LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obținerea unei locuințe, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuințelor care aparțin domeniului public al statului ori unităților administrativ-teritoriale ale acestuia.
Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi
acordarea unei camere de locuit, suplimentar față de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale ale acestuia
scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt în folosința acestor persoane.
Beneficiază de prevederile alin. (2) și familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav.
Beneficiază de prevederile alin. (2) lit. b) și adultul cu handicap accentuat și familia sau reprezentantul legal pe perioada în care are în îngrijire un minor ori un adult cu handicap accentuat.
Persoanele cu handicap pot beneficia de locuință în cadrul rețelei de locuire incluzivă, în baza evaluării nevoilor individuale de viață.
Modalitatea de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă se stabilește prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, prevăzute în Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022 , pot primi un beneficiu pentru locuire, ce reprezintă suma de bani acordată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului sub formă de indemnizație lunară, în valoare de un salariu minim brut pe țară, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.
Beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau din fonduri externe nerambursabile.
Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, pot primi un beneficiu de tranziție, în valoare maximă a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, acordate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, pentru plata unor servicii la pregătirea și la transferul dintr-un centru rezidențial în comunitate, inclusiv în situații de urgență sau criză survenite în primele 12 luni de la dezinstituționalizare, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.
Beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau din fonduri externe nerambursabile.
Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Pentru persoana cu handicap aflată în risc de instituționalizare, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire se stabilesc potrivit art. 20^2 alin. (3) .
Autoritățile competente ale administrației publice au obligația să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la cultură, sport și turism, autoritățile administrației publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice
să sprijine participarea persoanelor cu handicap și a familiilor acestora la manifestări culturale, sportive și turistice
să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori private, manifestări și activități culturale, sportive, de petrecere a timpului liber
să asigure condiții pentru practicarea sportului de către persoanele cu handicap
să sprijine activitatea organizațiilor sportive ale persoanelor cu handicap
să asigure, atât în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber, cât și în zonele exterioare aferente acestora, adaptările specifice tipurilor de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează: (i) pentru persoanele cu handicap locomotor și cu mobilitate redusă: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi; (ii) pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăți de vedere, inclusiv cu surdocecitate: sisteme acustice de ghidaj și hărți tactile; (iii) pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală și amplificatoare electronice de sunet pentru protezele auditive; (iv) pentru persoanele cu handicap mintal și psihic: sisteme de ghidaj în limbaj ușor de citit
să asigure, în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber sau, după caz, în zonele exterioare aferente acestora, cel puțin o toaletă accesibilizată pentru persoanele cu handicap.
Instituțiile publice de spectacole sau concerte, indiferent de nivelul de subordonare și de finanțare, singure sau în parteneriat, asigură persoanelor cu handicap accesibilizarea producțiilor artistice, pentru minimum o producție artistică anual, la alegere: dedicată, adaptată din repertoriul propriu sau găzduită, începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Copilul cu handicap, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive.
Adulții cu handicap beneficiază de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive, astfel
adultul cu handicap grav sau accentuat, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate
adultul cu handicap mediu și ușor beneficiază de bilete de intrare în aceleași condiții ca pentru elevi și studenți.
Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (3) și (4) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale, al Agenției Naționale pentru Sport, din bugetele locale sau, după caz, din bugetul organizatorilor publici ori privați.
Autoritățile administrației publice locale, precum și societățile comerciale ce dețin licență de traseu au obligația să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap
să achiziționeze mijloace de transport în comun adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dotate inclusiv cu sisteme de avertizare audio și video
să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulație, în limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare, pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce privește dotarea acestora cu sisteme de avertizare audio și video
să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoane juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.
Persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu metroul.
Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane
însoțitorii persoanelor cu handicap grav, în prezența acestora
însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezența acestora
însoțitorii adulților cu handicap auditiv și mintal accentuat, în prezența acestora, pe baza anchetei sociale realizate de către asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap
asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav
asistenții personali profesioniști ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
Legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață este valabilă pe întregul teritoriu al țării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, și este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, costurile fiind suportate din bugetele județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1) și (2) se asigură din bugetele locale.
Modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale.
Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet de tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele de transport fluvial, pentru 24 de călătorii pe an calendaristic.
Abrogat.
Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane
însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora
asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav.
Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic.
Beneficiază de prevederile alin. (3) și însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora.
Persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial și peste numărul de călătorii prevăzut, în funcție de recomandarea centrului de dializă.
Beneficiază de prevederile alin. (5) și asistenții personali sau însoțitorii persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.
Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) se asigură în baza biletelor de călătorie gratuită care se tipăresc de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, costul tipăririi fiind suportat din bugetele acestora.
Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se asigură din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
Modalitatea de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se stabilește prin hotărâre a Guvernului. În situația în care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de modalitatea de acordare a gratuității prevăzută în prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) și (4) .
De prevederile alin. (9) beneficiază și părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii.
Actualizarea sumelor prevăzute la alin. (9) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în funcție de indicele de inflație.
Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) exclude dreptul acordat aceleiași persoane în condițiile alin. (9) și (10) .
Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se asigură din bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.
Metodologia de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Persoanele cu handicap beneficiază de protecție împotriva neglijării și abuzului, indiferent de locul unde acestea se află.
În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, nu se poate îngriji de interesele sale, aceasta beneficiază de protecție juridică sub forma curatelei, a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a tutelei și de asistență juridică gratuită în condițiile art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Odată cu preluarea tutelei, tutorele are obligația de a face un inventar al tuturor bunurilor mobile și imobile ale persoanei cu handicap și prezintă anual un raport de gestiune autorității tutelare din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap are domiciliul sau reședința.
În cazul în care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care să accepte tutela, instanța judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea administrației publice locale sau, după caz, persoana juridică privată care asigură protecția și îngrijirea persoanei cu handicap.
Monitorizarea respectării obligațiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap este asigurată de autoritatea tutelară din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.
Părintele, reprezentantul legal, tutorele, precum și organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap o poate asista pe aceasta în fața instanțelor judecătorești competente.
Judecarea cauzelor care au ca obiect obținerea de către persoanele cu handicap a drepturilor prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.
Abrogat.
Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru achiziționarea unui singur autovehicul și pentru adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces, cu condiția plății la scadență a ratelor creditului, dar și cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani. În cazul achiziționării de autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap netransferabile, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate depăși 20.000 de euro, perioada de rambursare fiind de 15 ani.
Persoanele care au contractat un credit în condițiile prevăzute la alin. (1) și cărora, în urma reevaluării, li s-a schimbat încadrarea în gradul de handicap beneficiază în continuare de aceleași condiții de rambursare până la achitarea creditului.
Persoanele adulte cu dizabilitate gravă sau accentuată, reprezentanții legali ai acestora, precum și reprezentanții legali ai copiilor cu dizabilitate gravă sau accentuată beneficiază de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru tehnologii asistive și de acces, cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani.
Beneficiază de prevederile alin. (1) și familia sau persoana care are în îngrijire cel puțin un copil cu handicap grav ori accentuat.
Metodologia de preluare de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București a contractelor privind angajamentul de plată a dobânzii încheiate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și de asigurare a transferurilor financiare se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
Persoanele cu handicap, precum și însoțitorii sau, după caz, asistenții personali ai acestora, deținători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pentru un singur autoturism deținut de fiecare din persoanele îndreptățite potrivit prevederilor alin. (1) .
Persoanele cu handicap beneficiază de scutire de la plata tarifului de omologare individuală perceput de Registrul Auto Român, pentru autovehiculele special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, pe toată durata de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap și numai pentru autoturismul proprietate personală.
Abrogat.
În vederea asigurării corelării serviciilor din sistemul de protecție a copilului cu handicap cu serviciile din sistemul de protecție a persoanelor adulte cu handicap, autoritățile responsabile ale administrației publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice
să planifice și să asigure tranziția tânărului cu handicap din sistemul de protecție a copilului în sistemul de protecție a persoanei adulte cu handicap, în baza nevoilor individuale identificate ale acestuia
să asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap
să instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului pentru viața adultă și pentru viața independentă
să desfășoare, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de pregătire pentru viața de adult
să desfășoare activități de informare a tânărului cu handicap în ceea ce privește oportunitățile de educație, angajare, acces la viața familială și viața socială, la diferite mijloace de petrecere a timpului liber
să evalueze, la cerere, elevii cu handicap și cu cerințe educaționale speciale.
Dreptul la asistență socială sub formă de servicii sociale se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condițiile prevăzute de lege.
Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează la autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.
Cererea și actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu handicap, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap.
În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri speciale
să creeze condiții de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap
să inițieze, să susțină și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice, publice ori private
să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asistenți sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuți, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializați, medici psihiatri, medici dentiști, infirmieri
să implice în activitățile de îngrijire, reabilitare și integrare a persoanei cu handicap familia acesteia
să asigure instruirea în problematica specifică a persoanei cu handicap a personalului care își desfășoară activitatea în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenților personali și a asistenților personali profesioniști
să dezvolte și să sprijine programe de colaborare între părinți și specialiști în domeniul handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private
să înființeze și să susțină sistemul bazat pe managementul de caz în protecția persoanei cu handicap
să încurajeze și să susțină activitățile de voluntariat
să asigure asistență și îngrijire sociomedicală la domiciliul persoanei cu handicap.
Persoanele adulte cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate
la domiciliu
în comunitate
în centre de zi și centre rezidențiale, publice sau private.
Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt proiectate și adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei.
Autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza, administra și finanța servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în condițiile legii.
Autoritățile administrației publice locale pot contracta servicii sociale licențiate cu furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditați, în condițiile legii.
Costul serviciului social contractat nu poate depăși costul avut de serviciul respectiv la data contractării sau costul mediu al funcționării serviciului la data înființării, în cazul unui serviciu nou.
Modalitatea de contractare va fi stabilită potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul achizițiilor publice și în conformitate cu instrucțiunile Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în coordonarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
Evaluarea, monitorizarea și controlul privind respectarea standardelor minime de calitate sunt în competența Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, precum și a agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.
În realizarea activităților de coordonare metodologică, personalul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități are acces în spațiile care au legătură cu furnizarea de servicii sociale, la date și informații legate de persoanele cu handicap beneficiare ale serviciului respectiv.
Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale.
Copilul cu handicap grav are dreptul la un asistent personal.
Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcția de asistent personal persoana care îndeplinește următoarele condiții
are vârsta minimă de 18 ani împliniți
nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea ocupației de asistent personal
are capacitate deplină de exercițiu
are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie sau pe baza unui examen medical de specialitate
a absolvit cel puțin cursurile învățământului general obligatoriu, cu excepția rudelor și afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav, precum și cu excepția soțului sau soției, după caz; în situații excepționale, la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana care urmează să îndeplinească funcția de asistent personal, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate aproba derogarea de la îndeplinirea condițiilor de studii și în cazul altor persoane.
Nu pot deține calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani.
Pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi
salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
program de lucru care să nu depășească în medie 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână
concediu anual de odihnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituții publice
transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23
transport interurban, în condițiile prevăzute la art. 24 .
Pe perioada absenței temporare a asistentului personal, angajatorul are obligația de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal.
În situația în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizația prevăzută la art. 43 alin. (1) sau găzduirea într-un centru de tip respiro.
Asistentul personal are următoarele obligații principale
să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator
să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav
să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitățile și serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului și în planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav
să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere persoana cu handicap grav și să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia
să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localității de domiciliu sau reședință a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii.
Contractul individual de muncă se întocmește în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia.
Modalitățile și condițiile de încheiere, modificare și încetare a contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.
Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav.
Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură în proporție de cel mult 90% de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unitățile administrativ-teritoriale.
Serviciul public de asistență socială dispune efectuarea de controale periodice asupra activității asistenților personali și prezintă semestrial un raport consiliului local.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal a obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina lui, precum și a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă sau, după caz, penală a acestuia, în condițiile legii.
Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizație de însoțitor.
Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.
Invalizii de război care au și calitatea de persoane cu handicap grav și sunt pensionari de invaliditate gradul I beneficiază atât de dreptul prevăzut la alin. (2) , cât și de dreptul prevăzut la art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare.
Părinții sau, după caz, reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav, persoana sau familia care a primit în plasament un copil cu handicap grav, adulții cu handicap grav ori reprezentanții legali ai acestora, cu excepția celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare.
Opțiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, și devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora.
Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opțiunea exprimată în condițiile prevăzute la alin. (5) .
Abrogat.
Indemnizația lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
Plata indemnizației lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav.
Plata indemnizației se face pe perioada valabilității certificatului de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de protecție a copiilor sau de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, după caz.
Nu pot beneficia de indemnizația lunară
părinții sau reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav pentru care s-a stabilit măsură de protecție specială, în condițiile legii, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial
adulții cu handicap grav sau reprezentanții lor legali, pe perioada în care adulții cu handicap grav se află în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist, în centre rezidențiale, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale cu caracter social, medical și medico-social, în care se asigură întreținere din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună
persoanele cu handicap grav care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reținerii, arestării ori a detenției.
Începând cu drepturile aferente lunii calendaristice următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 729 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , republicată, cu modificările și completările ulterioare, indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) și (4) poate fi executată silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale neachitate în termenul legal.
Reținerea din indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) și (4) a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către primării, la solicitarea organelor fiscale locale.
Organele fiscale locale emit până la datele de 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora.
Pe baza titlurilor executorii prevăzute la alin. (3) , primăriile rețin din drepturile acordate persoanei cu handicap grav sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le virează în termen de 10 zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului. Reținerile se fac în limita prevederilor art. 729 alin. (1 )-( 6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care titularii indemnizației prevăzute la art. 42 alin. (2) și (4) obțin certificate de atestare fiscală locală în care se specifică faptul că și-au stins obligațiile fiscale cuprinse în titlurile executorii, organele fiscale locale au obligația încetării executării silite, în condițiile prevăzute la art. 69 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare. Drepturile de indemnizație se plătesc integral începând cu luna următoare celei în care se constată că obligațiile fiscale ale titularului indemnizației au fost stinse.
Reținerea sumelor potrivit prevederilor prezentului articol încetează în luna următoare decesului titularului dreptului sau în cazurile prevăzute la art. 43 alin. (3) și (4)
de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.
Adultul cu handicap grav sau accentuat poate beneficia de asistență personală necesară vieții și integrării în comunitate, precum și pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate din partea unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale.
Îngrijirea și protecția persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat se asigură de către asistentul personal profesionist, altul decât soțul, soția sau rudele în linie dreaptă.
Îngrijirea și protecția adulților cu handicap grav sau accentuat de către asistentul personal profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, sau de către furnizorii de servicii sociale privați, acreditați în condițiile legii.
Monitorizarea și controlul activității de îngrijire și protecție a adulților cu handicap grav și accentuat de către asistentul personal profesionist se fac de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
Asistentul maternal care îngrijește copilul cu handicap grav sau accentuat până la vârsta majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist.
Pentru fiecare adult cu handicap care beneficiază de serviciul asistent personal profesionist și care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului de bază minim brut pe economie se acordă o alocație lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli lunare de hrană și echipament, astfel
1,2 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoana adultă cu handicap accentuat
1,5 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 pentru persoana adultă cu handicap grav.
Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în baza numărului de beneficiari comunicați de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
Pe perioada îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi
salariul de bază stabilit potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică și condiții de muncă deosebite în care își desfășoară activitatea
un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire și protecție cel puțin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat
un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire și protecție o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori bolnav de SIDA.
Asistentul personal profesionist beneficiază și de alte drepturi, după cum urmează
consiliere și sprijin din partea specialiștilor de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, ori a furnizorilor de servicii sociale, în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin cu privire la îngrijirea și protecția persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat
decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare și masă, în cazul în care deplasarea se face în interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, în condițiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar
transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23 .
Pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are obligația de a asigura persoanei cu handicap grav sau accentuat un înlocuitor al asistentului personal profesionist ori găzduirea într-un centru de tip respiro.
Abrogat.
Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București pot contracta servicii sociale licențiate de tip asistent personal profesionist cu furnizori privați de servicii sociale, acreditați, în condițiile legii.
Condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului personal profesionist se reglementează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
Standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaborează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.
Asistentul personal profesionist are următoarele obligații principale
să participe anual la instruirea organizată de angajator
să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul individual de servicii al adultului cu handicap grav sau accentuat
să presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate activitățile și serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului și în planul individual de servicii
să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere adultul cu handicap grav sau accentuat și să nu abuzeze fizic, psihic ori moral de starea acestuia
să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică ori socială a adultului cu handicap grav sau accentuat și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal profesionist a obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina acestuia, precum și a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă, ori, după caz, penală a asistentului personal profesionist, în condițiile legii.
Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale, locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă.
Centrele de zi și centrele rezidențiale reprezintă servicii sociale acordate persoanelor adulte cu handicap, cu personal calificat și infrastructură adecvată; centrele rezidențiale sunt servicii sociale în care persoana cu handicap este găzduită cel puțin 24 de ore.
În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap sunt
centre de abilitare și reabilitare
centre de îngrijire și asistență
centre respiro/centre de criză.
Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă reprezintă serviciul social acordat persoanelor adulte cu dizabilități în comunitate, în baza dreptului de alegere și control cu privire la viața lor.
Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă este un serviciu social de suport care funcționează conform standardelor minime de calitate aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și este asigurat de furnizorii de servicii sociale publici și privați acreditați, astfel cum aceștia sunt prevăzuți la art. 37 alin. (2) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.
Capacitatea centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate fi mai mare de 50 de locuri.
Abrogat.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, astfel
în subordinea consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului
în subordinea autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, în structura serviciului public de asistență socială, cu excepția centrelor de abilitare și reabilitare și a centrelor de îngrijire și asistență.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap funcționează cu respectarea standardelor specifice minime de calitate.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Finanțarea măsurilor de protecție se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.
Prin excepție de la prevederile alin. (10) , până la data de 1 ianuarie 2026, finanțarea măsurii de protecție de tip asistent personal profesionist, precum și drepturile prevăzute la art. 46 se asigură din bugetul propriu al județului, respectiv al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința asistentul personal profesionist, precum și din fonduri externe nerambursabile, după caz.
Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la art. 47 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.
Reorganizarea prevăzută la alin. (1) se realizează fără avizul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.
Pentru solicitările de obținere a avizului Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aplică procedura de avizare. Articolul III
Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București și furnizorii de servicii sociale privați acreditați care nu au elaborat planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri în termenul prevăzut la art. II alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 69/2018 , aprobată prin Legea nr. 92/2021 , au obligația să elaboreze și să prezinte Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri până la data de 31 decembrie 2021.
Planul de restructurare a centrului, prevăzut la alin. (1) , a cărui metodologie de elaborare a fost aprobată prin Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități nr. 878/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 19 noiembrie 2018, reprezintă documentul avizat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și aprobat de consiliul județean, respectiv local al sectorului municipiului București, care cuprinde acțiuni planificate pentru a fi implementate în perioada 2021-2024, cu scopul de a asigura tranziția persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituții rezidențiale de tip vechi, în alternativele de tip familial sau rezidențial nou-înființate.
Planurile de restructurare elaborate și aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență rămân valabile, cu excepția situațiilor în care direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului solicită revizuirea acestora. Articolul IV
Finanțarea de la bugetul de stat a centrelor rezidențiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri și pentru care nu au fost îndeplinite obligațiile prevăzute la art. III alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență se diminuează anual, începând cu data de 1 ianuarie 2022 cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2023 cu 50%, urmând ca de la data de 1 ianuarie 2024 aceasta să se asigure exclusiv din bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, finanțarea centrelor rezidențiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri și pentru care nu au fost implementate planurile de restructurare aprobate se asigură exclusiv din bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București.
În vederea desfășurării unui tip de activități cu caracter inovator în domeniul protecției persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditați pot înființa, administra și finanța centre-pilot, pentru o perioadă determinată de maximum 3 ani.
Evaluarea activităților cu caracter inovator se realizează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Într-un centru de zi sau rezidențial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile medicale, de educație, de locuire, de ocupare a forței de muncă și altele asemenea.
Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidențiale beneficiază de servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de autoritatea administrației publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care înființează, administrează și finanțează centrul.
Ministerul Educației Naționale alocă fonduri de la buget pentru finanțarea cheltuielilor aferente
activităților de educație desfășurate în centrele pentru persoanele cu handicap
perfecționării pregătirii profesionale a cadrelor didactice
altor acțiuni și activități, în condițiile legii.
Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința.
Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea.
În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin. (1) , persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială.
Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.
Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Furnizorul de servicii sociale are obligația de a promova, facilita și asigura personalului programe de formare profesională, precum și programe de instruire specifică cu privire la problematica handicapului și legislația în domeniu.
Personalul din cadrul centrelor prevăzute la art. 51 alin. (1) are obligația respectării standardelor specifice de calitate, precum și a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap.
Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, conform prevederilor legale.
Personalul de specialitate care își desfășoară activitatea în centrele publice din mediul rural, de zi și rezidențiale pentru copiii și adulții cu handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu, în condițiile legii.
Sumele necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe a căror rază teritorială funcționează centrul.