masă și cazare în internatele școlare și alte drepturi materiale prevăzute de legislația în domeniu.

(8)

Studenții cu handicap beneficiază, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare și masă la cantinele și căminele studențești.

(9)

Valoarea reducerii prevăzute la alin. (8) se asigură din bugetul instituțiilor de învățământ publice sau private.

Art. 17

(1)

Finanțarea învățământului special și special integrat se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

(2)

În situația în care un copil cu cerințe educative speciale este protejat în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările ulterioare, într-un serviciu de tip rezidențial și este școlarizat în alt județ/sector față de cel de domiciliu, cheltuielile aferente creșterii și îngrijirii acestuia sunt asigurate din bugetul instituției în subordinea căreia funcționează serviciul de tip rezidențial.

(3)

Finanțarea activităților, evenimentelor, manifestărilor educative destinate copiilor și tinerilor cu handicap integrați în învățământul de masă/învățământul special integrat, organizate în învățământul de masă/învățământul special integrat, se poate asigura inclusiv prin parteneriat public-privat.

Art. 18

(1)

În cadrul procesului de învățământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la: a) servicii educaționale de sprijin; b) dotarea cu echipament tehnic adaptat cerințelor educaționale ale persoanei cu handicap, inclusiv aplicații informatice sau dispozitive pentru transformarea textului scris/vorbit în forme alternative de comunicare vizuală, auditivă, augmentativă, după caz

c)

adaptarea mobilierului din sălile de curs

d)

manuale școlare și cursuri în format accesibil pentru elevii și studenții cu deficiențe de vedere

e)

utilizarea echipamentelor și softurilor asistive în susținerea examenelor de orice tip și nivel

f)

accesibilizarea clădirilor în care își desfășoară activitatea unitățile și instituțiile de învățământ prin asigurarea, în interiorul acestora, a adaptărilor specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează: (i) pentru persoanele cu handicap locomotor și cu mobilitate redusă: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi; (ii) pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăți de vedere, inclusiv cu surdocecitate: sisteme acustice de ghidaj și hărți tactile; (iii) pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală și amplificatoare electronice de sunet pentru protezele auditive; (iv) pentru persoanele cu handicap mintal și psihic: sistem de ghidaj în limbaj ușor de citit

g)

asigurarea de către unitățile și instituțiile de învățământ cel puțin a unei toalete accesibilizate pentru persoanele cu handicap.

(2)

Preșcolarii, elevii și studenții cu handicap, împreună cu asistenții personali și asistenții personali profesioniști, după caz, au dreptul la locuri gratuite în tabere de odihnă, o dată pe an, indiferent de forma de învățământ.

(3)

Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Tineret.

Art. 19

În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap în unitățile și instituțiile de învățământ, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice

a)

să promoveze și să garanteze accesul la educație și formare profesională al persoanelor cu handicap

b)

să asigure școlarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe durata perioadei de școlarizare obligatorie, precum și pregătirea școlară, indiferent de locul în care persoana cu handicap se află, inclusiv prin cadrele didactice de sprijin/itinerante

c)

să asigure accesul la formele de educație permanentă, adaptându-le nevoilor educaționale ale persoanelor cu handicap

d)

să sprijine cooperarea dintre unitățile de învățământ special sau de masă cu familia și comunitatea, în vederea asigurării unei oferte educaționale care răspunde nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap

e)

să asigure pregătirea cadrelor didactice în vederea adaptării practicilor educaționale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de învățământ obișnuit

f)

să asigure posibilitatea practicării unui sport de către orice persoană cu handicap, precum și pregătirea cadrelor didactice în vederea însușirii de către acestea a unor noțiuni medicale și tehnice specifice

g)

să asigure servicii educaționale de sprijin pentru persoanele cu handicap și familiile acestora, prin specialiști în domeniul psihopedagogiei speciale

h)

să asigure accesul în unitățile și instituțiile de învățământ cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (1) lit. f) .

Art. 20

(1)

În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obținerea unei locuințe, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuințelor care aparțin domeniului public al statului ori unităților administrativ-teritoriale ale acestuia.

(2)

Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi

a)

acordarea unei camere de locuit, suplimentar față de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale ale acestuia

b)

scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane.

(3)

Beneficiază de prevederile alin. (2) și familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav.

(4)

Beneficiază de prevederile alin. (2) lit. b) și adultul cu handicap accentuat și familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un minor ori un adult cu handicap accentuat.

Art. 20^1

(1)

Persoanele cu handicap pot beneficia de locuință în cadrul rețelei de locuire incluzivă, în baza evaluării nevoilor individuale de viață.

(2)

Modalitatea de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Art. 20^2

(1)

Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, prevăzute în Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022 , pot primi un beneficiu pentru locuire, ce reprezintă suma de bani acordată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului sub formă de indemnizație lunară, în valoare de un salariu minim brut pe țară, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.

(2)

Beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau din fonduri externe nerambursabile.

(3)

Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 20^3

(1)

Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, pot primi un beneficiu de tranziție, în valoare maximă a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, acordate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, pentru plata unor servicii la pregătirea și la transferul dintr-un centru rezidențial în comunitate, inclusiv în situații de urgență sau criză survenite în primele 12 luni de la dezinstituționalizare, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.

(2)

Beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau din fonduri externe nerambursabile.

(3)

Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4)

Pentru persoana cu handicap aflată în risc de instituționalizare, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire se stabilesc potrivit art. 20^2 alin. (3) .

Art. 21

(1)

Autoritățile competente ale administrației publice au obligația să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber.

(2)

În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la cultură, sport și turism, autoritățile administrației publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice

a)

să sprijine participarea persoanelor cu handicap și a familiilor acestora la manifestări culturale, sportive și turistice

b)

să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private, manifestări și activități culturale, sportive, de petrecere a timpului liber

c)

să asigure condiții pentru practicarea sportului de către persoanele cu handicap

d)

să sprijine activitatea organizațiilor sportive ale persoanelor cu handicap

e)

să asigure, atât în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber, cât și în zonele exterioare aferente acestora, adaptările specifice tipurilor de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează: (i) pentru persoanele cu handicap locomotor și cu mobilitate redusă: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi; (ii) pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăți de vedere, inclusiv cu surdocecitate: sisteme acustice de ghidaj și hărți tactile; (iii) pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală și amplificatoare electronice de sunet pentru protezele auditive; (iv) pentru persoanele cu handicap mintal și psihic: sisteme de ghidaj în limbaj ușor de citit

f)

să asigure, în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber sau, după caz, în zonele exterioare aferente acestora, cel puțin o toaletă accesibilizată pentru persoanele cu handicap.

(2^1)

Instituțiile publice de spectacole sau concerte, indiferent de nivelul de subordonare și de finanțare, singure sau în parteneriat, asigură persoanelor cu handicap accesibilizarea producțiilor artistice, pentru minimum o producție artistică anual, la alegere: dedicată, adaptată din repertoriul propriu sau găzduită, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

(3)

Copilul cu handicap, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive.

(4)

Adulții cu handicap beneficiază de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive, astfel

a)

adultul cu handicap grav sau accentuat, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate

b)

adultul cu handicap mediu și ușor beneficiază de bilete de intrare în aceleași condiții ca pentru elevi și studenți.

(5)

Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (3) și (4) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale, al Agenției Naționale pentru Sport, din bugetele locale sau, după caz, din bugetul organizatorilor publici ori privați.

Art. 22

Autoritățile administrației publice locale, precum și societățile comerciale ce dețin licență de traseu au obligația să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap

a)

să achiziționeze mijloace de transport în comun adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dotate inclusiv cu sisteme de avertizare audio și video

b)

să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulație, în limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare, pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce privește dotarea acestora cu sisteme de avertizare audio și video

c)

să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoane juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.

Art. 23

(1)

Persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu metroul.

(2)

Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane

a)

însoțitorii persoanelor cu handicap grav, în prezența acestora

b)

însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezența acestora

c)

însoțitorii adulților cu handicap auditiv și mintal accentuat, în prezența acestora, pe baza anchetei sociale realizate de către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap

d)

asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav

e)

asistenții personali profesioniști ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.

(3)

Legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață este valabilă pe întregul teritoriu al țării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, și este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, costurile fiind suportate din bugetele județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

(4)

Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1) și (2) se asigură din bugetele locale.

(5)

Modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale.

Art. 24

(1)

Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet de tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial, pentru 24 de călătorii pe an calendaristic.

(1^2)

Abrogat.

(2)

Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane

a)

însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora

b)

asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav.

(3)

Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic.

(4)

Beneficiază de prevederile alin. (3) și însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora.

(5)

Persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial și peste numărul de călătorii prevăzut, în funcție de recomandarea centrului de dializă.

(6)

Beneficiază de prevederile alin. (5) și asistenții personali sau însoțitorii persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.

(6^1)

Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) se asigură în baza biletelor de călătorie gratuită care se tipăresc de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, costul tipăririi fiind suportat din bugetele acestora.

(7)

Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se asigură din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

(8)

Modalitatea de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se stabilește prin hotărâre a Guvernului. În situația în care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de modalitatea de acordare a gratuității prevăzută în prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) și (4) .

(10)

De prevederile alin. (9) beneficiază și părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii.

(10^1)

Actualizarea sumelor prevăzute la alin. (9) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în funcție de indicele de inflație.

(10^2)

Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) exclude dreptul acordat aceleiași persoane în condițiile alin. (9) și (10) .

(11)

Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se asigură din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

(12)

Metodologia de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Art. 25

(1)

Persoanele cu handicap beneficiază de protecție împotriva neglijării și abuzului, indiferent de locul unde acestea se află.

(2)

În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, nu se poate îngriji de interesele sale, aceasta beneficiază de protecție juridică sub forma curatelei, a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a tutelei și de asistență juridică gratuită în condițiile art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Odată cu preluarea tutelei, tutorele are obligația de a face un inventar al tuturor bunurilor mobile și imobile ale persoanei cu handicap și prezintă anual un raport de gestiune autorității tutelare din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap are domiciliul sau reședința.

(4)

În cazul în care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care să accepte tutela, instanța judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea administrației publice locale sau, după caz, persoana juridică privată care asigură protecția și îngrijirea persoanei cu handicap.

(5)

Monitorizarea respectării obligațiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap este asigurată de autoritatea tutelară din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.

(6)

Părintele, reprezentantul legal, tutorele, precum și organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap o poate asista pe aceasta în fața instanțelor judecătorești competente.

(7)

Judecarea cauzelor care au ca obiect obținerea de către persoanele cu handicap a drepturilor prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.

Art. 26

Abrogat.

Art. 27

(1)

Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru achiziționarea unui singur autovehicul și pentru adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces, cu condiția plății la scadență a ratelor creditului, dar și cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani. În cazul achiziționării de autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap netransferabile, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate depăși 20.000 de euro, perioada de rambursare fiind de 15 ani.

(1^1)

Persoanele care au contractat un credit în condițiile prevăzute la alin. (1) și cărora, în urma reevaluării, li s-a schimbat încadrarea în gradul de handicap beneficiază în continuare de aceleași condiții de rambursare până la achitarea creditului.

(1^2)

Persoanele adulte cu dizabilitate gravă sau accentuată, reprezentanții legali ai acestora, precum și reprezentanții legali ai copiilor cu dizabilitate gravă sau accentuată beneficiază de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru tehnologii asistive și de acces, cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani.

(2)

Beneficiază de prevederile alin. (1) și familia sau persoana care are în îngrijire cel puțin un copil cu handicap grav ori accentuat.

(3)

Metodologia de preluare de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București a contractelor privind angajamentul de plată a dobânzii încheiate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și de asigurare a transferurilor financiare se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Art. 28

(1)

Persoanele cu handicap, precum și însoțitorii sau, după caz, asistenții personali ai acestora, deținători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pentru un singur autoturism deținut de fiecare din persoanele îndreptățite potrivit prevederilor alin. (1) .

Art. 28^1

Persoanele cu handicap beneficiază de scutire de la plata tarifului de omologare individuală perceput de Registrul Auto Român, pentru autovehiculele special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, pe toată durata de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap și numai pentru autoturismul proprietate personală.

Art. 29

Abrogat.

Art. 30

În vederea asigurării corelării serviciilor din sistemul de protecție a copilului cu handicap cu serviciile din sistemul de protecție a persoanelor adulte cu handicap, autoritățile responsabile ale administrației publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice

a)

să planifice și să asigure tranziția tânărului cu handicap din sistemul de protecție a copilului în sistemul de protecție a persoanei adulte cu handicap, în baza nevoilor individuale identificate ale acestuia

b)

să asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap

c)

să instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului pentru viața adultă și pentru viața independentă

d)

să desfășoare, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de pregătire pentru viața de adult

e)

să desfășoare activități de informare a tânărului cu handicap în ceea ce privește oportunitățile de educație, angajare, acces la viața familială și viața socială, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber

f)

să evalueze, la cerere, elevii cu handicap și cu cerințe educaționale speciale.

Art. 31

(1)

Dreptul la asistență socială sub formă de servicii sociale se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condițiile prevăzute de lege.

(2)

Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează la autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.

(3)

Cererea și actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu handicap, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap.

(4)

În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri speciale

a)

să creeze condiții de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap

b)

să inițieze, să susțină și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice, publice ori private

c)

să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asistenți sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuți, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializați, medici psihiatri, medici dentiști, infirmieri

d)

să implice în activitățile de îngrijire, reabilitare și integrare a persoanei cu handicap familia acesteia

e)

să asigure instruirea în problematica specifică a persoanei cu handicap a personalului care își desfășoară activitatea în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenților personali și a asistenților personali profesioniști

f)

să dezvolte și să sprijine programe de colaborare între părinți și specialiști în domeniul handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private

g)

să înființeze și să susțină sistemul bazat pe managementul de caz în protecția persoanei cu handicap

h)

să încurajeze și să susțină activitățile de voluntariat

i)

să asigure asistență și îngrijire sociomedicală la domiciliul persoanei cu handicap.

Art. 32

(1)

Persoanele adulte cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate

a)

la domiciliu

b)

în comunitate

c)

în centre de zi și centre rezidențiale, publice sau private.

(2)

Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt proiectate și adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei.

Art. 33

(1)

Autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza, administra și finanța servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în condițiile legii.

(2)

Autoritățile administrației publice locale pot contracta servicii sociale licențiate cu furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditați, în condițiile legii.

(3)

Costul serviciului social contractat nu poate depăși costul avut de serviciul respectiv la data contractării sau costul mediu al funcționării serviciului la data înființării, în cazul unui serviciu nou.

(4)

Modalitatea de contractare va fi stabilită potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul achizițiilor publice și în conformitate cu instrucțiunile Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Art. 34

(1)

Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în coordonarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

(2)

Evaluarea, monitorizarea și controlul privind respectarea standardelor minime de calitate sunt în competența Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, precum și a agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.

(3)

În realizarea activităților de coordonare metodologică, personalul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități are acces în spațiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale, la date și informații legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv.

Articolele următoare · 39 din 127