LEGE nr. 294 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (actualizată până la data de 30 iunie 2006*)

Executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă în cazul nerespectării termenului de achitare integrală a acesteia sau a unei rate când plata amenzii a fost eșalonată se face potrivit dispozițiilor privind executarea silită a creanțelor bugetare.

Executorii bugetari au obligația să comunice instanței de executare, la data achitării integrale a amenzii, executarea acesteia și să înștiințeze instanța cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.

Controlul executării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor prevăzute în Codul penal, care pot fi dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, al suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității, al amânării aplicării pedepsei și al liberării condiționate, se asigură de regulă, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia persoana condamnată are domiciliul și de consilierii de reintegrare socială și supraveghere.

Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității, a amânării aplicării pedepsei sau a liberării condiționate, persoana condamnată sau, după caz, inculpatul poate solicita asistență și consiliere, care se acordă, potrivit legii, de consilierii de reintegrare socială și supraveghere.

Pedeapsa principală privativă de libertate a închisorii, a închisorii stricte, a detențiunii severe și a detențiunii pe viață se execută în locuri anume destinate, denumite penitenciare.

Penitenciarele se înființează prin hotărâre a Guvernului, au personalitate juridică și sunt în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Organizarea și funcționarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de Internet a Ministerului Justiției și a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În cadrul penitenciarelor se pot înființa, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, secții interioare sau exterioare ale penitenciarelor, în raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate și nevoile speciale de protecție ale anumitor categorii de persoane condamnate.

Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înființa penitenciare speciale, în condițiile art. 25 alin. (2).

Penitenciarele speciale sunt

În cadrul penitenciarelor se pot înființa secții speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În secțiile speciale de arestare preventivă din penitenciare pot fi deținute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest în altă cauză, precum și arestații preventiv aflați în curs de judecată.

Administrația Națională a Penitenciarelor este instituția publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției, având ca scop coordonarea activității penitenciarelor.

Organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor este asigurată de un director general, numit prin ordin al ministrului justiției.

Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.

Finanțarea Administrației Naționale a Penitenciarelor se asigură din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația de a lua măsurile necesare pentru siguranța penitenciarelor, precum și măsurile de pază, supraveghere și escortare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

Măsurile necesare pentru siguranța penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Penitenciarele trebuie să dispună de amenajările, dispozitivele, personalul și mijloacele necesare pentru supravegherea și controlul perimetrelor, al spațiilor interioare și al căilor de acces, precum și de armamentul și muniția necesare.

În cazul manifestărilor care tulbură ordinea și liniștea publică din cadrul penitenciarelor sau pun în pericol viața ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor și care depășesc posibilitățile de intervenție ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administrației și Internelor.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării pedepselor privative de libertate.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemul progresiv, persoanele condamnate având posibilitatea, în condițiile prevăzute de prezenta lege, să treacă dintr-un regim în altul.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie să asigure respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor private de libertate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferențiază în raport cu gradul de limitare a libertății de mișcare a persoanelor condamnate, modul de desfășurare a activităților și condițiile de detenție.

Regimul de maximă siguranță se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii severe.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranță sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere și escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă și desfășoară activitățile socioeducative în grupuri mici, în spații anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.

Pe durata executării pedepsei în regim de maximă siguranță, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.

Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani.

Regimul închis se poate aplica și persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață, după executarea efectivă a cel puțin 12 ani de detenție în regim de maximă siguranță, precum și persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii severe, după executarea efectivă a cel puțin o treime de detenție în regim de maximă siguranță.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează munca și desfășoară activități socioeducative în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază și supraveghere.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca și în afara penitenciarului, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea conducătorului penitenciarului.

Pe durata executării pedepsei în regim închis, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.

Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte care nu depășește 5 ani.

Regimul semideschis se poate aplica și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani, precum și persoanelor prevăzute în art. 35 alin. (2), care mai au de executat cel mult 2 ani până la realizarea fracțiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiționată.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoțite în interiorul penitenciarului, prestează munca și desfășoară activitățile socioeducative, sub supraveghere, în grupuri, în spații din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta munca și în afara penitenciarului, sub supraveghere.

Pe durata executării pedepsei în regim semideschis, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.

Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii.

Regimul deschis se poate aplica persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite în timpul minorității, precum și persoanelor condamnate care mai au de executat cel mult un an până la realizarea fracțiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiționată.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis pot presta munca și pot desfășura activitățile socioeducative în afara penitenciarului, sub supraveghere.

Pe durata executării pedepsei în regim deschis, persoanele condamnate poartă costum civil.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, ținând seama de raportul comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se poate dispune dacă sunt îndeplinite următoarele condiții

Regimul stabilit pentru situația prevăzută la alin. (2) lit. c) nu poate fi mai sever decât cel hotărât inițial de către instanța de judecată prin pronunțarea pedepsei privative de libertate.

Instanța dispune cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor, după ascultarea persoanei condamnate.

Dispozițiile art. 460 alin. 1 și alin. 3-6 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia cererea sau sesizarea poate fi reînnoită, termen care nu poate fi mai mare de un an.

Hotărârea instanței poate fi atacată cu recurs.

Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabilește de comisia pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în funcție de infracțiunea săvârșită, durata pedepsei aplicate, starea de recidivă, conduita, personalitatea, vârsta, starea de sănătate și posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate.

Persoana condamnată este inclusă, ținând seama de criteriile prevăzute în alin. (1), în programe care urmăresc, în principal

Programele prevăzute în alin. (2) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socială și supraveghere, a voluntarilor, a asociațiilor și fundațiilor, precum și a altor reprezentanți ai societății civile.

Pentru fiecare persoană condamnată se întocmește un plan de evaluare și intervenție socioeducativă de către compartimentul cu atribuții în acest domeniu din cadrul penitenciarului.

Minorii aflați în executarea unei pedepse privative de libertate sunt incluși, pe durata executării pedepsei, în programe speciale de asistență, consiliere și supraveghere a minorilor, în funcție de vârsta și de personalitatea fiecăruia.

Programele speciale prevăzute în alin. (1) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socială și supraveghere, a voluntarilor, a asociațiilor și fundațiilor, precum și a altor reprezentanți ai societății civile.

Dispozițiile art. 39 se aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor condamnate prevăzute în alin. (1).

Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după ce li se stabilește identitatea.

Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.

Primirea persoanelor condamnate se face în spații special amenajate, femeile fiind separate de bărbați, iar minorii fiind separați de majori. (4) Imediat după primire, persoanei condamnate i se permite să comunice familiei, avocatului sau altei persoane locul unde este deținută și schimbarea acestuia.

Comunicarea prevăzută în alin. (4) se face în scris sau telefonic, în mod gratuit.

Executarea pedepsei închisorii se face în penitenciare anume destinate sau în secții speciale ale celorlalte penitenciare.

Executarea pedepsei închisorii stricte se face în penitenciare anume destinate.

Detențiunea pe viață și detențiunea severă se execută în penitenciare anume destinate sau în secții speciale ale celorlalte penitenciare.

Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, dacă este necesară activității unui organ judiciar, se dispune de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la solicitarea organului judiciar.

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate execută pedeapsa separat de condamnații bărbați.

Minorii condamnați la pedepse privative de libertate execută pedeapsa separat de condamnații majori sau în locuri de deținere speciale.

Persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun.

Camerele de cazare și celelalte încăperi destinate persoanelor condamnate trebuie să dispună de iluminat natural și de instalațiile necesare asigurării iluminatului artificial corespunzător.

Fiecărei persoane condamnate i se pune la dispoziție un pat.

Persoanele condamnate poartă costum penitenciar adecvat anotimpului și activităților pe care le desfășoară. Costumul penitenciar nu poate fi degradant sau umilitor.

În raport cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate, persoanele condamnate pot purta costum civil în tot cursul zilei.

Administrația fiecărui penitenciar asigură condiții adecvate și personalul necesar pentru prepararea, distribuirea și servirea hranei, potrivit normelor de igienă a alimentației.

Normele minime obligatorii de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

În situația în care o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate refuză să primească hrana, conducătorul penitenciarului are obligația să o audieze de îndată și să îi solicite o declarație scrisă, pentru a cunoaște motivele care au determinat luarea acestei hotărâri și pentru a stabili primele măsuri pentru rezolvarea situației.

Ieșirea din refuzul de hrană se consemnează într-o declarație scrisă.

Declarațiile prevăzute în alin. (1) și (2) se înaintează judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, care audiază persoana condamnată.

Conducătorul penitenciarului ia măsuri pentru ca persoana condamnată, care refuză să primească hrana, să fie separată de celelalte persoane condamnate, sub supravegherea permanentă a medicului, care asigură persoanei condamnate asistența medicală corespunzătoare, astfel încât viața acesteia să nu fie pusă în pericol.

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngrădită decât în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege, de Codul de procedură penală și de alte legi.

Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezentul capitol, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, soluționând plângerea, pronunță una dintre următoarele soluții

Împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.

Respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor este asigurată de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care își desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor omului pot vizita penitenciarele și pot lua contact cu persoanele aflate în executarea pedepselor privative de privative de libertate libertate, cu acordul directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Întrevederile dintre reprezentanții organizațiilor neguvernamentale prevăzute în alin. (2) și persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se desfășoară în condiții de confidențialitate, sub supraveghere vizuală.

Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi îngrădite.

Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credințelor religioase, fără a aduce atingere libertății credințelor religioase a celorlalte persoane condamnate.

Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimțământ, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare și pot procura și deține publicații cu caracter religios, precum și obiecte de cult.

Dreptul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de a avea acces la informațiile de interes public nu poate fi îngrădit.

Accesul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate la informațiile de interes public se realizează în condițiile legii.

Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informații de interes public se realizează și prin publicații, emisiuni radiofonice și televizate sau orice alte mijloace autorizate de către administrația penitenciarului.

Dispozițiile Codului penal referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, ale prezentei legi și ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și dispozițiile ordinelor emise în temeiul prezentei legi și ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului sunt aduse la cunoștința persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sau sunt puse la dispoziție acestora, în limba română sau în limba pe care o înțeleg, imediat după primirea în penitenciar.

Textele dispozițiilor legale la care se face referire în alin. (1) se pun la dispoziție persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în penitenciare, în locuri accesibile.

În cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate care au deficiențe de comunicare, aducerea la cunoștință a dispozițiilor legale la care se face referire în alin. (1) se realizează prin folosirea unor modalități care să permită înțelegerea acestora.

Aducerea la îndeplinire a dispozițiilor alin. (1) și (3) se consemnează într-un proces-verbal.

Dreptul de petiționare al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Forma și conținutul petiției nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate.

Petițiile și răspunsul la acestea au caracter confidențial și nu pot fi deschise sau reținute.

În sensul prezentei legi, termenul petiție include orice cerere sau sesizare adresată autorităților publice, instituțiilor publice, organelor judiciare, instanțelor sau organizațiilor internaționale a căror competență este acceptată ori recunoscută de România.

Dreptul la corespondență al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Forma și conținutul corespondenței nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate.

Corespondența are caracter confidențial și nu poate fi deschisă sau reținută decât în limitele și condițiile prevăzute de lege.

În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenței, a drogurilor, substanțelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a căror deținere este interzisă, corespondența poate fi deschisă, fără a fi citită, în prezența persoanei condamnate.

Corespondența poate fi deschisă și reținută dacă există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni. Persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate este înștiințată, în scris, de îndată, cu privire la luarea acestor măsuri, iar corespondența reținută se clasează într-un dosar special care se păstrează de administrația penitenciarului.

Deschiderea și reținerea corespondenței, potrivit dispozițiilor alin. (5), se pot face numai pe baza dispozițiilor emise, în scris și motivat, de către conducătorul penitenciarului.

Dispozițiile alin. (4) și (5) nu se aplică în cazul corespondenței cu apărătorul sau cu organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul protecției drepturilor omului.

Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență, conducătorul penitenciarului are obligația de a lua măsurile necesare pentru instalarea de cutii poștale în interiorul penitenciarului.

Petițiile și corespondența sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii poștale, căruia i se asigură accesul în interiorul penitenciarului.

Personalul furnizorului de servicii poștale este însoțit în interiorul penitenciarului de o persoană anume desemnată de conducătorul penitenciarului.

Răspunsul la petiții și corespondența adresată persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate se predă, de îndată, destinatarului, sub semnătură.

Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. În cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloace bănești necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiționare prin cereri și sesizări adresate organelor judiciare, instanțelor sau organizațiilor internaționale a căror competență este acceptată ori recunoscută de România și cele pentru exercitarea dreptului la corespondență cu familia și cu apărătorul sunt suportate de către administrația penitenciarului.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartelă instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidențial.

Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, conducătorul penitenciarului are obligația de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartelă în interiorul penitenciarului.

Numărul, periodicitatea și durata convorbirilor telefonice care pot fi efectuate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se stabilesc de către administrația penitenciarului, în funcție de numărul persoanelor deținute și al posturilor telefonice publice instalate.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Persoanele aflate în vizită sunt supuse controlului specific.

Durata și periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi, oricând, în condiții de confidențialitate, vizite ale apărătorului

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri.

Numărul și greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum și bunurile care pot fi primite, păstrate și folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemnează în fișa contabilă nominală.

Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestată, sumele primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executării pedepsei și sumele aflate asupra lor la primirea în penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petiționare, a dreptului la corespondență și a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevăzut în art. 62 alin. (4), pentru cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziție de administrația penitenciarului și pentru plata transportului până la domiciliu la punerea în libertate.

Dreptul la asistență medicală al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Asistența medicală în penitenciare se asigură ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate beneficiază în mod gratuit de tratament medical și de medicamente.

Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizează la primirea în penitenciare și, în timpul executării pedepsei, în mod periodic.

Examenul medical se realizează în condiții de confidențialitate.

Medicul care efectuează examenul medical are obligația de a sesiza procurorul în cazul în care constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum și obligația de a consemna în fișa medicală cele constatate și declarațiile persoanei condamnate în legătură cu acestea.

În cazurile prevăzute în alin. (3), persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate are dreptul de a cere să fie examinată, la locul de deținere, de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de aceasta sau de un medic legist. Constatările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în fișa medicală a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexează la fișa medicală, după ce persoana condamnată a luat cunoștință de conținutul său, sub semnătură.

Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevăzut în alin. (4) se suportă de către solicitant.

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însărcinate beneficiază de asistență medicală prenatală și postnatală, luându-se măsuri pentru ca nașterea să aibă loc în afara penitenciarului. Administrația penitenciarului ia măsuri pentru ca persoana condamnată, la solicitarea acesteia, să își poată îngriji copilul până la vârsta de 12 luni.

La împlinirea vârstei de 12 luni sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.

În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijirea familiei sau persoanei indicate de mamă, copilul poate fi încredințat pe toată durata de detenție a mamei, cu acordul acesteia, unei instituții specializate, cu înștiințarea autorităților competente pentru protecția copilului.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care au altă cetățenie decât cea română au dreptul de a se adresa reprezentanțelor diplomatice sau consulare în România ale statului ai cărui cetățeni sunt și de a fi vizitați de funcționarii acestor reprezentanțe diplomatice sau consulare.

Administrația penitenciarului are obligația să coopereze cu instituțiile prevăzute în alin. (1) pentru realizarea asistenței diplomatice a persoanelor condamnate.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiați sau apatrizi, precum și persoanele condamnate care au altă cetățenie decât cea română, al căror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, pot solicita administrației penitenciarului să contacteze autoritatea internă sau internațională competentă și pot fi vizitați de reprezentanții acesteia.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la încheierea unei căsătorii în penitenciar, în condițiile legii.

Administrația penitenciarului are obligația de a asigura condițiile necesare încheierii căsătoriei.

După încheierea căsătoriei soții pot rămâne în penitenciar, într-o cameră separată, timp de 48 de ore, cu acordul conducătorului penitenciarului.

În certificatul de căsătorie, la locul încheierii căsătoriei se înscrie localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis pot încheia căsătoria în localitatea în care domiciliază sau în localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul, cu acordul conducătorului penitenciarului, și pot primi în acest scop o învoire de până la 5 zile.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au următoarele obligații

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate răspund civil, material, disciplinar sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în timpul executării pedepselor privative de libertate, potrivit legii.