LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale, locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă.
Centrele de zi și centrele rezidențiale reprezintă servicii sociale acordate persoanelor adulte cu handicap, cu personal calificat și infrastructură adecvată; centrele rezidențiale sunt servicii sociale în care persoana cu handicap este găzduită cel puțin 24 de ore.
În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap sunt
centre de abilitare și reabilitare
centre de îngrijire și asistență
centre respiro/centre de criză.
Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă reprezintă serviciul social acordat persoanelor adulte cu dizabilități în comunitate, în baza dreptului de alegere și control cu privire la viața lor.
Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă este un serviciu social de suport care funcționează conform standardelor minime de calitate aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și este asigurat de furnizorii de servicii sociale publici și privați acreditați, astfel cum aceștia sunt prevăzuți la art. 37 alin. (2) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.
Capacitatea centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate fi mai mare de 50 de locuri.
Abrogat.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, astfel
în subordinea consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului
în subordinea autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, în structura serviciului public de asistență socială, cu excepția centrelor de abilitare și reabilitare și a centrelor de îngrijire și asistență.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap funcționează cu respectarea standardelor specifice minime de calitate.
Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Finanțarea măsurilor de protecție se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.
Prin excepție de la prevederile alin. (10) , până la data de 1 ianuarie 2026, finanțarea măsurii de protecție de tip asistent personal profesionist, precum și drepturile prevăzute la art. 46 se asigură din bugetul propriu al județului, respectiv al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința asistentul personal profesionist, precum și din fonduri externe nerambursabile, după caz.
Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la art. 47 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.
Reorganizarea prevăzută la alin. (1) se realizează fără avizul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.
Pentru solicitările de obținere a avizului Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aplică procedura de avizare. Articolul III
Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București și furnizorii de servicii sociale privați acreditați care nu au elaborat planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri în termenul prevăzut la art. II alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 69/2018 , aprobată prin Legea nr. 92/2021 , au obligația să elaboreze și să prezinte Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri până la data de 31 decembrie 2021.
Planul de restructurare a centrului, prevăzut la alin. (1) , a cărui metodologie de elaborare a fost aprobată prin Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități nr. 878/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 19 noiembrie 2018, reprezintă documentul avizat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și aprobat de consiliul județean, respectiv local al sectorului municipiului București, care cuprinde acțiuni planificate pentru a fi implementate în perioada 2021-2024, cu scopul de a asigura tranziția persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituții rezidențiale de tip vechi, în alternativele de tip familial sau rezidențial nou-înființate.
Planurile de restructurare elaborate și aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență rămân valabile, cu excepția situațiilor în care direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului solicită revizuirea acestora. Articolul IV
Finanțarea de la bugetul de stat a centrelor rezidențiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri și pentru care nu au fost îndeplinite obligațiile prevăzute la art. III alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență se diminuează anual, începând cu data de 1 ianuarie 2022 cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2023 cu 50%, urmând ca de la data de 1 ianuarie 2024 aceasta să se asigure exclusiv din bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, finanțarea centrelor rezidențiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri și pentru care nu au fost implementate planurile de restructurare aprobate se asigură exclusiv din bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București.
În vederea desfășurării unui tip de activități cu caracter inovator în domeniul protecției persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditați pot înființa, administra și finanța centre-pilot, pentru o perioadă determinată de maximum 3 ani.
Evaluarea activităților cu caracter inovator se realizează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Într-un centru de zi sau rezidențial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile medicale, de educație, de locuire, de ocupare a forței de muncă și altele asemenea.
Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidențiale beneficiază de servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de autoritatea administrației publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care înființează, administrează și finanțează centrul.
Ministerul Educației Naționale alocă fonduri de la buget pentru finanțarea cheltuielilor aferente
activităților de educație desfășurate în centrele pentru persoanele cu handicap
perfecționării pregătirii profesionale a cadrelor didactice
altor acțiuni și activități, în condițiile legii.
Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința.
Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea.
În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin. (1) , persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială.
Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.
Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Furnizorul de servicii sociale are obligația de a promova, facilita și asigura personalului programe de formare profesională, precum și programe de instruire specifică cu privire la problematica handicapului și legislația în domeniu.
Personalul din cadrul centrelor prevăzute la art. 51 alin. (1) are obligația respectării standardelor specifice de calitate, precum și a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap.
Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, conform prevederilor legale.
Personalul de specialitate care își desfășoară activitatea în centrele publice din mediul rural, de zi și rezidențiale pentru copiii și adulții cu handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu, în condițiile legii.
Sumele necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe a căror rază teritorială funcționează centrul.
Dreptul la prestațiile sociale se stabilește prin decizie a directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului. în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap din evidența direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului.
Plata prestației sociale se face în baza deciziei de plată emisă de directorul executiv al agenției județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, de către personalul cu atribuții în acest sens, preluat de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
În situația în care persoana încadrată în grad de handicap nu dorește să beneficieze de prestații sociale poate depune cerere în acest sens.
Cererea prevăzută la alin. (3) se înregistrează la autoritatea administrației publice locale competente în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap și se transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului în maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrare.
Dreptul la prestații sociale se acordă începând cu luna următoare celei în care persoana a fost încadrată în grad de handicap și încetează cu luna următoare celei în care persoana nu mai este încadrată în grad de handicap sau, după caz, a depunerii cererii prevăzute la alin. (3) .
Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocație de stat în condițiile și în cuantumul prevăzut de lege.
Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocație lunară de hrană, calculată pe baza alocației zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice.
Adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale
indemnizație lunară, indiferent de venituri: (i) 80% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav; (ii) 53% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat
buget personal complementar lunar, indiferent de venituri: (i) 30% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav; (ii) 22% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat; (iii) 12% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.
Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, beneficiază de prestații sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere, astfel
83% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav
60% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat
30% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.
Nu pot beneficia de prevederile alin. (4)
adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale cu caracter social, medical sau medico-social, în care se asigură întreținere din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună
persoanele cu handicap care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reținerii, arestării ori a detenției
adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflați în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist.
Abrogat.
Abrogat.
De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie.
Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(5) și cheltuielilor de administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.
Procedura de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București a personalului cu atribuții în efectuarea plăților de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații.
În situația în care din calculul prestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.
Drepturile restante aferente deciziilor emise și neplătite în anul 2006 pentru persoanele cu handicap vizual, stabilite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 **) privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 519/2002 , cu modificările și completările ulterioare, se asigură și se plătesc de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.
Persoanelor cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în condițiile prevăzute la alin. (7) , li se acordă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, o indemnizație de solidaritate care se determină prin raportare la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată sau cuvenit conform legislației anterioare datei de 31 august 2024.
Indemnizația de solidaritate prevăzută la alin. (1) se acordă lunar, iar cuantumul acesteia se determină prin aplicarea procentului rezultat din însumarea procentului de majorare a indicatorului social de referință (ISR) cu procentul reprezentând 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată, în luna ianuarie a fiecărui an.
Începând cu anul 2026, cuantumul indemnizației de solidaritate se determină potrivit prevederilor de la alin. (2) , la care se adaugă cuantumul rezultat în anul anterior.
Cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, și se achită lunar odată cu plata drepturilor prevăzute la art. 58 .
Sumele plătite la bugetul de stat potrivit art. 78 alin. (3) se utilizează pentru finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (4) .
În vederea aplicării alin. (1)-(4) , Casa Națională de Pensii Publice va transmite Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială anual, în luna ianuarie a anului următor, baza de date cuprinzând pensionarii pentru limită de vârstă care fac obiectul prezentului articol. (7) Prevederile prezentului articol se aplică pensionarilor pentru limită de vârstă ale căror drepturi au fost stabilite în baza certificatului de persoană cu deficiență vizuală gravă, respectiv persoană cu handicap grav sau handicap accentuat pentru care cuantumul pensiei s-a menținut în urma recalculării prevăzute de legislația pensiilor în vigoare, față de cuantumul pensiei aflat în plată la data de 31 august 2024.
Începând cu data la care cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării prevăzute de legislația pensiilor în vigoare atinge nivelul pensiei aflat în plată la data de 1 septembrie 2024, indemnizația de solidaritate se acordă lunar, în cuantum fix, la valoarea aflată în plată, fără a mai fi actualizată.
Persoanele cu handicap vizual grav, cu handicap grav și handicap accentuat care solicită pensie pentru limită de vârstă în condițiile prevăzute la alin. (7) beneficiază de 1 punct de sprijin pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap vizual grav și handicap grav, respectiv de 0,5 puncte de sprijin pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap accentuat.
Valoarea punctului de sprijin prevăzută la alin. (1) reprezintă 0,125 din indicatorul social de referință (ISR).
Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor prevăzute la art. 58^1 , pentru stagiile de cotizare realizate după data de 1 ianuarie 2025, care au cumulat drepturi de pensie pentru limită de vârstă cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.
Cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor alin. (1) și (3) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, și se achită lunar odată cu plata drepturilor prevăzute la art. 58 .
Sumele plătite la bugetul de stat potrivit art. 78 alin. (3) se utilizează pentru finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (4) .
În vederea aplicării alin. (1)-(4) , Casa Națională de Pensii Publice va transmite Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială lunar, în primele 10 zile ale lunii de plată a prestațiilor prevăzute de prezenta lege, baza de date a lunii de plată a pensiilor, cuprinzând pensionarii pentru limită de vârstă care fac obiectul prezentului articol. (7) Prevederile prezentului articol se aplică pensionarilor pentru limită de vârstă ale căror drepturi au fost stabilite în baza certificatului de persoană cu deficiență vizuală gravă, respectiv persoană cu handicap grav sau handicap accentuat.
Persoanele care dețin certificat de încadrare în grad de handicap, emis pentru cel puțin una dintre afecțiunile prevăzute în ordinul ministrului sănătății emis în temeiul art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, titulare ale unui permis de conducere, sunt supuse procedurii de reevaluare de către comisiile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de reevaluare, emisă de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului sau a municipiului București.
Direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană/locală a sectorului sau a municipiului București transmite lunar agenției pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale, până la data de 10 a lunii curente, pentru luna anterioară, lista persoanelor care dețin certificat de încadrare în grad de handicap, emis pentru cel puțin una dintre afecțiunile prevăzute în ordinul ministrului sănătății emis în temeiul art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, denumită în continuare ANPIS, centralizează listele comunicate de agențiile teritoriale până la data de 15 a lunii curente și le transmite Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări în vederea aplicării prevederilor art. 22^3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
ANPIS transmite agențiilor teritoriale, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea răspunsului Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări, listele cu persoanele care dețin un permis de conducere valabil și notifică direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București, în vederea declanșării procedurii de reevaluare, în condițiile prevăzute la alin. (1) .
Abrogat.
Pentru certificatele de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent, în cazul în care, în urma reevaluării, gradul de handicap se modifică, drepturile se recalculează corespunzător începând cu data intrării în vigoare a noului certificat.
Transmiterea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
Persoanele adulte cu handicap au următoarele obligații
să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în domeniu
să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru încadrarea în grad și tip de handicap, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad și tip de handicap
să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în domeniu, cu excepția persoanelor cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil, care nu pot urma programe de recuperare și pentru care comisia de evaluare a stabilit un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap
să depună diligențele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege
să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap
să depună diligențe pentru încadrarea în muncă, în condițiile legii, în raport cu pregătirea, posibilitățile fizice și psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu competență în domeniu
să colaboreze cu asistenții sociali și echipele de specialiști, în scopul recuperării, reabilitării, orientării profesionale și integrării sociale
să aducă la cunoștința direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reședință, starea materială și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Persoanele pentru care comisia de evaluare a stabilit un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap se prezintă pentru reevaluare în următoarele situații
solicită acest lucru ca urmare a agravării condiției lor medico-psihosociale
sunt convocate de către structurile competente în cazul existenței unor suspiciuni justificate privind încălcarea prevederilor legale referitoare la încadrarea în grad și tip de handicap.
Persoana care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un copil sau adult cu handicap are următoarele obligații principale
să asigure creșterea și îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap
să respecte și/sau să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu handicap
să însoțească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru evaluare și reevaluare, la comisiile cu competență în domeniu
să se prezinte la solicitarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București
să colaboreze cu asistenții sociali și specialiștii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesională și integrarea socială
să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau reședință, starea materială, precum și alte situații de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice
să promoveze și să implementeze conceptul Acces pentru toți, pentru a împiedica crearea de noi bariere și apariția unor noi surse de discriminare
să sprijine cercetarea, dezvoltarea și producția de noi tehnologii de informare și comunicare și tehnologii asistive
să recomande și să susțină introducerea în pregătirea inițială a elevilor și studenților a unor cursuri referitoare la problematica handicapului și a nevoilor acestora, precum și la diversificarea modalităților de realizare a accesibilității
să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii
să asigure accesul la informațiile publice pentru persoanele cu handicap
să asigure interpreți autorizați în limba semnelor române și ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate
să proiecteze și să deruleze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de conștientizare asupra importanței acesteia.
Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători și peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, telefoanele publice, mediul informațional și comunicațional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
Autoritățile publice, instituțiile, persoanele juridice de drept public și privat, după caz, au obligația de a monta, potrivit scopului, destinației și infrastructurii, în locurile prevăzute la alin. (1) , adaptări specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează
pentru clădirile de utilitate publică: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj și informare în limbaj ușor de citit, hărți tactile, cel puțin o toaletă adaptată
pentru clădirile de locuit construite din fonduri publice: rampe și/sau, după caz, sisteme electronice sau automatizate de acces, elevatoare ori lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj, hărți tactile
pentru mijloacele de transport în comun și vagoanele de transport feroviar pentru călători, după caz: rampe și/sau sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj și informare în limbaj ușor de citit, cel puțin o toaletă adaptată în mijloacele de transport feroviar pentru călători
pentru stațiile mijloacelor de transport în comun urban, principalele stații ale mijloacelor de transport interuban de tip autogări, principalele stații de transport feroviar pentru călători, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, după caz: rampe și/sau sisteme electronice sau automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice și vizuale de ghidaj și informare în limbaj ușor de citit, hărți tactile, cel puțin o toaletă adaptată în autogări și în principalele stații de transport feroviar pentru călători
pentru spațiile de parcare de reședință aparținând domeniului public: indicatoare semnalizate prin semn internațional, pentru cel puțin 2 locuri de parcare gratuită adaptate și rezervate pentru persoane cu handicap.
Clădirile de patrimoniu și cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.
Costurile lucrărilor necesare pentru realizarea adaptărilor prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din bugetele autorităților administrației publice centrale sau locale și din sursele proprii ale persoanelor juridice cu capital privat, după caz.
Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepție a lucrărilor de construcție ori de adaptare a obiectivelor prevăzute la alin. (1) și (2) .
Autoritățile prevăzute de lege au obligația să elibereze autorizația de construcție pentru clădirile de utilitate publică numai în condițiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
Prevederile alin. (1) se aplică și pentru clădirile de locuit care se construiesc ori pentru care se realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de extindere și/sau de modernizare, cu finanțare din fonduri publice.
Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale se face și în condițiile când nu se realizează lucrările prevăzute la alin. (2) , la solicitarea persoanelor cu handicap grav, locatari ai acestora.
Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la transport și călătorie, până la 31 decembrie 2010, autoritățile administrației publice locale au obligația să ia măsuri pentru
adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulație
adaptarea tuturor stațiilor mijloacelor de transport în comun conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces spre ușa de intrare în mijlocul de transport
montarea panourilor de afișaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual și auditiv în mijloacele de transport public
imprimarea cu caractere mari și în culori contrastante a rutelor și a indicativelor mijloacelor de transport în comun.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toți operatorii de taxi au obligația să asigure cel puțin o mașină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.
Constituie discriminare refuzul conducătorului serviciului de taximetrie, precum și al conducătorului auto de transport alternativ cu autoturism de a asigura transportul persoanei cu handicap și al dispozitivului de mers, inclusiv accesul în taxi alături de câinele-ghid.
Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să ia măsuri pentru
adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile și drumurile publice conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil
montarea sistemelor de semnalizare sonoră și vizuală la intersecțiile cu trafic intens.
Câinele-ghid care însoțește persoana cu handicap grav are acces liber și gratuit în toate locurile publice, inclusiv în locațiile în care se asigură servicii publice și în mijloacele de transport în comun, inclusiv în taxiuri și în mijloacele auto de transport alternativ.
Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare și operatorii de transport feroviar au următoarele obligații
să adapteze cel puțin un vagon și stațiile principale de tren, pentru a permite accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant
să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare, ghișee sau alte utilități.
În spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum și în cele organizate vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional cel puțin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.
Persoanele cu handicap sau reprezentanții legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card-legitimație pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimație beneficiază de parcare gratuită.
Modelul cardului-legitimație va fi stabilit în normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de către autoritățile administrației publice locale.
Costurile aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se suportă din bugetele locale.
În spațiile de parcare ale domeniului public și cât mai aproape de domiciliu administratorul acestora repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu handicap care au solicitat și au nevoie de astfel de parcare.
Editurile au obligația să pună matrițele electronice utilizate pentru tipărirea cărților și revistelor la dispoziția persoanelor juridice autorizate care le solicită pentru a le transforma în format accesibil persoanelor cu deficiențe de vedere sau de citire, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.
Bibliotecile publice au obligația să înființeze secții cu carte în formate accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere sau de citire.
Până la data de 31 martie 2007, operatorii de telefonie au următoarele obligații
să adapteze cel puțin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare
să furnizeze informații despre costurile serviciilor în forme accesibile persoanelor cu handicap.
Operatorii de servicii bancare au obligația să pună la dispoziția persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont și alte informații în formate accesibile.
Angajații operatorilor de servicii bancare și poștale au obligația de a acorda asistență în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.
Până la data de 31 decembrie 2007, proprietarii de spații hoteliere au următoarele obligații
să adapteze cel puțin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care utilizează fotoliul rulant
să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, recepția și să dețină harta tactilă a clădirii
să monteze lifturi cu însemne tactile.
Autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private asigură, pentru relațiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreți autorizați în limba semnelor române sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.
Metodologia de autorizare a interpreților va fi aprobată prin ordin comun al ministrului educației naționale și al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, cu consultarea Asociației Naționale a Surzilor din România, precum și a organizațiilor neguvernamentale din domeniul surdocecității.
Limba semnelor române și limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt recunoscute oficial ca mijloace de comunicare specifice persoanelor cu handicap auditiv sau cu surdocecitate.
Autoritățile centrale și locale publice, precum și instituțiile centrale și locale, publice sau de drept privat, au obligația de a asigura servicii de informare și documentare accesibile persoanelor cu handicap.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, serviciile de relații cu publicul vor afișa și vor dispune de informații accesibile persoanelor cu handicap vizual, auditiv și mintal.
Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru
accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătățirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual și mintal
utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice
adaptarea telefoanelor pentru persoanele cu handicap auditiv
În achiziția de echipamente și softuri, instituțiile publice vor avea în vedere respectarea criteriului de accesibilitate.
Orice persoană cu handicap care dorește să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul și gradul de handicap.
Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării și orientării profesionale, are acces la informare și la alegerea activității, conform dorințelor și aptitudinilor sale.
Datele și informațiile personale colectate în cursul procesului de evaluare și orientare profesională sunt confidențiale și pot fi utilizate numai în interesul și cu acordul persoanei cu handicap în cauză.
În vederea dezvoltării potențialului pentru muncă, persoanele cu handicap pot beneficia de pregătire pentru muncă sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate organizate de structuri guvernamentale sau neguvernamentale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Beneficiază de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care este școlarizată și are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale, persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experiență profesională sau cea care, deși încadrată în muncă, dorește reconversie profesională.
Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesională.
Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează, conform legii, prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare.
În vederea asigurării evaluării, orientării, formării și reconversiei profesionale a persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice
să realizeze/diversifice/susțină financiar programe privind orientarea profesională a persoanelor cu handicap
să asigure pregătirea și formarea pentru ocupații necesare în domeniul handicapului
să coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu cerințele pieței muncii
să creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare și orientare profesională în orice meserie, în funcție de abilitățile persoanelor cu handicap.
În vederea dezvoltării potențialului persoanelor cu handicap, acestea pot beneficia de servicii și activități de pregătire pentru muncă, precum și de angajare asistată.
Modalitățile de organizare și funcționare, de evaluare și de referire a beneficiarilor pentru angajare asistată se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condițiile pentru a-și alege și exercita profesia, meseria sau ocupația, pentru a dobândi și menține un loc de muncă, precum și pentru a promova profesional.
În realizarea drepturilor prevăzute la alin. (1) , autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice
să promoveze conceptul potrivit căruia persoana cu handicap încadrată în muncă reprezintă o valoare adăugată pentru societate și, în special, pentru comunitatea căreia aparține
să promoveze un mediu de muncă deschis, inclusiv și accesibil persoanelor cu handicap
să creeze condițiile și serviciile necesare pentru ca persoana cu handicap să poată alege forma de conversie/reconversie profesională și locul de muncă, în conformitate cu potențialul ei funcțional
să înființeze și să susțină complexe de servicii, formate din unități protejate autorizate și locuințe protejate
să inițieze și să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării și păstrării în muncă a persoanelor cu handicap, inclusiv prin încurajarea acestora în sensul adaptării programului și normelor de lucru
să acorde sprijin pentru organizarea unei piețe de desfacere pentru produsul muncii persoanei cu handicap
să diversifice și să susțină diferite servicii sociale, respectiv consiliere pentru persoana cu handicap și familia acesteia, informare pentru angajatori, angajare asistată și altele asemenea
să promoveze serviciile de mediere pe piața muncii a persoanelor cu handicap
să realizeze/actualizeze permanent baza de date, pentru evidențierea ofertei de muncă din rândul persoanelor cu handicap
să dezvolte colaborări cu mass-media, în vederea creșterii gradului de conștientizare/sensibilizare a comunității cu privire la potențialul, abilitățile și contribuția persoanelor cu handicap la piața muncii
să realizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private, programe și proiecte având ca obiectiv creșterea gradului de ocupare
să inițieze și să susțină campanii de sensibilizare și conștientizare a angajatorilor asupra abilităților persoanelor cu handicap
să inițieze programe specifice care stimulează creșterea participării pe piața muncii a forței de muncă din rândul grupurilor supuse riscului major de excluziune socială.
Ministerul Educației Naționale stabilește măsuri privind egalitatea de șanse pentru persoanele cu handicap, asigurând, acolo unde este necesar, suport adițional adaptat nevoilor adulților cu handicap, sprijinind accesul acestora în unitățile și instituțiile de învățământ superior. Ministerul Educației Naționale inițiază programe de educație permanentă a adulților cu handicap și asigură sprijin privind implementarea lor.
Persoanele cu handicap au dreptul de a munci și de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislației muncii, precum și cu dispozițiile speciale din prezenta lege.
În sensul prezentei legi și numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înțelege și persoana invalidă gradul III.
Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel județean sau al sectoarelor municipiului București.
Pentru integrarea persoanelor cu handicap în muncă, angajatorii asigură accesul acestora la ocuparea unui loc de muncă adaptat, după caz, în conformitate cu potențialul funcțional și capacitatea de adaptare a acestora.
Persoanei cu handicap i se garantează egalitatea de șanse în prestarea activității și i se asigură accesibilizarea locului de muncă și adaptarea sarcinilor în conformitate cu potențialul său funcțional.
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
La stabilirea procentului prevăzut la alin. (2) nu se iau în calcul asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav angajați în condițiile legii.
Pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (2) , entitățile trebuie să facă dovada că, printr-o cerere scrisă, au solicitat sprijinul organizațiilor nonguvernamentale care, potrivit statutului acestora, prestează servicii în folosul persoanelor cu dizabilități, în vederea respectării procentului stabilit de lege.
Pentru îndeplinirea obligației de la alin. (2^2) , entitățile vor prezenta către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă cererea scrisă, precum și dovada transmiterii acesteia către organizațiile nonguvernamentale de la alin. (2^2) , pentru a comunica posturile vacante adecvate ocupării de către persoanele cu dizabilități. Cererea de la alin. (2^2) va cuprinde descrierea atribuțiilor pentru posturile respective, calificările necesare, precum și norma de lucru.
Entitățile prevăzute la alin. (2) au obligația să transmită anual, până la data de 31 ianuarie pentru anul anterior, către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă o situație centralizată a funcțiilor ocupate de persoanele cu dizabilități angajate și un inventar al competențelor solicitate la angajare.
Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2) , pot opta pentru una dintre următoarele obligații
să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap
să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
Fac excepție de la prevederile alin. (2) instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Abrogat.
Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. b) unitățile protejate autorizate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări și/sau intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective. Aceste unități au obligația prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială.
Activitățile de vânzări și/sau intermedieri prevăzute la alin. (4^2) se referă numai la produse și/sau servicii realizate parțial sau integral prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate și oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit dispozițiilor prezentei legi.
Controlul respectării prevederilor alin. (2) și (3) se face de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condițiile prevăzute la alin. (2) , autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice publice, cu excepția celor prevăzute la alin. (4) , au obligația organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituția publică.
În vederea dezvoltării potențialului de muncă, persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri.
Stimulentul prevăzut la alin. (1) se suportă din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
Metodologia de finanțare și de monitorizare a acordării stimulentului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme
pe piața liberă a muncii
la domiciliu
în forme protejate.
Formele protejate de angajare în muncă sunt
loc de muncă protejat
unitate protejată autorizată.
Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului de transportul la și de la domiciliu al materiilor prime și materialelor necesare în activitate, precum și al produselor finite realizate.
Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap.
Este asimilată unității protejate forma de organizare pentru desfășurarea unei activități economice de către persoana fizică deținătoare a unui certificat de încadrare în grad de handicap, dacă aceasta
este autorizată în baza unei legi speciale să desfășoare activități independente, atât individual, cât și în una din formele de organizare ale profesiei respective, reglementate potrivit legii
este persoană fizică autorizată sau membru titular al unei întreprinderi individuale ori al unei întreprinderi familiale, organizate potrivit legii.
Unitățile protejate pot fi
cu personalitate juridică
fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituțiilor publice ori din cadrul organizațiilor neguvernamentale, care au angajate minimum 3 persoane cu handicap, reprezentând cel puțin 30% din totalul angajaților structurii respective, iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puțin 50% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților secției, atelierului sau structurii respective
Abrogată
Procedura de autorizare a unităților protejate se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.
Unitățile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi
scutire de plata taxelor de autorizare la înființare și de reautorizare
scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiția ca cel puțin 75% din fondul obținut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziționarea de echipamente tehnologice, mașini, utilaje, instalații de lucru și/sau amenajarea locurilor de muncă protejate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare
alte drepturi acordate de autoritățile administrației publice locale finanțate din fondurile proprii.
La începutul fiecărui an, unitățile protejate autorizate au obligația să prezinte raportul de activitate pentru anul precedent Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) se sancționează cu suspendarea autorizației de funcționare ca unitate protejată sau, după caz, cu retragerea acesteia și cu obligația rambursării integrale a facilităților de care a beneficiat pe durata funcționării ca unitate protejată autorizată.
Procedura de suspendare sau retragere a autorizației unităților protejate se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă beneficiază de următoarele drepturi
cursuri de formare profesională
adaptare rezonabilă la locul de muncă
consiliere în perioada prealabilă angajării și pe parcursul angajării, precum și în perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii
o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puțin 45 de zile lucrătoare
un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia
posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, în condițiile legii, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens
abrogată
Finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) pentru persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi
deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul de producție de către persoana cu handicap
deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor cu transportul materiilor prime și al produselor finite la și de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu
decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap
o subvenție de la stat, în condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.